Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea

Publicat: 20 Jul 2021 3657 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

S-a luat in examinare, in vederea pronuntarii, actiunea civila formulata de reclamantul C.din S., in contradictoriu cu parata S.R.C. S.R.L., avand ca obiect pretentii.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

Timp calendaristic de-a lungul caruia obiectele muncii parcurg, intr-o veriga structurala, toate etapele procesului de productie, incepand cu momentul intrarii in veriga respectiva si pana in momentul iesirii acestuia in forma finita.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Act normativ prin care se reglementeaza situatii generale si impersonale (decrete lege) sau situatii individuale concrete (numirea sau revocarea unui ambasador)

Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:

Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.

Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.

Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta

Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:

Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Demnitarii, functionarii publici, personalul contractual si alte categorii de personal stabilite in conditiile legii de la nivelul autoritatilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.

Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa

Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.

Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.

Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.

Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.

Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Nimeni nu poate invoca in sustinerea intereselor sale propria sa culpa,

Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.

Cuvant care, impreuna cu numele de familie, alcatuieste numele persoanei fizice.

Forma de retribuire a muncii personalului din comert, alimentatie publica, activitatea hoteliera, de contractari-achizitii si prestari servicii,

inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,

Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,

(termen CNA). Orice eveniment, organizat sau neorganizat, care poate prezenta interes pentru o parte importanta a publicului si care este cuprins �n lista aprobata de Consiliul National al Audiovizualului.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile

Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :

Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.

Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.

Forma de retribuire a muncii personalului din comert, alimentatie publica, activitatea hoteliera, de contractari-achizitii si prestari servicii,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.

Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Constata ca prin actiunea civila inregistrata la data de 2 martie 2020, reclamantul C.din - S. a chemat in judecata pe parata S.R.C. S.R.L., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea paratei la plata sumei de 10.000 euro, daune morale, cu titlu de afectare a demnitatii, onoarei si prestigiului de om si salariat, prin acte si fapte care se circumscriu hartuirii morale si/sau psihologice, hartuire constanta de durata, sistematica si directiona t a exclusiva asupra sa de catre angajator prin prepusii sai, cu scopul de a-l umili in fata colegilor de munca si a-l determina sa-si dea demisia; obligarea paratei la restabilirea situatiei anterioare declansarii hartuirii morale si/sau hartuirii psihologice, in sensul incetarii oricaror acte de acest gen; cu cheltuieli de judecata .

In motivarea actiunii, reclamantul arata ca angajatorul prin prepusii sai, l-a supus unor actiuni constante, sistematice, de durata, desi nefondate, de natura a-i aduce atingere personalitatii si demnitatii, de a-i crea stari de angoasa permanenta si de a-l umili in fata colegilor de munca . Scopul declarat al acestor actiuni era acela de a-l determina sa-si d ea demisia.

Reclamantul arata ca prin hartuirea psihologica se refera la un comportament abuziv, manifestat prin conduita, comentarii, actiuni sau gesturi nepotrivite, implicand o amenintare implicita sau explicita la siguranta, integritatea si sanatatea angajatului, iar hartuirea morala la locul de munca se refera la comportamentul manifestat sub forma unei conduite ostile, comentarii verbale, actiuni sau gesturi orientate, cu precadere, asupra unui singur angajat de catre superiorul sau ierarhic.

Specifica ca s ediul materiei este reprezentat de art. 5 alin. 1, art. 6 alin. 1 si art. 8 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 2 alin. 4, art. 2 alin. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, art. 4 alin. 1 lit. d), din Legea nr. 202/2002, art. 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Directiva 89/391/CEE, Directiva 2000/43/EC, art. 13 alin. 1 din Directiva 2000/78/EC.

Reclamantul arata ca in luna iunie 2019, a solicitat acordarea concediului de odihna aferent anului 2019, in cursul lunii iulie 2019, in conditiile in care avea 8 (opt) zile nefolosite, aferente anului 2018. Cererea sa a fost refuzata de catre conducerea R.C.Zona Timisoara fara nici o motivare in conditiile in care conform prev. art. 51. 3, par. 3 din CCM pe unitate: ``Programarea se face la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Aceasta programare se poate modifica de catre conducerea societatii, la cererea salariatului. "

S ocietatea avea obligatia legala de a-i acorda concediul conform programarii. Ulterior a aflat motivul: faptul ca nu s-a prezentat la vizita medicala, despre care nu stia si in conditiile in care era spitalizat.

