In motivele scrise, contestatorul a solicitat a se avea in vedere Conventia europeana a drepturilor omului care consacra principiul judecarii cauzei intr-un termen rezonabil in cadrul art. 6 A� 1 teza I, respectiv "Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil". De asemenea, a sustinut ca la nivelul legislatiei nationale exista reglementari exprese privind imperativul judecarii cauzei intr-un termen rezonabil, invocand dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei si art. 8 C. proc. pen. care conduc la existenta unei obligatii pozitive esentiale in sarcina organelor judiciare, respectiv necesitatea ca judecata faptelor sa se faca intr-un termen rezonabil si previzibil, raportat la complexitatea fiecarei cauze .
De asemenea, contestatorul a sustinut ca, potrivit art. 5 A� 1 lit. a) din Conventia europeana a drepturilor omului, "Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa [...] decat daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un tribunal competent", iar conform parag. 2 al aceluiasi articol, "Orice persoana arestata trebuie sa fie informata, in cel mai scurt termen si intr-o limba pe care o intelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa". Potrivit jurisprudentei constante a instantei de contencios european, prevederile art. 5 sunt aplicabile atat persoanelor private de libertate prin arestare, cat si a celor private de libertate prin detentie [Hotararea din 12 aprilie 2005, pronuntata in cauza Shamayev si altii impotriva Georgiei si Rusiei parag. 414].
Cu privire la conditii de admisibilitate privind exercitarea procedurii speciale, apararea a aratat ca, in cadrul art. 4881-4886 C. proc. pen. sunt reglementate conditiile care trebuie indeplinite pentru a putea fi exercitata procedura speciala constand in contestatia privind durata procesului penal, titularii acestei proceduri, precum si obiectul procedurii. Astfel, potrivit art. 4881 alin. (2) C. proc. pen., contestatia poate fi introdusa de catre inculpat (in cazul de fata deja condamnat), iar termenul de formulare este de cel putin 6 luni de la momentul sesizarii instantei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate in caile de atac ordinare. Or, in prezenta cauza, dosarul penal a fost inregistrat pe rolul instantei de apel la data de 02 iunie 2020. Prin decizia penala nr. 246 din 12 aprilie 2021, Curtea de Apel Oradea a dispus condamnarea inculpatului A. la o pedeapsa de 11 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de delapidare, in forma continuata (17 acte materiale) prevazuta de art. 2151 alin. (1) si (2) C. pen. 1969, respectiv achitarea sub aspectul savarsirii infractiunilor de spalare de bani prevazuta de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. si a infractiunii de folosire cu rea-credinta a bunurilor societatii, in forma continuata, prevazuta de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 si art. 5 C. pen.
Apararea a aratat ca pana in prezent, hotararea instantei de apel nu a fost motivata, desi au trecut 6 luni de la pronuntarea acesteia. Astfel, facand un istoric al cauzei de la momentul trimiterii in judecata prin rechizitoriul din data de 28 noiembrie 2014 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, s-a mentionat ca la termenul de judecata din data de 12 martie 2021 au avut loc dezbaterile in fata instantei de apel. S-a aratat ca incepand cu aceasta data, Curtea de Apel Oradea a dispus amanari repetate ale pronuntarii, la 26 martie 2021, 09 aprilie 2021, pentru ca apoi la 12 aprilie 2021 sa publice doar minuta deciziei. In aceeasi zi, 12 aprilie 2021, inculpatul A. a fost incarcerat in Penitenciarul Oradea, unde se afla si in prezent.
