Prin sentinta penala nr. 1176 din 27 iunie 2019, pronuntata de Judecatoria Arad, in temeiul dispozitiilor art. 396 alin. (1) si (4) C. proc. pen., s-a stabilit in sarcina inculpatului A. pedeapsa de 4.000 lei amenda penala, reprezentand 200 de zile-amenda, in valoare de 20 lei, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta in art. 193 alin. (2) C. pen.
In baza art. 396 alin. (1) si (4) C. proc. pen., s-a stabilit in sarcina inculpatului pedeapsa de 2.400 lei amenda penala, reprezentand 120 de zile-amenda, in valoare de 20 lei, pentru savarsirea infractiunii de amenintare, prevazuta in art. 206 alin. (1) C. pen.
In baza art. 38 alin. (1) si art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea, de 4.000 lei, la care s-a adaugat suma de 800 lei, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 4.800 lei amenda penala, reprezentand 240 de zile-amenda, in cuantum de 20 lei.
In baza art. 83 alin. (1) si (3) C. pen., a fost amanata aplicarea pedepsei amenzii pe un termen de supraveghere stabilit in conditiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
In baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 396 alin. (1) si (2) C. proc. pen., a fost condamnata inculpata B., la o amenda penala de 4.000 lei, reprezentand 200 de zile-amenda, in cuantum de 20 lei, pentru comiterea infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen.
In baza art. 63 C. pen., s-a atras atentia inculpatei ca neplata cu rea-credinta a amenzii atrage inlocuirea acesteia cu inchisoarea.
Prin decizia nr. 1076/A din 17 octombrie 2019, Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala, in baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate, intre altii, de inculpatii A. si B. impotriva sentintei nr. 1176 din 27 iunie 2019 a Judecatoriei Arad.
In baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de procuror, a desfiintat, in parte, sentinta penala apelata si, rejudecand:
A inlaturat dispozitiile art. 83 si urm. C. pen. privind amanarea aplicarii pedepsei de 4.800 lei amenda penala fata de inculpatul A.
A mentinut, in rest, dispozitiile sentintei penale apelate.
Pe fond, s-a retinut ca, in data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.20, inculpatul A., in timp ce se afla in fata imobilului situat in comuna C., str. D., nr. 40A, a lovit-o cu pumnul in zona fetei pe persoana vatamata E., cauzandu-i leziuni traumatice care au necesitat spre vindecare un numar de 25 de zile de ingrijiri medicale.
In aceeasi imprejurare, inculpatul A. a amenintat-o cu acte de violenta pe persoana vatamata F.
Totodata, in data de 2 octombrie 2017, intre orele 10.00-13.40, in timp ce era audiata de organele de cercetare penala in calitate de martor in dosarul penal nr. X., avand ca obiect savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) C. pen., respectiv amenintare, fapta prevazuta in art. 206 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozitiilor art. 38 alin. (1) C. pen., de catre suspectul A., pentru a evita tragerea la raspundere penala a acestuia, inculpata B. a declarat mincinos ca, in data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.00-20.30, se afla in fata imobilelor cu nr. 40A si 40B de pe str. D. din comuna C., cand, in urma unor discutii, numitul E. s-a indreptat amenintator spre ea, cu intentia de a o lovi, iar prietenul ei, A., l-a oprit cu mainile, fara a-l impinge sau a-l lovi, precum si ca numita F. nu se afla la fata locului pe parcursul derularii evenimentelor.
S-a constatat ca imprejurarile in privinta carora inculpata a declarat mincinos erau esentiale in cauza, vizand tocmai comiterea infractiunii de lovire, respectiv amenintare de care era acuzat concubinul sau.
Impotriva hotararii instantei de apel a declarat recurs in casatie, intre altii, inculpata B., invocand cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.
In motivarea recursului in casatie, in esenta, inculpata B. a sustinut ca fapta pentru care a fost condamnata nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen., prin raportare la Decizia Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, intervenita in cursul procesului penal, dat fiind faptul ca este concubina inculpatului A.
Prin incheierea nr. 30/RC din 28 ianuarie 2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis in principiu cererea de recurs in casatie formulata de inculpata B. impotriva deciziei nr. 1076/A din 17 octombrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala.
Examinand, pe fond, recursul in casatie declarat de inculpata B., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata, in principal, urmatoarele:
Fiind reglementat ca o cale extraordinara de atac, menita sa asigure echilibrul intre principiul legalitatii si cel al respectarii autoritatii de lucru judecat, recursul in casatie vizeaza exclusiv elemente de legalitate, prin raportare la cazurile de casare prevazute de lege. Controlul judiciar nu poate fi extins cu privire la alte motive de nelegalitate echivalente celor limitativ enumerate in cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
Se constata ca inculpata B. si-a intemeiat recursul in casatie pe cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., conform caruia o hotarare este supusa casarii in situatia in care ``inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.``
Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca inculpata B. a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen.
Totodata, observa ca fapta concreta retinuta in sarcina inculpatei consta in aceea ca, in data de 2 octombrie 2017, intre orele 10.00-13.40, in timp ce era audiata de organele de cercetare penala in calitate de martor in dosarul penal nr. X., avand ca obiect savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente, fapta prevazuta in art. 193 alin. (2) C. pen., respectiv amenintare, fapta prevazuta in art. 206 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozitiilor art. 38 alin. (1) C. pen., de catre suspectul A., pentru a evita tragerea la raspundere penala a acestuia, inculpata B. a declarat mincinos ca, in data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.00-20.30, se afla in fata imobilelor cu nr. 40A si 40B de pe str. D. din comuna C., cand, in urma unor discutii, numitul E. s-a indreptat amenintator spre ea, cu intentia de a o lovi, iar prietenul ei, A., l-a oprit cu mainile, fara a-l impinge sau a-l lovi, precum si ca numita F. nu se afla la fata locului pe parcursul derularii evenimentelor.