In timp ce se afla in concediu medical cu spitalizare in cursul lunilor iulie si august 2019 i s-a retras permisul de mecanic de locomotiva, motivat de faptul ca nu s-a prezentat la vizita medicala psihologica. Invedereaza ca si-a facut programare pentru data de 02.09.2019, 1a Policlinica LIAD, iar dupa efectuarea vizitei i s-a adus la cunostinta ca este scadent si la Medicina Muncii, urmand ca vizita sa o efectueze in data de 03.09.2019. s-a prezentat pentru efectuarea vizitei, dar i s-a spus ca nu are programare, nefiin d scadent cu acea vizita. intr-o convorbire telefonica avuta cu dl. S.M.- instructor Tractiune, a aflat ca dansul ``i-a facut programare".

Opineaza ca in mod abuziv, i s-a retras permisul de mecanic de locomotiva, in urma unei adrese facute de conducerea Societatii - director general Ciapraz V., la Autoritatea Feroviara Romana.

In cursul lunii noiembrie 2019, 1a Scoala Personalului de Locomotiva, in prezenta mecanicilor de locomotiva si a domnilor N.F.- director zonal Timisoara si V.S., sef Serviciu Tractiune, pe zona Timisoara, cursurile fiind conduse de dl. J.C., inginer in cadrul REMIZEI a. , a fost ridicat in picioare de dl. N.F., director Zona Timisoara, ocazie cu care i s-a comunicat de catre acesta ca: a fost urmarit toata noaptea, pentru ca toti mecanicii din zona Gurahont sunt hoti; are cele mai mari ``supraconsumuri", in conditiile in care automotoarele sunt uzate, necesita reparatii capitale, toti mecanicii au ``supraconsumuri", unii, chiar mai mari decat ale sale. Invedereaza ca cele afirmate la adresa sa, l-au facut sa se simta umilit in fata colegilor si ia fost indusa o temere profunda, privind eventuala sa concediere .

La intrebarea privind salariile mai mari ale altor mecanici de locomotiva cu aceeasi pregatire si facand aceeasi munca, dl. director N.F.i-a spus ca unii dintre ei au studii superioare, iar pentru altii, asa a hotarat conducerea de la B.

Afirma ca periodic si sistematic era intrebat de sefii de tura daca nu a demisionat inca si cand are de gand sa demisioneze. Astfel, era jignit periodic, umilit si i se crea o stare de teama cu privire la siguranta locului de munca .

Reclamantul mentioneaza ca la remorcarea trenului x/40 din data de 9/10.11.2019, la terminarea turei si stabilirea consumului de motorina, i s-a cerut sefului de tura B.M., sa- i intocmeasca Raport de eveniment, pentru ``supraconsum", in conditiile in care alti colegi aveau ``supraconsumuri"mult mai mari. A inteles ca ``cererea"a venit de la dl. director de zona, N.F.

Reclamantul subliniaza ca s-a simtit umilit si acest fapt i-a trezit o puternica stare de tulburare si de temere.

In data de 25.11.2019, reclamantul a solicitat un schimb de tura cu colegul Tancher a. Nu i s-a aprobat cererea, in conditiile in care pentru toti ceilalti colegi, astfel de cereri s-au aprobat fara nici o problema. Era singurul si cel mai ``bine vazut", dintre toti mecanicii de locomotiva ai Societatii R.C. Pentru tura de serviciu cu nr. x, arata ca pleaca de acasa la ora 06.02, soseste in a. la ora 9.17, iar prezentarea pentru serviciu o face la ora 15.05; efectueaza serviciul pe ruta a. - B.de 170 km, iar in Statia B.ia odihna la dormitor, in conditii insalubre si la ora 03. 45 reia serviciul, parcurgand distanta Gurahont - a. La a. , termina tura de serviciu la ora 17. 35, iar tren spre domiciliu are doar pana la statia Gurahont, Doarme in dormitorul de serviciu, pana la ora 07. 30, cand are legatura spre domiciliu, unde ajunge la ora 08.10. Sustine ca in aceeasi zi are prezentare la punctul de lucru a. la 15.15, pentru tren x. Afirma ca nu are tren de naveta, fiind obligat sa foloseasca masina personala, iar intre turele de serviciu x/x, respectiv tura x/x, nici nu poate sa ajunga la domiciliu, deoarece nu are tren de naveta pentru a i ntra in serviciu a doua zi. Este singurul ``beneficiar"al unui astfel de program de lucru, program stabilit cu incalcarea flagranta a prevederilor C.C.M. la nivel de unitate, in ceea ce priveste timpul de odihna intre ture si timpul de odihna de 48 de ore, consecutive, in fiecare saptamana, stipulate in art. 49 al C.C.M. pe unitate .