In continuare, apararea a invocat Decizia nr. 233 din 07 aprilie 2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat ca dispozitiile "art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) si ale art. 406 alin. (1) si (2) din C. proc. pen. sunt neconstitutionale". Curtea a retinut ca redactarea hotararii judecatoresti penale (motivarea in fapt si in drept) ulterior pronuntarii minutei (solutiei) dispuse in cauza lipseste persoana condamnata de garantiile infaptuirii actului de justitie, aduce atingere dreptului de acces la instanta si dreptului la un proces echitabil. Totodata, Curtea Constitutionala a constatat ca punerea in executare a unei hotarari judecatoresti penale definitive, anterior motivarii in fapt si in drept a acesteia este contrara dispozitiilor constitutionale si conventionale referitoare la libertatea individuala si siguranta persoanei si celor care consacra demnitatea umana si dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept . Prin urmare, Curtea Constitutionala a decis ca este necesar ca hotararea judecatoreasca sa fie redactata, motivata in fapt si in drept la data pronuntarii.
Apararea a sustinut ca minuta deciziei Curtii Constitutionale a fost, in mod evident, cunoscuta de catre membrii completului Curtii de Apel Oradea, care au dispus amanarea pronuntarii inca o data (din 09 aprilie 2021 in 12 aprilie 2021), fiind previzibil pentru toti participantii ca odata cu pronuntarea, hotararea va fi deja motivata in fapt si in drept, insa, la 12 aprilie 2021, dupa trei amanari consecutive de pronuntare, instanta a emis, in mod inexplicabil, in opinia apararii, doar minuta deciziei.
Apararea a aratat ca Decizia Curtii Constitutionale nr. 233/2021 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 508 din 17 mai 2021. In cuprinsul deciziei s-a subliniat ca necesitatea existentei unor intervale temporale bine definite pentru motivarea hotararilor, in special in asemenea cazuri, in care se dispune incarcerarea persoanei condamnate, dupa o "rasturnare" de situatie fata de hotararea existenta anterior acelui moment. Apararea a aratat ca raportat la prezenta cauza, retinerea infractiunii continuate in cazul infractiunii de delapidare a fost majorata pedeapsa inchisorii de la 10 la 11 ani si 6 luni, iar toate acestea au intervenit in conditiile in care cercetarea judecatoreasca in apel a adus doar elemente favorabile din perspectiva probatiunii (vizibile si din perspectiva achitarii pe temeiul "fapta nu exista" pentru infractiunile de spalare de bani si cea din legea societatilor).
Apararea a aratat ca, anterior publicarii in Monitorul Oficial a deciziei nr. 233/2021, in Monitorul Oficial nr. 493 din 12 mai 2021 a fost publicata Legea nr. 130/2021, in vigoare din 15 mai 2021. Chiar fara considerente si fara publicare in Monitorul Oficial, legiuitorul a inteles argumentele Curtii Constitutionale, respectiv s-a obligat sa le respecte, aspect evident ignorat de catre instanta de apel. Astfel, relevant din perspectiva situatiei de fata, art. 391 alin. (1) C. proc. pen. prevede acum ca eliberarea, redactarea si pronuntarea hotararii se fac intr-un termen de maxim 60 de zile de la inchiderea dezbaterilor. Or, dezbaterile in prezenta cauza au avut loc la data de 12 martie 2021. Mai mult, conform art. 406 alin. (1) C. proc. pen. "hotararea trebuie sa fie redactata la momentul pronuntarii in cazurile in care se pronunta una din solutiile prevazute la art. 396 si 397". Apararea a aratat ca in cauza acest moment a fost la data de 12 aprilie 2021, moment la care au fost solutionate atat latura penala, cat si cea civila.
Apararea a invocat dispozitiilor tranzitorii din Legea nr. 130/2021 - art. II alin. (1) - "hotararile judecatoresti in materie penala pronuntate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi se redacteaza in termenele prevazute de lege in vigoare la data pronuntarii lor". Conform dispozitiilor in vigoare la acel moment, solutionarea cauzei nu putea avea loc mai tarziu de 30 de zile de la momentul inchiderii dezbaterilor (art. 391 C. proc. pen.), iar motivarea hotararii trebuia sa survina in cel mult 30 de zile de la pronuntare (art. 406 C. proc. pen.). Astfel, indiferent de forma legii procesuale penale, termenele sunt deja depasite, prin raportare la momentul inchiderii dezbaterilor (12 martie 2021), respectiv a pronuntarii minutei (12 aprilie 2021). Dispozitiile Legii nr. 130/2021 sunt de procedura, fiind ca regula de imediata aplicare, iar prevederile tranzitorii inserate in cuprinsul acestei legi vin doar sa sublinieze obligativitatea respectarii termenelor anterior reglementate.