Totodata, constata ca instanta de apel a retinut ca imprejurarile in privinta carora inculpata a declarat mincinos erau esentiale in cauza, vizand tocmai comiterea infractiunii de lovire, respectiv amenintare de care era acuzat concubinul sau.
In motivarea recursului in casatie, in esenta, inculpata B. a sustinut ca nu are calitatea ceruta subiectului activ al infractiunii de marturie mincinoasa, dat fiind faptul ca, in timpul procesului in care a fost audiata in calitate de martor cu privire la faptele concubinului sau, A., fara a i se aduce la cunostinta de catre organele de urmarire penala ca are dreptul sa refuze a fi audiata in aceasta calitate, a fost pronuntata Decizia nr. 562/2017 a Curtii Constitutionale, care nu era publicata in Monitorul Oficial al Romaniei la data audierii sale si care, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, produce efecte pe tot parcursul procesului penal in cauzele care se afla in curs de judecata, pana la ramanerea definitiva a hotararii.
Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca art. 273 alin. (1) C. pen. incrimineaza fapta martorului care, intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebat.
Totodata, retine ca, pentru a exista infractiunea de marturie mincinoasa, subiectul activ al infractiunii trebuie sa aiba calitatea de martor .
Conform art. 115 alin. (1) coroborat cu art. 114 alin. (1) C. proc. pen., poate fi audiata in calitate de martor orice persoana care are cunostinta despre fapte sau imprejurari de fapt care constituie proba in cauza penala, cu exceptia partilor si a subiectilor procesuali principali.
Potrivit art. 117 alin. (1) C. proc. pen., au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor urmatoarele persoane: sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, fratii si surorile suspectului sau inculpatului, precum si persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului.
Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, publicata in M. Of. nr. 837 din 23 octombrie 2017, s-a statuat ca au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor si persoanele care au stabilit cu inculpatul relatii asemanatoare acelora dintre soti.
Daca sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, fratii si surorile suspectului sau inculpatului, persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului sau cele care au stabilit cu inculpatul relatii asemanatoare acelora dintre soti sunt de acord sa dea declaratii, dupa ce organele judiciare le comunica dreptul de a nu da declaratii in calitate de martor, acestea dobandesc calitatea de martor si le sunt aplicabile dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile martorilor, inclusiv obligatia de a da declaratii conforme cu realitatea (art. 117 alin. 2 si 3 C. proc. pen.). Prin urmare, persoanele care au stabilit cu inculpatul relatii asemanatoare acelora dintre soti pot fi audiate in calitate de martor, cu conditia de a li se aduce la cunostinta dreptul de a refuza sa dea declaratii.
Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca recurenta inculpata B. a fost audiata in prezenta aparatorului ales la data de 2 octombrie 2017, dupa pronuntarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, dar inainte de publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei (la 23 octombrie 2017), ocazie cu care nu s-a prevalat de dreptul de a refuza sa fie audiata, nici personal, nici prin intermediul avocatului sau.
Totodata, constata ca, desi inaintea audierii inculpatei nu i s-a adus la cunostinta ca are dreptul de a refuza sa fie audiata in calitate de martor, sustinerea acesteia ca nu s-a putut prevala de dispozitiile art. 117 alin. (1) C. proc. pen. nu este reala, intrucat, in aceeasi zi, la scurt timp dupa semnarea declaratiei, organele judiciare au remediat aceasta omisiune si i-au dat inculpatei posibilitatea de a-si retracta declaratia data in aceasta calitate . Astfel, cu privire la aceasta imprejurare, la finalul declaratiei date la 2 octombrie 2017, aceasta arata: ``In continuarea declaratiei, azi, data de 2 octombrie 2017, orele 13.30, mentionez faptul ca mi s-a adus la cunostinta faptul ca am dreptul sa refuz sa dau vreo declaratie de martor, respectiv cu privire la evenimentul din data de 19 iulie 2017, in jurul orelor 20.00. Arat faptul ca imi mentin, in totalitate, declaratia data anterior in cursul zilei, intre orele 10.00 - 11.05, in calitate de martor si nu mai am nimic de adaugat.``
Prin urmare, recurenta inculpata B. a ratificat declaratia din data de 2 octombrie 2017, context in care are calitatea de martor in cauza in care a fost audiata, ceruta subiectului activ al infractiunii de marturie mincinoasa, prevazuta in art. 273 alin. (1) C. pen.
De altfel, este de remarcat ca organele de urmarire penala au inteles sa aplice dispozitiile Deciziei Curtii Constitutionale nr. 562 din 19 septembrie 2017, desi aceasta nu era inca publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si ca recurenta inculpata nu a invocat incalcarea dreptului sau de a refuza sa fie audiata ca martor in cursul judecatii in prima instanta si in apel.
Fata de aceste considerente, in baza art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul in casatie declarat de inculpata B. impotriva deciziei nr. 1076/A din 17 octombrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala.
Telemunca, noul regim de munca in era digitala Sursa: MCP avocati
Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului Sursa: MCP avocati
Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca Sursa: MCP avocati
OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor p Ordonanta de urgenta nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salariz ...
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare Publicata in ...
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...