a) in primul an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 5% din valoarea titlului executori
b) in al doilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;
c) in al treilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;
d) in al patrulea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;
e) in al cincilea an de la data la care hotararea judecatoreasca devine executorie se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.``
Masura esalonarii platii unor creante constituie o ingerinta pe terenul art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO (cauza Dumitru si altii c. Romaniei), sub aspectul dreptului de proprietate al creditorului, care beneficiaza de un titlu executoriu, luand in considerare si obligatiile pozitive ce ii revin statului in materia executarii silite, atunci cand are calitatea de debitor .
In speta ce urmeaza a fi prezentata, se va pune problema daca angajatorul a respectat termenele de plata in vederea obtinerii catre salariata a drepturilor salariale.
In fapt, intre reclamanta si Institut a fost incheiat Contractul individual de munca inregistrat in Registrul general de evidenta a salariatilor, prin care reclamanta a fost incadrata pe functie de Cercetator stiintific III.
Odata cu intrarea in vigoare si aplicarea etapizata a Legii nr. 153/2017 conform grilelor de salarizare din anexele I-VII ale legii, la nivelul paratei s-a constatat existenta unui dezechilibru si inechitati in ceea ce priveste sistemul de salarizare.
In concret, s-a constatat faptul ca potrivit noii grile de salarizare, cuantumul salariului aferent functiei de Cercetator stiintific III, functie care impune o pregatire superioara (o vechime mai mare in specialitate si in functie, un numar mai mare de examene, experienta profesionala, capacitati extinse si activitati cu grad ridicat de complexitate) era inferior cuantumului salariului stabilit pentru functia de Expert IA (care implicata, prin comparatie, un nivel inferior de studii, responsabilitati mai restranse si de complexitate redusa, vechime mai mici in specialitate sau functie).
This inechitate urma a fi mentinuta, avand in vedere faptul ca potrivit Legii nr. 157/2017 salariul pentru anul 2022 aferent functiei de Cercetator stiintific III, gradatie 0 este stabilitatea sumei de 4.216 lei, iar pentru functia de Expert gradul IA gradatie 0, era stabilita suma de 5.315 de lei.
Fata de acest aspect, in vederea ``corectarii`` acestor inechitati, mai multi salariati din cadrul paratei incadrati pe functia de Cercetator stiintific III, inclusiv reclamanta, au solicitat conducerii Institutului prin Cererea colectiva nr. 3015/21.05.2020 sa se ``aprobe asimilarea functiei de Cercetator stiintific III detinuta in prezent cu cea de expert IA, prin transformarea postului si retribuirea adecvata in conformitate cu Anexa VIII, Cap. II, subcapitolul 1A, Sectiunea I din Legea nr. 153/2017``.
Solicitarea salariatilor a avut la baza dispozitiile art. 23 lit. p din Legea nr. 319 din 08 iulie 2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare potrivit careia personala de cercetare-dezvoltare beneficiaza si de dreptul ``de a solicita si de a obtine cu prioritate aprobarea pentru a ocupa un post de grad inferior celui dobandit, daca este in interes propriu. ``.
De asemenea, aceeasi solicitare a fost formulata si individual de reclamant prin Cererea nr. 3/17.06.2020.
Fata de solicitarea reclamantei, in acord cu dispozitiile legale, la data de 29.06.2020 intre reclamant si parata angajatoare a fost incheiat Actul aditional nr. 4/29.06.2020 la Contractul individual de munca prin care s-a dispus cu 01.07.2020 se modifica functia reclamantei din Cercetator stiintific III in Expert IA, in cadrul Institutului ``in conformitate cu prevederile Anexei VIII, Capitolul II, paragraful A (1) ) b) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice``.
Totodata, la data de 30.06.2020 a fost emis de catre parata si Ordinul nr. 156/30.06.2020 prin care s-a dispus la art. 1 ca ``incepand cu date de 01.07.2020, salariata (...) trece pe functia de Expert, gradul IA``.