Apararea a aratat ca la datele de 18 mai 2021, 28 iunie 2021, 02 iulie 2021, 05 iulie 2021 a solicitat instantei de apel sa efectueze demersurile necesare pentru a urgenta motivarea deciziei penale nr. 246 din 12 aprilie 2021. Dupa aproximativ 90 de zile de la momentul pronuntarii hotararii si incarcerarii inculpatului A., mai exact la data de 05 iulie 2021, presedintele de complet, judecator, a emis o rezolutie prin care a dispus prelungirea cu 30 de zile a termenului de redactare a considerentelor deciziei penale. La datele de 10 august 2021 si 15 septembrie 2021 a reiterat cererea privind urgentarea motivarii hotararii de condamnare si, cu toate acestea, pana in prezent, decizia instantei de apel nu a fost motivata. Asadar, apararea a aratat ca, incepand cu data de 12 aprilie 2021, A. a fost incarcerat in baza unei minute pronuntate de instanta de apel, care nu cuprinde nicio motivare in fapt sau in drept a solutiei pronuntate. Mai mult, in lipsa unei hotarari motivate, A. nu a putut exercita o cale de atac extraordinara imediat ori la scurt timp de la momentul ramanerii definitive a deciziei penale. Astfel, imposibilitatea exercitarii cailor de atac - de exemplu, contestatia in anulare ori recursul in casatie - cauzata de intarzierea redactarii (motivarii) hotararii instantei de apel a lipsit inculpatul de posibilitatea de a formula o cerere de suspendare a hotararii judecatoresti. Prin urmare, condamnatului A. i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil din perspectiva accesului la justitie prevazut de art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului. De asemenea, s-a sustinut ca, prin punerea in executare a unei hotarari judecatoresti definitive la data pronuntarii minutei (dispozitivului) cu motivarea in fapt post factum a solutiei, mai exact, la peste 6 luni de la momentul pronuntarii hotararii, s-a adus atingere demnitatii umane a inculpatului. Practic, un astfel de tratament juridic l-a plasat pe A. intr-o situatie de inferioritate si a avut sau are ca rezultat desconsiderarea arbitrara a demnitatii sale umane.
In concluzie, apararea a solicitat sa se constatate faptul ca termenul rezonabil al procesului penal nu este respectat si ca instanta de apel nu isi indeplineste obligatiile impuse de lege si de prevederile Conventiei europene a drepturilor omului, sens in care prezenta contestatie este admisibila si se impune obligarea Curtii de Apel Oradea la motivarea hotararii judecatoresti intr-un termen optim si rezonabil.
Cu ocazia dezbaterii pe fond a contestatiei, atat aparatorul ales al contestorului, cat si reprezentantul Ministerului Public, au solicitat admiterea contestatiei si stabilirea de catre Inalta Curte a unui termen pana la care Curtea de Apel Oradea sa redacteze decizia nr. 246 din 12 aprilie 2021. Argumentele partilor au fost consemnate, pe larg, in practicaua prezentei decizii.
Examinand cauza, in conformitate cu art. 4881 si urmatoarele din C. proc. pen., Inalta Curte retine urmatoarele:
Inalta Curte, analizand admisibilitatea contestatiei, in raport de aspectele invocate de contestator in scris si reiterate cu ocazia dezbaterilor, retine ca omisiunea redactarii hotararilor judecatoresti poate fi criticata in cadrul contestatiei privind durata procesului penal, in temeiul art. 4881 si urmatoarele din C. proc. pen.. Doctrina si jurisprudenta au stabilit, ca este admisibila o cerere de stabilire a unui termen pentru motivarea hotararii judecatoresti pronuntate anterior publicarii la data de 17 mai 2021 a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 233 din 07 aprilie 2021, avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile ca dosarul sa se afle in cursul solutionarii cauzei.
