din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1777 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Competenta teritoriala. Locul savarsirii infractiunii. Marturie mincinoasa

Competenta teritoriala. Locul savarsirii infractiunii. Marturie mincinoasa

  Publicat: 24 Jul 2021       2014 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reglementat in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala, locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In cazul infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta in art. 273 alin. (2) lit. c) C. pen., savarsita de catre expert si consumata prin depunerea raportului de expertiza la un dosar civil al unei instante, locul savarsirii infractiunii care determina competenta teritoriala, conform dispozitiilor art. 41 C. proc. pen., este locul unde isi are sediul aceasta instanta.


Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., este guvernata de aceleasi reguli, aplicabile in general pentru procuror si organele de cercetare penala.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Reglementat in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala, locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala,
Reglementata in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., este guvernata de aceleasi reguli, aplicabile in general pentru procuror si organele de cercetare penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementat in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala, locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Reglementat in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala, locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Reglementat in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala, locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Prin incheierea penala nr. 976 din 10 octombrie 2019 a Judecatoriei Ramnicu Valcea, in baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) din acelasi cod, a fost declinata competenta de solutionare a plangerii formulate de petenta societatea A., prin Unitatea de Constructii Montaj B., impotriva ordonantei din 8 iulie 2019, data de Parchetul de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea, in favoarea judecatorului de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.


Pentru a dispune astfel, Judecatoria Ramnicu Valcea a retinut ca, la data de 3 septembrie 2019, s-a inregistrat pe rolul sau plangerea formulata de petenta societatea A., prin Unitatea de Constructii Montaj B., in contradictoriu cu intimatii C., D. si E., impotriva ordonantei din 8 iulie 2019, data de Parchetul de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea.


La termenul din data de 10 octombrie 2019, judecatorul de camera preliminara a pus in discutie competenta teritoriala de solutionare a plangerii ce formeaza obiectul cauzei.


Examinand actele dosarului, judecatorul de camera preliminara a retinut urmatoarele:


La data de 5 decembrie 2014, petenta societatea A. s-a adresat organelor de urmarire penala prin plangere, solicitand tragerea la raspundere penala a numitilor C., D. si E., pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, constand in aceea ca, in calitate de experti tehnici in specialitatea topografie, cadastru si geodezie, desemnati in cauza ce a format obiectul dosarului nr. X. al Curtii de Apel Bucuresti, au facut afirmatii mincinoase in cuprinsul raportului de expertiza si al completarilor la acesta, pe care le-au intocmit si depus la Curtea de Apel Bucuresti, in acea cauza, astfel ca, prin decizia civila nr. 309/A din 14 iulie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. X., s-a decis anularea, in parte, a deciziei nr. 2674 din 23 ianuarie 2008, emisa de societatea A., in sensul obligarii societatii la emiterea unei noi decizii, prin care sa restituie in natura mostenitorilor fostilor proprietari suprafata de 12.804 mp din suprafata totala de 18.122 mp revendicata.


Prin ordonanta din 8 iulie 2019, data de procuror in dosarul nr. Y. al Parchetului de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea, s-a dispus, in temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) si alin. (5) C. proc. pen. cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (2) lit. c) C. pen., retinandu-se ca fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege.


Impotriva acestei ordonante de clasare petenta societatea A. s-a adresat cu plangere organului ierarhic superior procurorului, respectiva plangere fiind respinsa prin ordonanta din 9 august 2019.


Ulterior, petenta societatea A., prin Unitatea de Constructii Montaj B., a formulat plangerea care formeaza obiectul prezentei cauze .


S-a retinut ca, potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen., plangerea impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata se solutioneaza de judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.


Conform art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competenta teritoriala a instantelor judecatoresti este determinata, in ordine, de:


a) locul savarsirii infractiunii;


b) locul in care a fost prins suspectul sau inculpatul;


c) locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica ori, dupa caz, sediul inculpatului persoana juridica, la momentul la care a savarsit fapta;


d) locuinta sau, dupa caz, sediul persoanei vatamate.


De asemenea, s-a retinut ca, potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen., prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.