La intrarea in serviciu, pentru remorcarea trenurilor pe sectii, seful de tura ori responsabilii cu alimentarea cu motorina, masoara cantitatea de combustibil din rezervor cu nis te joje necalibrate, din fier beton, insemnate din loc in loc cu taieturi de fierastrau, motiv pentru care, nu avea o siguranta ca alimentarea cu motorina corespunde realitatii.

Apreciaza ca acest mod de lucru le permitea celor din conducerea societatii sa- l umileasca, sa- l hartuiasca in permanenta si sa- i inoculeze un sentiment de amenintare cu privire la siguranta locului de munca!

In carnetul privind evidenta consumurilor sunt evidentiate doua valori ale consumului de motorina: una cu pix albastru si alta cu pix rosu. Valoarea notata cu pix rosu, intotdeauna mai mare decat cea notata cu pix albastru, este dictata de dl. director de zona N.F., care sustine ca a primit dispozitie de la directorul general al societatii dl. Ciapraz V. Totodata, afirma ca spre sfarsitul lui ianuarie, dupa ce s-a notat cantitatea de motorina cu care a alimentat automotorul si s-a stabilit ``supra-consumul"realizat, a intervenit dl. J.V.- seful de tura, care a modificat valoarea ``supra-consumului, in scris, sporind-o cu 2%.

Considerand ca faptele descrise au conturat savarsirea de acte de hartuire morala si psihologica, apreciaza ca sunt intrunite conditiile raspunderii angajatorului, prevazute de art. 253 alin. l Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru fapta ilicita a prepusilor acestuia; actele de hartuire au avut loc in timpul programului de lucru si in legatura cu serviciul, cauzandu-i un prejudiciu constand in suferinte psihice intense si de durata .

In ceea ce priveste stabilirea cuantumului despagubirilor, reclamantul solicita sa se aiba in vedere consecintele negative suferite pe plan psihic, starea de angoasa permanenta, importanta valorilor morale lezate, respectiv demnitatea, onoarea, prestigiul si integritatea psihica a acestuia.

In drept, reclamantul a invocat dispoziti ile art. 253 alin. l Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 453 alin. l Cod procedura civila.

Parata R.C. S.R.L. a depus intampinare (filele 13 - 22), prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata .

Parata arata ca actiunea i-a parvenit la data de 10.03.2020, fiind comunicata la sediul societatii, prin posta. Totodata, la calcularea termenului de 15 zile prevazut pentru formularea intampinarii, considera ca se vor avea in vedere si prevederile art. 41 din Decretul prezidential nr. 195/2020.

In privinta termenelor de decadere, invoca prevederile art. 2548 alin. (2) si (2) din Codul c ivil si mentioneaza faptul ca prin Decret nu s-a instituit un regim diferit fata de cel prevazut in Codul civil. Asadar, pe perioada starii de urgenta, respectiv pe o durata de 30 de zile incepand cu data de 16.03.2020, termenele de decadere se suspenda, indiferent de natura sau durata acestora.

Sub aspectul suspendarii termenului de decadere se aplica regula mentionata, conform careia de la data cand starea de urgenta a incetat, termenul de decadere isi reia cursul, socotindu-se pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare, acesta fiind efectul general.