Nu au fost indicate exceptii referitoare la admisibilitatea contestatiei, fiind respectate conditiile prevazute de lege cu privire la competenta de solutionare, termenul de formulare si calitatea partilor.
Cu privire la competenta de solutionare a cauzei
Potrivit dispozitiilor art. 4882 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., competenta de solutionare a contestatiei in cauzele aflate in cursul judecatii sau in caile de atac, ordinare ori extraordinare, revine instantei ierarhic superioare celei pe rolul careia se afla cauza.
Inalta Curte este competenta sa solutioneze contestatia formulata de A., fiind instanta ierarhic superioara Curtii de Apel Oradea, sectia penala, care a pronuntat decizia nr. 246 din 12 aprilie 2021, a carei omisiune a redactarii este reclamata de contestator.
Cu privire la conditiile de forma, termenul de introducere si calitatea partilor
Sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 4881 alin. (2) din C. proc. pen. (persoana care a formulat contestatia privind durata procesului penal are calitatea de inculpat in cauza) si de art. 4883 din C. proc. pen. (contestatia a fost formulata in scris si cuprinde: numele, prenumele, domiciliul partii, precum si calitatea acesteia in cauza; numele avocatului si sediul profesional al acestuia; adresa de corespondenta; denumirea instantei si numarul dosarului; motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza contestatia; data si semnatura).
In ceea ce priveste termenul in care poate fi formulata cererea, se observa ca, potrivit dispozitiilor art. 4881 alin. (3) lit. c) din C. proc. pen., contestatia poate fi formulata dupa cel putin 6 luni de la sesizarea instantei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate in caile de atac ordinare sau extraordinare. Dosarul nr. x/2014, cu privire la care a fost formulata prezenta contestatie a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Oradea la 02 iunie 2020 si solutionat la 12 aprilie 2021, iar contestatia privind durata procesului penal a fost formulata de contestator la data de 12 octombrie 2021, transmisa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin posta electronica de la adresa de email daniel [email protected].
In ceea ce priveste caracterul intemeiat al prezentei cereri, instanta constata ca in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si in doctrina nationala anterioara publicarii deciziei Curtii Constitutionale nr. 233 din 07 aprilie 2021, prin durata procesului s-a avut in vedere si perioada ulterioara pronuntarii solutiei (minutei) pana la redactarea hotararii.
Contestatia privind durata procesului penal constituie un remediu acceleratoriu, asa cum rezulta din dispozitiile art. 4881 alin. (1) din C. proc. pen. care prevad ca:
"(1) Daca activitatea de urmarire penala sau de judecata nu se indeplineste intr-o durata rezonabila, se poate face contestatie, solicitandu-se accelerarea procedurii".
Contestatia privind durata procesului penal, reglementata de art. 4881-4886 din C. proc. pen., reprezinta un remediu instituit de legiuitor in cazul depasirii duratei rezonabile a procesului penal. Unul dintre criteriile de analiza a caracterului rezonabil al duratei procedurii, prevazut de dispozitiile art. 4885 alin. (2) lit. f) din C. proc. pen., este comportamentul autoritatilor, inclusiv in ceea ce priveste durata redactarii hotararii judecatoresti, astfel cum rezulta, in interpretarea anterioara datei pronuntarii deciziei ce face obiectul prezentei cauze, data de doctrina nationala, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Cu privire la conceptul de durata a procesului, doctrina nationala face trimitere la elementele din art. 4885 alin. (2) lit. f) din C. proc. pen. care includ si motivarea cu intarziere a hotararilor judecatoresti (C. proc. pen. comentat, ed. Hamangiu, Bucuresti 2017, coordonator prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, filele x).
Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a stabilit ca remediile oferite in scopul asigurarii dreptului la un proces echitabil, care presupune solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, pot fi remedii acceleratorii sau compensatorii [hotararile din 29 martie 2006, pronuntate in cauzele Scordio (nr. 1) impotriva Italiei, Riccardi Pizzati impotriva Italiei si Musci impotriva Italiei]. Remediile acceleratorii constau in reglementarea unor mecanisme juridice interne care sa aiba ca efect solutionarea proceselor in termene rezonabile.
Redactarea hotararii face parte din durata de ansamblu a procedurii, art. 6 paragr. 1 din Conventie garantand si dreptul partii de a obtine o hotarare judecatoreasca intr-un termen rezonabil (cauza Werz contra Elvetiei, nr. 22015/05, 17 decembrie 2009). Astfel, in ceea ce priveste comportamentul autoritatilor, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a analizat perioadele de inactivitate prelungite in cursul urmaririi penale, citarea defectuoasa a partilor, martorilor, casari sau desfiintari cu trimitere spre rejudecare succesive, depunerea cu intarziere a rapoartelor de expertiza dispuse in cauza cumulata cu pasivitatea organului judiciar, conexarea sau disjungerea inutila a cauzelor, motivarea cu intarziere a hotararilor judecatoresti, redactarea cu intarziere a rechizitoriului, trimiterea cu intarziere a dosarului catre instanta de control judiciar.
Jurisprudenta Curtii Europene a fost indicata de Curtea Constitutionala inca din anul 2015 ca fiind standardul de evaluare a respectarii termenului rezonabil in procedura contestatiei privind durata procesului penal, care includea, in consecinta, si durata redactarii hotararii:
"Institutia contestatiei privind durata procesului penal a fost reglementata de legiuitor in indeplinirea obligatiilor ce decurg in sarcina statului din prevederile art. 6 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectiv de a crea un sistem judiciar eficient, capabil sa solutioneze cauzele penale intr-un termen rezonabil si de a asigura, la nivelul legislatiei nationale, un remediu efectiv care sa permita valorificarea drepturilor si libertatilor consacrate prin Constitutie ." (paragraful 19 din decizia Curtii Constitutionale nr. 423/2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 488 4 alin. (5) din C. proc. pen. si ale art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, M.Of. nr. 538 din 20 iulie 2015).
Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la problema de drept pusa in discutie este concludenta, instanta suprema pronuntandu-se in sensul admisibilitatii contestatiei privind durata procesului, in cadrul careia a fost invocata intarzierea in redactarea hotararilor judecatoresti (Incheierea nr. 675 din data de 05 decembrie 2017 a Judecatorului de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia Penala, in dosarul nr. x/2017; incheierea nr. 821 din 28 octombrie 2015, pronuntata in dosarul nr. x/2015). In sustinerea acestei interpretari Inalta Curte de Casatie si Justitie a examinat, conform jurisprudentei sale anterioare deciziei Curtii Constitutionale din 2021, respectarea caracterul fondat al contestatiei privind durata procesului inclusiv atunci cand se pronuntase solutia (minuta hotararii), dar lipsea motivarea (considerentele hotararii). Solutia instantei este fara echivoc in ceea ce priveste includerea motivarii hotararii in conceptul de durata a procesului penal care putea face obiectul contestatiei reglementate de art. 488 1 si urmatoarele din C. proc. pen.: judecatorul a constatat ca pana la termenul din 05.12.2017 hotararea nu a fost redactata si a stabilit un termen pana la care solutia sa fie motivata si redactata (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Incheierea judecatorului de camera preliminara nr. 675 din 05 decembrie 2017, pronuntata in dosarul nr. x/2017, fila x din hotarare si paragraful ultim din hotarare).