Prin urmare, s-a remarcat faptul ca legiuitorul roman a instituit mai multe criterii pe baza carora se stabileste competenta teritoriala a instantelor judecatoresti de a solutiona cauzele penale privind infractiunile savarsite pe teritoriul Romaniei, stabilind, totodata, si o ordine de prioritate, astfel incat competenta teritoriala sa nu poata reveni unei instante aflate intr-o pozitie secundara, decat daca nu se cunoaste locul aflat in pozitie principala.


In cauza de fata, s-a constatat ca locul savarsirii pretinsei infractiuni de marturie mincinoasa, reclamata de catre petenta, este in circumscriptia Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, unde isi are sediul Curtea de Apel Bucuresti, la aceasta din urma instanta fiind depuse, in dosarul nr. X., atat raportul de expertiza intocmit de catre intimatii C., D. si E., cat si completarile la acesta, intocmite tot de catre intimatii sus mentionati, de altfel Curtea de Apel Bucuresti fiind si instanta care a pronuntat decizia civila nr. 309/A din 14 iulie 2014 in dosarul nr. X.


In consecinta, avand in vedere dispozitiile legale mentionate si luand in considerare locul savarsirii pretinsei infractiuni de marturie mincinoasa, judecatorul de camera preliminara, in baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenta de solutionare a plangerii formulate de petenta societatea A., prin Unitatea de Constructii Montaj B., impotriva ordonantei din 8 iulie 2019, data de Parchetul de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea in dosarul nr. Y., in favoarea judecatorului de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.


Prin incheierea din 29 ianuarie 2020 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, in temeiul art. 47 alin. (3) cu referire la art. 41 alin. (1), (2) si (3) C. proc. pen., a fost admisa exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, invocata din oficiu .


S-a dispus declinarea cauzei Judecatoriei Ramnicu Valcea, spre competenta solutionare.


S-a constatat existenta conflictului negativ de competenta .


In temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen., a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea solutionarii conflictului de competenta .


Pentru a dispune astfel, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a retinut ca, prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Ramnicu Valcea, petenta societatea A. a formulat plangere, pentru motivele expuse pe larg in cerere, impotriva ordonantei de clasare din 8 iulie 2019, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea, mentinuta prin ordonanta emisa la data de 9 august 2019, solicitand desfiintarea solutiei de clasare si completarea urmaririi penale, cu consecinta punerii in miscare a actiunii penale impotriva intimatilor C., D. si E.


Petenta si-a intemeiat plangerea pe dispozitiile art. 340 si urm. C. proc. pen.


La solicitarea instantei, a fost inaintat dosarul nr. Y. al Parchetului de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea.


Prin incheierea nr. 976 din 10 octombrie 2019, Judecatoria Ramnicu Valcea a admis exceptia necompetentei teritoriale a instantei, invocata din oficiu de judecatorul de camera preliminara si, in baza art. 50 C. proc. pen. coroborat cu art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.


La data de 17 decembrie 2019, cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.


La termenul de judecata din data de 14 ianuarie 2020, a fost pusa in discutia partilor, din oficiu, de catre judecatorul de camera preliminara, exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, in raport cu locul savarsirii infractiunii si cu prevederile art. 41 alin. (1) si (2) C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (5) din acelasi cod.


Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma exceptiei invocate, judecatorul de camera preliminara a retinut urmatoarele:


Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., ``competenta dupa teritoriu este determinata, in ordine, de: a) locul savarsirii infractiunii; b) locul in care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica ori, dupa caz, sediul inculpatului persoana juridica, la momentul la care a savarsit fapta; d) locuinta sau, dupa caz, sediul persoanei vatamate.``


Conform art. 41 alin. (2) C. proc. pen., ``prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.``


Potrivit art. 41 alin. (3) C. proc. pen., ``in cazul in care, potrivit alin. (2), o infractiune a fost savarsita in circumscriptia mai multor instante, oricare dintre acestea este competenta sa o judece.``


Totodata, potrivit art. 41 alin. (4) teza a II-a C. proc. pen., ``cand sunt sesizate succesiv doua sau mai multe instante dintre cele prevazute la alin. (1), competenta revine instantei mai intai sesizate.``


Conform art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ``ordinea de prioritate prevazuta la alin. (1) se aplica in cazul in care doua sau mai multe instante sunt sesizate simultan ori urmarirea penala s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.``


Avand in vedere dispozitiile legale mentionate, s-a observat ca, in cazul sesizarilor unice, se va aplica ordinea de preferinta prevazuta in art. 41 alin. (1) C. proc. pen.