Parata considera ca intreaga cerere de chemare in judecata are un caracter sicana toriu, in toat a activitatea sa la s.parata reclamantul beneficiind de un tratament echidistant, egal cu cel aplicabil tuturor membrilor echipei, motiv pentru care, pretentiile sale sunt total nefundamentate. Remarcile reclamantului iterate prin actiunea introductiva reprezinta simple pareri personale care insa nu pot fi probate sub nicio forma, realitatea fiind distorsionata de reclamant in favoarea acestuia, tocmai pentru a incerca sa obtina venituri de pe urma colaborarii cu s.

Parata precizeaza ca solicitarea de acordare a concediului de odihna (incepand cu data de 01.07.2019) intocmita de reclamant, avand functia de mecanic de locomotiva/automotor, a fost initial acceptata verbal, insa dupa aprobare a strict verbala, un alt mecanic de locomotiva, respectiv dl. Romanese M. a intrat in incapacitate temporara de munca, avand concediu medical incepand cu data de 28.06.2019.

La data de 30.06.2019 se aflau deja in concediu de odihna, conform solicitarilor aprobate anterior datei de 01.07.2019 un numar de 8 mecanici de locomotiva, respectiv: P.P.pana in 31.07.2019, a. I.pana in 10.07.2019, Brinda D.pana in 10.07.2019, J.P.pana in 10.07.2019, Tomuta F.pana in 10.07.2019, R. a. pana in 10.07.2019, N.D.pana in 30.06.2019, J.G.pana in 30.06.2019.

In urma constatarii unui efectiv insuficient de mecanici locomotiva care sa asigure necesarul de personal in vederea efectuarii in conditii de siguranta a traficului feroviar si pentru a asigura programul de circulatie a trenurilor, conducerea Zonei Timisoara a fost nevoita sa decaleze acordarea concediului de odihna a reclamantului de la data de 01.07.2019 la data de 11.07.2019.

In acest sens invoca prevederile art. 149 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Vazand motivele obiective ce au stat la baza decalarii acordarii concediului de odihna, reclamantul a fost informat telefonic despre acea situatie, comunicandu-i-se ca pana in data de 11.07.2019 nu va putea pleca in concediu de odihna. La auzul acestor informatii reclamantul a amenintat ca daca nu i se acorda concediul de odihna din data de 01.07.2019, "isi va lua concediu medical pana in luna august, "lucru pe care l-a si realizat. Astfel, dupa data de 01.07.2019, reclamantul a acumulat 62 zile concediu medical in perioada 01.07.2019 - 31.08.2019, apoi i-a fost acordat si concediul de odihna solicitat anterior, incepand cu 01.09.2019 pana la 23.10.2019 si in plus in 30.10.2019.

Parata afirma ca o alta afirmatie nefondata a reclamantului este aceea referitoare la sustinerile potrivit carora nu i s-ar fi acordat concediu de odihna, deoarece nu s-a prezentat la vizita medicala.

Astfel, din evidentele societatii, in luna iunie reclamantul nu era programat nici la vizita medicala nici la cea psihologica, conform prevederilor legale in vigoare. In sustinerea celor mentionate anexeaza o copie dupa programul de lucru (nr. 407/TM/2/28.06.2019), afisat la loc vizibil la Tura Remizei a. , in care era specificat motivul pentru care nu s-a putut acorda concediu de odihna la data solicitata.

Parata arata ca sunt neintemeiate criticile reclamantului cum ca, "in perioada in care se afla spitalizat, permisul de mecanic de locomotiva i-ar fi fost retras, motivat de faptul ca nu s-a prezentat la vizita medicala psihologica, apreciind acest fapt ca o actiune din partea societatii care se circumscrie notiunilor de hartuire morala si/sau psihologica la locul de munca", intrucat se incearca denaturarea realitatii si prezentarea unei situatii incomplete, starea de fapt fiind trunchiata, scoasa din context dupa bunul plac al reclamantului.