Interpretare conceptului de durata a procesului a fost confirmata, ulterior anului 2017, de catre Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 233 din 07 aprilie 2021, publicata in Monitorul Oficial, nr. 508 din 17 mai 2021, deci dupa pronuntarea solutiei Curtii de Apel Oradea. Curtea Constitutionala a retinut ca solutionarea unei cauze penale se realizeaza ca urmare a deliberarii judecatorului sau judecatorilor care compun completul de judecata si pronuntarii hotararii judecatoresti, dupa ce s-au inchis dezbaterile in cauza (paragraf 42). Curtea a mai retinut ca doar motivarea in fapt si in drept explica si justifica solutia (dispozitivul), ofera o imagine clara a rezolvarii corecte a conflictului de drept dedus judecatii si este cea care convinge in legatura cu justetea solutiei (paragraf 49). Curtea a constatat ca motivarea in fapt si in drept a solutiei la data pronuntarii confera legitimitate hotararii judecatoresti, atat in plan individual - in ceea ce priveste partile la proces, cat si in plan general - in ochii publicului (paragraf 52). Prin urmare, Curtea a constatat ca redactarea hotararii judecatoresti prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata, respectiv a hotararii judecatoresti prin care instanta se pronunta asupra apelului (motivarea in fapt si in drept) ulterior pronuntarii minutei (solutiei) dispuse in cauza, "in cel mult 30 de zile de la pronuntare" sau dupa un interval de timp ce poate depasi cu mult termenul mentionat, este apta sa lipseasca persoana condamnata de garantiile infaptuirii actului de justitie, aduce atingere dreptului de acces la instanta si dreptului la un proces echitabil. Totodata, Curtea constata ca punerea in executare a unei hotarari judecatoresti definitive anterior motivarii in fapt si in drept a acesteia este contrara dispozitiilor constitutionale si conventionale referitoare la libertatea individuala si siguranta persoanei si celor care consacra demnitatea umana si dreptatea, ca valori supreme in statul de drept (paragraf 97).
In consecinta, cele ce preced indica, anterior anului 2021, atat o interpretare a doctrinei cat si o interpretare a jurisprudentei prin care se includea motivarea hotararii in conceptul de durata a procesului penal care putea face obiectul contestatiei reglementate de art. 4881 si urmatoarele din C. proc. pen., astfel ca evaluarea duratei procesului penal, chiar anterior datei de 17 mai 2021, presupune analiza duratei de timp in care este motivata hotararea . Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 233 din 07 aprilie 2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 508, la data de 17 mai 2021, aceasta interpretare a fost validata in mod explicit.
Potrivit dispozitiilor legale, durata procedurilor se verifica pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, a punctelor de vedere prezentate, luandu-se in considerare natura si obiectul cauzei, inclusiv numarul de participanti si a dificultatilor de administrare a probelor, elemente de extraneitate, durata fazelor procesuale anterioare, faza procesuala in care se afla dosarul, comportamentul partilor, participantilor in cauza si a autoritatilor implicate, modificarile legislative etc.
Aplicand in cauza de fata criteriile enuntate, se constata ca instanta de apel a avut de solutionat apelurile Ministerului Public, a doi inculpati si al unei parti responsabile civilmente, a unei parti civile. Conform evidentei informatizate ECRIS, dosarul a avut un grad de complexitate de 188 de puncte.
Desi cauza are inregistrate 187 de parti si 52 de volume de instanta si de urmarire penala, se constata din hotararea instantei de fond ca numarul mare de pati rezulta din radierea unei singure persoane juridice si introducerea in cauza a actionarilor acesteia, astfel incat complexitatea cauzei nu este de natura sa afecteze durata redactarii. "In cursul urmaririi penale au participat in calitate de parti, inculpatii B. si A., precum si partea responsabila civilmente S.C. C. S.A. Persoanele vatamate si partile civile indicate in actul de sesizare au fost S.C. D. S.A si E.. (...)
Persoana vatamata S.C. D. S.A Oradea la data sesizarii instantei, respectiv, 04.12.2014, apare ca fiind radiata, dar este indicata in rechizitoriu. Cu toate acestea, la termenul de judecata din data de 28.05.2015, fostul lichidator judiciar numitul F. formuleaza o cerere de constituire de parte civila in numele si interesul S.C. D. S.A Oradea, la solicitarea expresa a partii civile, E.