S-a constatat ca societatea A. a formulat plangere penala la data de 5 decembrie 2014 pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta in art. 273 C. pen., de catre expertii C., D. si E., desemnati sa efectueze o expertiza tehnica de specialitate topografie, cadastru si geodezie in dosarul nr. X. al Curtii de Apel Bucuresti.


Prin ordonanta din 20 noiembrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei, in temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din acelasi cod, solutia fiind mentinuta prin ordonanta prim-procurorului din 14 ianuarie 2016.


Impotriva solutiei de clasare a cauzei dispuse prin ordonanta din 20 noiembrie 2015 a fost formulata plangere de catre petenta societatea A., plangere ce a fost admisa de Judecatoria Ramnicu Valcea, fiind astfel desfiintata solutia de clasare si trimisa cauza la procuror pentru a completa urmarirea penala.


Ulterior, prin ordonanta din 8 iulie 2019, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea, a fost dispusa din nou clasarea cauzei, in temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din acelasi cod, solutia fiind mentinuta prin ordonanta emisa la data de 9 august 2019.


Judecatorul de camera preliminara a constatat ca plangerea penala nu vizeaza anumite declaratii date in fata organului judiciar, ci aspectele consemnate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica si in completarea la raportul de expertiza tehnica judiciara, intocmite de expertii C., D. si E. in cadrul dosarului nr. X. al Curtii de Apel Bucuresti si avute in vedere de instanta la pronuntarea deciziei civile nr. 309/A din 14 iulie 2014. Astfel, instanta a constatat, conform opiniei expertilor C., D. si E., exprimata dupa incuviintarea obiectiunilor si a completarii lucrarii din data de 15 mai 2014, ca apelanta societatea A. detine in fapt suprafata de 18.215 mp in punctul F., iar din aceasta suprafata 4.102 mp sunt neocupati si neingraditi, 14.113 mp ingraditi, din care 1.384 mp statie PECO, inclusiv anexe; 1.524 mp platforme betonate; 783 mp suprafata construita cladire pensiune; 1.720 mp parte din digul de protectie; restul de 8.702 mp diferenta pana la cei 14.113 mp ingraditi (HC1) este teren liber . Instanta a retinut prin decizia civila nr. 309/A din 14 iulie 2014 ca, in opinia expertilor, suprafata totala libera de constructii este de 12.804 mp (4.102 mp + 8.702 mp), ce ar putea fi restituita in natura din totalul de 18.122,66 mp, motiv pentru care a anulat in parte decizia nr. 2674 din 23 ianuarie 2008, emisa de societatea A. si a obligat parata apelanta sa emita o noua decizie prin care sa restituie in natura contestatorilor teren in suprafata de 12.804 mp, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiza si schitele anexe, efectuat in apel de catre expertii C., D. si E.


Judecatorul de camera preliminara a retinut, atat din decizia civila nr. 309/A din 14 iulie 2014, cat si din raportul de expertiza tehnica si completarea la raportul de expertiza tehnica judiciara, ca terenul in litigiu se afla in comuna G. - punct F.


S-a constatat ca expertiza s-a efectuat (locul expertizei) in comuna G., aici fiind desfasurate activitatile expertilor de identificare a terenului conform actelor de proprietate si in functie de ocuparea acestuia, masurare si stabilire a limitei proprietatii, primire a diferitelor acte depuse de parti etc., pe baza situatiei din teren rezultate in urma masuratorilor efectuate fiind intocmit raportul de expertiza.