Cu toate ca solicitarea reclamantei de a trece pe o functie inferioara celei ocupate anterior a vizat tocmai stabilitatea si, implicit, majorarea drepturilor salariale la cuantumul stabilitatii pentru functia de Expert, gradul IA, fara nicio justificare, cu date de 01.07.2020 reclamanta a fost remunerata cu acelasi cuantum salarial stabilitatei detinute anterior, de Cercetator stiintific III.
In mod surprinzator, in ceea ce priveste aplicarea prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, pata a sustinut ca ``acestea nu vi se pot aplica deoarece acestea se refera la persoanele nou incadrate (...) si modificarea denumirii functiei s-a realizat prin acordul partilor``, precum si ``prin aplicarea etapizata (... ) in anul 2022 salariile urmeaza sa fie aceleasi pentru functiile detinute in cadrul institutiei``.
Astfel, Tribunalul Bucuresti a fostvestit cu un conflict de munca avand ca obiect contestatia la executare privind drepturile salariale ale reclamantei.
Instanta a apreciat ca, aceste dispozitii normative, care creeaza un avantaj al institutiilor publice fata de persoana fizica sau juridica obisnuita, trebuie privite in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si tinand seama de prevederile art. 20 din Constitutia Romaniei, care consacra prioritatea conventiilor internationale in materia drepturilor fundamentale ale omului, pentru a se preveni incalcarea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a art. 1 din Protocolul 1 aditional la Conventie, avand in vedere ca debitorul este parte a administratiei - in intelesul autonom acordat aceste notiuni in cadrul blocului de conventionalitate - si are indatorirea, ca reprezentant al statului, de a veghea la respectarea principiului legalitatii si a executarii. de bunavoie si cu promptitudine o hotarare judecatoreasca executorie, care a devenit in cele din urma definitiva.
Astfel, art. 20 din Constitutia Romaniei permite stabilirea concordantei oricarei legi cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cu ocazia verificarii efectelor concrete pe care o norma interna le produce intr-o anumita speta asupra drepturilor si libertatilor fundamentale.
Instanta a retinut ca, in cauza Hornsby c. Greciei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit jurisprudenta sa constanta, conform careia art. 6 alin. 1 din Conventie garanteaza fiecarei persoane dreptul ca o instanta sa judece orice contestatie privind drepturile si obligatiile sale cu caracter civil; el consacra in acest fel ``dreptul la o instanta``, unul dintre aspectele acestui drept este dreptul de acces, adica dreptul de a sesiza o instanta in materie civila (hotararea Philis c. Greciei).
Totusi, a spus Curtea, acest drept ar fi iluzoriu daca ordinea judiciara interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana inoperanta (fara efect) in detrimentul uneia dintre parti.
Astfel, hotararea data in cauza Homsby c. Greciei stabileste ca dreptul la un proces echitabil nu acopera procedura numai pana la pronuntarea hotararii, ci pana la executarea acesteia. Statutul si institutiile publice au obligatia de a aduce la indeplinire sau hotarare judecatoreasca pronuntata contra lor, in caz contrar, este incalcat articolul 6 alin. 1 din Conventie, prin lipsirea lui de un efect util (cauza Virgil Ionescu c. Romaniei, cauza Immobiliare Saffi c. Italiei).
Prin urmare, fata de pasivitatea contestatorului in a-si realizarea obligatiilor de stabilitate prin O.U.G nr. 114/2018, respectiv de a achita contravaloarea primei transe aferente in cuantum de 5%, instanta a admis cererea de chemare in judecata a reclamantei si a constatat ca debitorul nu mai poate invoca, pe calea contestatiei la executare, un beneficiu din acelasi act normativ. .
In concret, beneficiul pe care autoritatea statului il au in baza O.U.G nr. 114/2018, de a putea achita in mod esalonat drepturile de creante castigate in instanta, nu poate opera fara executarea corelativa a obligatiei de a achita transele anuale, la termenele de stabilitate de aceleasi dispozitii legale.