La termenul de judecata din data de 28.05.2015, la solicitarea Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor si cu incuviintarea instantei de judecata a fost introdusa in faza de judecata persoana responsabila civilmente S.C. C. S.A.
La termenul de judecata din data de 11.01.2016, din oficiu, instanta dispune citarea in calitate de persoane vatamate a tuturor fostilor actionari ai S.C. D. S.A. Oradea cu mentiunea ca au posibilitatea de a se constitui parti civile."
In ceea ce priveste acuzatiile formulate in cauza asupra carora au avut a se pronunta instanta de fond si cea de apel, din sentinta Tribunalului rezulta ca in cauza au fost trimisi in judecata doi inculpati pentru comiterea unui numar total de cinci infractiuni si anume A.., pentru infractiunile de delapidare, folosirea cu rea-credinta a creditului sau bunurilor societatii, spalare de bani, iar B. pentru infrcatiunile de delapidare, folosirea cu rea-credinta a creditului sau bunurilor societatii: "in actul de acuzare s-a retinut ca faptele inculpatului A. care, in calitate de director general al S.C. D. S.A., in perioada 18 august 2004 - 31 august 2005 a vandut la preturi subevaluate un numar de 18 imobile (spatiile comerciale mentionate ca atare in rechizitoriu) aflate in patrimoniul S.C. D. S.A. Oradea catre diferite persoane fizice si juridice, cu pretul total de 1.525.084,8 RON, in timp ce valoarea lor reala de piata era de 10.651.047,8 RON, declarand in fata notarilor alte preturi, in detrimentul S.C. D. S.A. si in favoarea S.C. C. S.A., societate care este actionarul majoritar al S.C. D. S.A. si la care detinea calitatea de actionar majoritar, inculpatul insusindu-si in folos propriu diferenta de valoare de 9.125.963 RON, care reprezinta astfel un bun aflat in proprietatea partii vatamate S.C. D. S.A. Oradea, bun care se afla in administrarea si gestionarea lui A., intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de delapidare prev. de art. 295 rap. la art. 308 si art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (art. 2151 alin. (1) si (2) C. pen. 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1968) si folosirea cu rea-credinta a creditului sau bunurilor societatii prev. de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin. (1) N. C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Fapta inculpatului A., constand in aceea ca, dupa ce in data de 31 mai 2005 a obtinut din infractiunea de delapidare suma de 1.939.863.000 ROL, a creditat S.C. C. S.A. cu suma de 1.939.863.000 ROL, realizand astfel o operatiune de disimulare a adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.
De asemenea, faptele inculpatei B. care, in calitate de administrator al S.C. D. S.A., in perioada 18 august 2004 - 31 august 2005 a vandut la preturi subevaluate un numar de 18 imobile (spatiile comerciale susmentionate) aflate in patrimoniul S.C. D. catre diferite persoane fizice si juridice, cu pretul total de 1.525.084,8 RON, in timp ce valoarea lor reala de piata era de 10.651.047,8 RON, in detrimentul S.C. D. S.A. si in favoarea S.C. C. S.A., societate care este actionarul majoritar al S.C. D. S.A. si la care detinea calitatea de actionar majoritar, inculpata si coinculpatul A., fiul ei, insusindu-si in folos propriu diferenta de valoare de 9.125.963 RON, care reprezinta astfel un bun aflat in proprietatea partii vatamate S.C. D., intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de delapidare prev. de art. 295 rap. la art. 308 si art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (art. 2151 alin. (1) si (2) C. pen. 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1968) si folosirea cu rea-credinta a creditului sau bunurilor societatii prev. de art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin. (1) N. C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.."
Conduita procesuala a partilor nu a influentat durata de redactare a deciziei pronuntate de instanta de apel. In apel, cauza a fost amanata la cererea inculpatei B. si S.C. C. S.R.L. (un termen), si s-au acordat termene pentru desfasurarea cercetarii judecatoresti prin administrarea de probe (13 termene) si pentru a fi studiat raportul de expertiza de catre parti (un termen).