De asemenea, s-a retinut ca masuratorile, datele retinute si introduse in sistemele de proiectie utilizate de catre experti in vederea intocmirii raportului reprezinta in mod cert ``activitate infractionala`` in sensul dispozitiilor art. 41 alin. (2) C. proc. pen., prin raportare la infractiunea imputata numitilor C., D. si E., activitate desfasurata in comuna G. Avand in vedere finalitatea urmarita de dispozitiile art. 41 C. proc. pen. privind competenta teritoriala (de a stabili instantele ce au o legatura stransa din punct de vedere teritorial cu infractiunea), s-a considerat ca notiunea de activitate infractionala prevazuta in art. 41 alin. (2) C. proc. pen. nu trebuie interpretata in sensul ca s-ar limita la actiunile si inactiunile ce reprezinta elementul material al infractiunii, ci in sensul ca ar cuprinde toate activitatile conexe elementului material . Prin urmare, competenta teritoriala se stabileste potrivit art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) si alin. (3) C. proc. pen., fiind competenta oricare dintre instantele Judecatoria Ramnicu Valcea si Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti.


Judecatorul de camera preliminara a retinut ca alegerea uneia dintre instantele competente s-a produs prin sesizarea Judecatoriei Ramnicu Valcea cu plangerea impotriva ordonantei de clasare din 8 iulie 2019, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea, aceasta instanta fiind competenta sa solutioneze prezenta cauza, ulterior acestui moment declinarea in favoarea unei alte instante ce era competenta alternativ neavand o justificare prin raportare la dispozitiile legale mentionate, competenta in acest caz revenind instantei mai intai sesizate.


Fata de aspectele invederate, a fost admisa exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, invocata din oficiu si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Ramnicu Valcea, in temeiul art. 47 raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) si alin. (2) C. proc. pen.


Constatandu-se existenta conflictului negativ de competenta, in temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen., a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea solutionarii acestuia.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand conflictul negativ de competenta, in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (1) C. proc. pen., constata ca instanta careia ii revine competenta sa solutioneze cauza este Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, pentru considerentele care urmeaza:


Potrivit dispozitiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen., ``persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. ``


Determinarea competentei teritoriale a instantelor de judecata se realizeaza in functie de criteriile prevazute in art. 41 alin. (1) C. proc. pen., text de lege potrivit caruia, pentru infractiunile savarsite pe teritoriul Romaniei, competenta dupa teritoriu este determinata, in ordine, de: locul savarsirii infractiunii; locul in care a fost prins suspectul sau inculpatul; locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica ori, dupa caz, sediul inculpatului persoana juridica, la momentul la care a savarsit fapta si locuinta sau, dupa caz, sediul persoanei vatamate.


Dispozitiile art. 41 alin. (2) C. proc. pen. definesc locul savarsirii infractiunii ca fiind ``locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.``


In speta, prin plangerea formulata la data de 5 decembrie 2014, petenta societatea A. a solicitat tragerea la raspundere penala a numitilor C., D. si E., pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, constand in aceea ca, in calitate de experti tehnici in specialitatea topografie, cadastru si geodezie, desemnati in cauza ce a format obiectul dosarului nr. X. al Curtii de Apel Bucuresti, au facut afirmatii mincinoase in cuprinsul raportului de expertiza si al completarilor la acesta, pe care le-au intocmit si depus la Curtea de Apel Bucuresti, in acea cauza. Prin decizia civila nr. 309/A din 14 iulie 2014, pronuntata in dosarul nr. X., Curtea de Apel Bucuresti, retinand concluziile raportului de expertiza, a decis anularea, in parte, a deciziei nr. 2674 din 23 ianuarie 2008, emisa de societatea A., in sensul obligarii societatii la emiterea unei noi decizii, prin care sa restituie in natura mostenitorilor fostilor proprietari suprafata de 12.804 mp din suprafata totala de 18.122 mp revendicata.


In raport cu aceste circumstante, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca presupusa fapta de marturie mincinoasa s-a consumat prin depunerea raportului de expertiza la dosarul nr. X. al Curtii de Apel Bucuresti, astfel ca locul savarsirii faptei este cel in care isi are sediul Curtea de Apel Bucuresti, respectiv in Bucuresti, Sector 4, situatie in care competenta de solutionare a plangerii formulate de petenta societatea A. impotriva ordonantei de clasare din 8 iulie 2019, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ramnicu Valcea, revine Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.


Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 51 alin. (1) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit competenta de solutionare a cauzei privind pe petenta societatea A. in favoarea Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, instanta careia i s-a trimis dosarul.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 93 din 20 februarie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal
Sursa: MCP avocati

Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte
Sursa: MCP avocati

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p
Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...

Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...