Precizeaza ca starea de fapt a fo s t urmatoarea:

Potrivit prevederilor din Anexa nr. 1, art. 28 alin. (2) lit. d) din Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 615/2015 privind aprobarea Procedurii pentru obtinerea permisului de mecanic de locomotiva, cerintelor privind procedurile de eliberare si actualizare a certificatului si cerintelor si procedurii de recunoastere a persoanelor si organismelor:

(2) Suspendarea permisului se face in urmatoarele cazuri:... d) mecanicul de locomotiva nu mai detine un aviz de aptitudine medicala/psihologica valabil pentru functia de mecanic de locomotiva, datorita neprezentarii la examinarea medicala/psihologica periodica-pana la obtinerea unui aviz de aptitudine medicala/psihologica cu mentiunea "APT"pentru functia de mecanic de locomotiva, dar nu mai mult de 12 luni".

Cazurile de retragere a permisului de locomotiva sunt expres reglementate la art. 28 alin. (3) din OMT nr. 615/2015.

De asemenea, invoca art. 1 din Ordinul nr. x pentru aprobarea normelor metodologice privind examinarea medicala si psihologica a personalului cu atributii in siguranta transporturilor si periodicitatea examinarii.

Parata sustine ca reclamantului nu i s-a retras permisul de mecanic ci i - a fost suspendat in temeiul OMT nr. 615/2015, Anexa nr. 1 art. 28 (2) lit. d), reclamantul a avut in perioada 01.07. x19, 62 de zile concediu medical.

Din culpa reclamantului s-a ajuns la situatia suspendarii permisului de mecanic in conditii le in care acesta a intrat in concediu medical.

Or, potrivit dispozitiei legale ``nemo auditur propriam turpitudinem allegans"nimanui nu-i este ingaduit sa se prevaleze in fata justitiei de propria sa culpa pentru a valorifica un drept .

Conform procedurii R.C.Po-7.2- 08 ``Metodologie de examinare medicala si psihologica"pct. 5.1, coroborata cu prevederile art. 1 alin. (2) din Ordinul nr. x, examinarea medicala si/sau psihologica a personalului cu atributii in siguranta transporturilor este obligatorie daca personalul respectiv a beneficiat de concedii medicale prelungite (continue) de peste 60 de zile . Reclamantul, la data de 30.08.2019 avea peste 60 de zile de concediu medical, respectiv 62 de zile de concediu medical, prin urmare nu mai putea efectua serviciul in legatura cu siguranta transporturilor in lipsa unei examinari medicale si psihologice conform celor mentionate.

Astfel, in conformitate cu prevederile OMT 615/2015, Anexa 1, cap. III, art. 28 (2) lit. d) in mod legal si intemeiat, fara intentia de sicanare/hartuire a reclamantului, s. a solicitat Inspectoratului de Siguranta Feroviara Timisoara, prin adresa nr. 575/Tm/2/30.08.2019 suspendarea (nu retragerea, asa cum afirma reclamantul) permisului de mecanic a acestuia.

Suspendarea permisului a fost aprobata de catre ASFR (Autoritatea de Siguranta Feroviara Romana) prin actul nr. 2320/5553/02.09.2019, incepand cu data de 02.09.2019. Reclamantul a efectuat examinarea psihologica la data de 02.09.2019 si ulterior examinarea medicala la data de 30.09.2019.

Dupa primirea avizelor, constatand intrarea in legalitate a reclamantului, s. a solicitat Inspectoratului de Siguranta Feroviara Timisoara, prin adresa nr. 670/Tm/2/01.10.2019, respectiv de indata dupa primirea ultimului aviz necesar) ridicarea suspendarii permisului de mecanic a reclamantului. Ridicarea suspendarii permisului a fost aprobata de catre ASFR prin actul nr. 2320/6112/02, 10.2019 incepand cu data de 02.10.2019.

Parata specifica ca, cu toate ca s-a procedat la ridicarea suspendarii permisului de mecanic, reclamantul desi a fost solicitat telefonic de catre seful ierarhic superior sa se prezinte la serviciu pentru reluarea activitatii, a comunicat reprezentantului societatii ca mai sta in concediu de odihna, asa cum reiese si din pontajul aferent lunii octombrie 2019.

P e durata intregi luni septembrie 2019, reclamantul s-a aflat in concediu de odihna, avand tot timpul necesar sa se prezinte in vederea efectuarii vizitei medicale (si nu medicina muncii, care reprezinta cu totul alt tip de examinare) pentru a putea desfasura activitatea de mecanic locomotiva, dar nu s-a prezentat pentru acest lucru, ci a efectuat doar vizita psihologica, ce nu avea relevanta in speta.