In cauza, se constata ca minuta deciziei Curtii de Apel Oradea, sectia penala (prin care contestatorul A. a fost condamnat definitiv doar pentru savarsirea infractiunii de delapidare, in forma continuata-17 acte materiale - punctele 1-17 din rechizitoriu, la pedeapsa de 11 ani 6 luni inchisoare, iar B. a fost condamnata doar pentru infractiunea de delapidare, la pedeapsa de trei ani inchisoare), a fost pronuntata la 12 aprilie 2021. La Curtea de apel dosarul a avut 17 termene, inainte de a fi acordat termen de dezbateri si a fost amanata pronuntarea pentru o luna (de la 12 martie 2021 la 12 aprilie 2021). Minuta deciziei priveste solutionarea actiunii penale, respectiv rejudecarea actiunii penale exercitate impotriva lui A. si B., precum si desfiintarea in totalitate a modului de solutionare a actiunii civile de catre instanta de fond si rejudecarea acesteia. Dupa cum precizam anterior, actiunea civila a avut ca sursa prejudiciul creat in dauna unei persoanei fizice si unei persoane juridice.
Prin comparatie, hotararea Tribunalului, evaluata de Curtea de Apel Oradea, a fost pronuntata la data de 24 martie 2020 si inregistrata la Curtea de apel la data de 02 iunie 2020, astfel ca intr-un interval de aproximativ 70 de zile, instanta de fond a pronuntat si redactat o hotarare de 90 de pagini. La Tribunalul Bihor, dosarul la a avut 68 de termene inainte de a fi pronuntata solutia si un interval de aproximativ 2 luni intre pronuntarea solutiei si motivarea acesteia. Se constata ca, din fisa dosarului din sistemul de evidenta informatizata ECRIS, rezulta o complexitate a dosarului la instanta de fond de 181 de puncte, avand 187 de parti si 48 de volume de instanta si de urmarire penala.
Datele analizate de instanta in prezenta contestatie provin din evidenta informatizata ECRIS avand in vedere ca dosarul nu a fost inaintat Inaltei Curti si nici nu au fost transmise alte informatii care sa clarifice durata redactarii.
Comparand cele doua proceduri, desfasurate in aceeasi cauza la Tribunal si Curtea de apel, este necesara accelerarea procedurii de redactare a decziei. In raport de principiile prevazute de art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana a drepturilor omului si de art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicata, care prevad ca partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, Inalta Curte constata ca nu exista niciun argument obiectiv pentru a putea justifica intarzierea (de aproximativ 8 luni) in redactarea deciziei nr. 246 din 12 aprilie 2021 a Curtii de Apel Oradea, sectia penala, fiind depasita o durata rezonabila.
Fata de considerentele anterior expuse, contestatia privind durata procesului penal cu referire la dosarul nr. x/2014 al Curtii de Apel Oradea, formulata de contestatorul A., este intemeiata si urmeaza a fi admisa.
In consecinta, in temeiul art. 4886 din C. proc. pen., Inalta Curte va admite contestatia formulata de contestatorul A. cu referire la dosarul nr. x/2014 al Curtii de Apel Oradea.
Va stabili termen in vederea redactarii deciziei nr. 246 din 12 aprilie 2021 a Curtii de Apel Oradea, sectia penala pana la data de 09 noiembrie 2021.
Cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite contestatia privind durata procesului penal formulata de contestatorul A. cu referire la dosarul nr. x/2014 al Curtii de Apel Oradea.
Stabileste termen in vederea redactarii deciziei nr. 246 din 12 aprilie 2021 a Curtii de Apel Oradea, sectia penala pana la data de 09 noiembrie 2021.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 26 octombrie 2021.
Telemunca, noul regim de munca in era digitala Sursa: MCP avocati
Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului Sursa: MCP avocati
Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca Sursa: MCP avocati
OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...