In ceea ce priveste discutiile purtate in cadrul Scolii personalului din luna noiembrie 2019, invedereaza ca cele afirmate de reclamant sunt de asemenea prezentari trunchiate ale discutiilor, reprezentand doar un punct de vedere personal si subiectiv al acestuia.

Arata ca nu au fost adresate niciodata de catre conducerea zonala Timisoara cuvinte jignitoare la adresa mecanicilor de locomotiva gen ``hoti"). in schimb, toti mecanicii au fost intrebati care este motivul pentru care unii au consumuri mai mari de combustibil in conducerea trenurilor de c., fata de restul colegilor, aceste aspecte fiind dezbatute cu tot personalul prezent la discutii. Este de precizat ca, in urma unor analize efectuate periodic au rezultat consumuri cu 30- 40% mai mari atribuite unor mecanici fata de consumurile raportate de alti colegi ai acestora. De altfel, aceste analize privind consumurile de combustibili sunt facute in spiritul prevederilor Instructiunilor nr. 201/2007 pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar, art. 11 lit. c), care prevede ca in timpul serviciului personalul de locomotiva raspunde de utilizarea corespunzatoare a combustibilului si lubrifiantilor folositi pentru remorcarea trenurilor, respectiv pentru manevra.

Astfel, aceste discutii privind supraconsumurile inregistrate, nu l-au vizat doar pe reclamant, pentru a-1 umili in fata colegilor sau de a-i crea vreo stare de temere in privinta sigurantei locului de munca astfel cum nefondat sustine acesta, ci aceste discutii au vizat toti mecanicii de locomotiva care au inregistr at astfel de supraconsumuri nejustificate.

La punctul 3 al cererii sale, reclamantul face referire la diferentele de salarizare intre angajati, apreciind ca aceasta diferentiere il vizeaza personal, acestea circumscriindu-se notiunilor de hartuire morala si/sau psihologica la locul de munca . Din nou si aceste critici sunt nefondate si in niciun caz nu pot fi retinute ca motive temeinice pentru acordarea unor daune morale, astfel cum solicita reclamantul.

Astfel, afirma ca la data de 14.12.2018 in timpul desfasurarii negocierilor pentru incheierea contractului colectiv de munca la nivelul R.C.S.R.L., a fost incheiat, impreuna cu reprezentantii salariatilor societatii, un Protocol prin care la pct. 9 s-a stabilit posibilitatea acordarii unei clase de salarizare mecanicilor de locomotiva in functie de cateva criterii, respectiv: evaluarea competentelor specifice; comportamentul general manifestat la locul de munca; daca au fost sanctionati disciplinar in mod repetat; daca au dat dovada de profesionalism la locul de munca; fidelitate fata de societate, etc.

In perioada ianuarie-martie 2019 s-au dat curs evaluarilor competentelor profesionale a tuturor mecanicilor de locomotiva angajati ai societatii, urmand ca, in urma rezultatelor obtinute, sa fie intocmite referate cu propunerea de majorare a salariilor. Subliniaza faptul ca aceste evaluari au fost efectuate tuturor mecanicilor de locomotiva, nefacandu-se niciun fel de diferenta intre acestia, mentinandu-se astfel obiectivitatea actiunilor de evaluare.

In urma evaluarii competentelor profesionale specifice, conform prevederilor OMTI nr. 815/2010 si Procedurii Operationale Po-7.2- 03 ``Evaluarea pentru confirmarea periodica a competentelor profesionale", efectuata in luna martie 2019, conducerea R.C.S.R.L., a propus stimularea salariala (prin acordarea unei clase de salarizare in plus) a personalului care a avut rezultate deosebite in urma examinarii sustinute, avandu-se in vedere si sanctiunile pentru abaterile disciplinare pe care acestia le av eau.

Evaluarea rezultatelor a aratat ca din 38 de persoane testate, reclamantul s-a situat pe locul 34 cu 11 calificative A, 21 calificative B si 13 calificative C din 45 de intrebari.

intr-o evaluare de punctaj, cu 3 puncte/A, 1 punct/B si 0 puncte/C, reclamantul a avut un punctaj de 54 puncte situandu-se pe pozitia 36 din 38 de persoane testate, cu mult sub punctajul mediu de 86 al tuturor participantilor.

Specifica ca numarul maxim de calificative C a fost de 15, decizia fiind de a acorda clasa de salarizare suplimentara celor care au obtinut mai putin de 50% din maximul de calificative C, adica celor care au avut maxim 7 calificative C.

Calificativele obtinute au fost coroborate cu sanctiunile aplicate in perioada 2018 - trim. I 2019 reclamantului, respectiv: reducerea salariului cu 5% pe 1 luna (oct.2018) pentru producerea unei franari de urgenta a trenului si lipsa intocmirii unei note de avizare si a unui raport de eveniment privind franarea de urgenta produsa; avertisment scris (martie 2019) - circulatia trenului cu instalatia indusi izolata nejustificat.

Din referatul nr. 175/Tm/2/2019, rezulta ca mecanicii de locomotiva care au obtinut un punctaj slab la evaluarea competentelor profesionale specifice (care au obtinut cele mai multe calificative ``C"la evaluarea competentelor/cunostintelor referitoare la MR (material rulant) respectiv la evaluarea competentelor/cunostintelor referitoare la infrastructura) coroborate cu sanctiunile aplicate acestora, inclusiv cu aplicarea celorlalte criterii stabilite prin Protocolul mentionat, nu au beneficiat de majorarea salariala la care reclamantul face referire.

In afara de reclamant, nu au beneficiat de majorarea salariului domnii B.G., Hardaut S., P. s., P.G.Jijel, toti mecanici care isi desfasoara activitatea la punctul de lucru a. ca si reclamantul, iar prin urmare nu poate fi acreditata teza reclamantului referitoare la faptul ca acesta ar fi fost neindreptatit de conducerea societatii.

Parata subliniaza ca ulterior trim. I 2019 starea disciplinara a reclamantului este ilustrata de urmatoarele sanctiuni disciplinare frecvente (cu exceptia perioadelor cand s-a aflat in CO si CM) pentru abateri disciplinare, dintre care unele deosebit de grave, dupa cum urmeaza:

- 08/09.04.2019 - Reducerea salariului cu 10% pe 2 luni-parasirea locului de munca;

- 29.05.2019 - Reducerea salariului cu 10% pe 1 luna-punerea in miscare a unui tren fara a avea semnale permisive din partea sefului de tren;

- 05.06.2019 - Reducerea salariului cu 5% pe 1 luna - Franare de urgenta datorita neatentiei mecanicului (cazul 4 in timp de 6 luni) ;

- 06.11.2019 - Reducerea salariului cu 5% pe 1 luna - Franare de urgenta datorita neatentiei mecanicului (cazul 5 in timp de 6 luni), coroborat cu neatentia mecanicului in urmarirea restrictiilor de viteza prevazute, respectiv neurmarirea fisei de tren .

Parata arata ca reclamantul nu a contestat deciziile privind sanctionarea disciplinara dispuse de societate fiind de acord astfel cu luarea acestora!

In ceea ce priveste faptul ca reclamantul face referire ca alti colegi ai sai il intrebau daca demisioneaza si cand va face acest lucru, considerand astfel ca in acest mod era jignit, umilit creandu-se o stare de teama privind locul de munca, arata ca este exclusa orice fel de culpa a societatii cu privire la relatiile de colegialitate existente intre salariati, gradul de socializare existente in raporturile personale dintre colegi. In cazul in care reclamantul ar fi considerat ca este determinat de alti colegi sa-si dea demisia, ar fi trebuit sa aduca la cunostinta conducerii R.C.S.R.L. aceasta imprejurare, in vederea luarii de masuri .

Parata invoca prevederile art. 81 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si afirma ca solicitarea reclamantului de acordare daune morale pe motivul ca ar fi fost determinat sa-si dea demisia, fie de catre conducerea societatii, fie de catre alti colegi, este inadmisibila intrucat nu s-a solicitat mai intai revocarea actului unilateral al demisiei pentru vreun motiv de nulitate ori viciu de consimtamant.

In ceea ce priveste punctul 5 din actiune, cu privire la faptul ca seful de tura de serviciu la data de 9/10.11.2019 i-ar fi intocmit un raport de eveniment pentru ``supraconsum de combustibil"fiind vizat in mod evident prin acest fapt, face precizarea ca intocmirea de astfel de rapoarte de eveniment intervine in situatiile in care sunt constatate astfel de supraconsumuri, avand in vedere obligatiile salariatilor, in speta a mecanicilor de locomotiva, sunt stabilite potrivit Instructiunilor nr. 201/2007 pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar, art. 11 lit. c).

Acest tip de raport de eveniment este intocmit ori de cate ori se constata astfel de supraconsumuri si nu vizeaza in mod direct un anume mecanic, ci acestea sunt raportate la materialul rulant deservit de acestia, efectuandu-se ulterior o analiza a cauzelor ce stau la baza acestora. Insusi reclamantul mentioneaza ca si alti colegi aveau ``supraconsumuri"mult mai mari. Ex: la data de 08.11.2019 a fost intocmit raportul de eveniment nr. 252 prin care se constata supraconsum de combustibil de 116% la automotorul 548 si un supraconsum de 152% la automotorul 532 (nefiind mentionate numele celor ce au deservit in calitate de mecanici aceste automotoare).

Arata ca o alta situatie retinuta ca si degradanta, umilitoare pentru reclamant, este descrisa imprejurarea in care i s-ar fi refuzat un schimb de tura cu unul dintre colegii sai ``Tancher"a. , in conditiile in care pentru ceilalti colegi aprobarea unor astfel de cereri nu a reprezentat o problema pentru conducerea societatii - Zona Timisoara. Sustine ca afirmatiile nu sunt conforme cu realitatea, prezentarea starii de fapt fiind trunchiata, avand in vedere ca situatia reala de fapt a fost urmatoarea:

Solicitarea de schimbare a programului nu a fost facuta de catre reclamant, ci de mecanicul Taugner a. , asadar mecanicului C.din - S.nu i-a fost refuzat schimbul de tura la care face referire.

De altfel, reclamantul a beneficiat de cel putin 5- 8 schimburi lunare aprobate la solicitarea acestuia. Desi toti mecanicii cunosc faptul ca inlocuirea din program se face pe baza de cerere cu acordul prealabil al Conducerii Zonei Timisoara, reclamantul a incuviintat favorabil schimbul de tura solicitat de catre mecanicul Taugner a. , fara a avea avizul prealabil al Conducerii Zonei Timisoara, actionand in consecinta.

Conform raportului de eveniment nr. 268/x, seful de tura Petrita F. a fost contactat telefonic la ora 9:15 de mecanicul Taugner a. care s-a interesat daca cererea sa a fost aprobata. Seful de tura Petrita F.i-a comunicat acestuia, si ulterior si reclamantului, ca cererea nu a fost aprobata, reclamantul comunicandu-i ca nu se mai poate prezenta la serviciu, deoarece are masina defecta.

Desi mecanicul C.din - S. a incalcat reglementarile specifice, dand curs unui schimb de tura neaprobat de conducerea societatii, Conducerea Zonei Timisoara, prin intermediul sefului de tura Petrita F., i-a propus venirea la serviciu la tren x/x cu prezentare la ora 18:50 (avand tren propriu de naveta x la ora 15:06 din st. Halmagiu cu sosire in a. la ora 18:31, respectiv intoarcere la localitatea de domiciliu Talagiu cu tren x la ora 8:26, avand in vedere ca sosea cu tren x in a. la ora 6:03). Propunerea de prezentare la serviciu mentionata a fost refuzata de catre reclamant, acesta comunicand sefului de tura Petrita F., faptul ca pentru 8 ore de serviciu ``nu se ridica din pat".

In ceea ce priveste mentiunile reclamantului aferente punctului 7 al actiunii referitoare la masurarea cantitatii de motorina cu joje necalibrate din fier beton, actiune apreciata de reclamant ca umilitoare, avand drept scop hartuirea sa si inocularea unui sentiment de amenintare cu privire la siguranta locului de munca, parata arata ca afirmatiile sunt total nejustificate, din urmatoarele motive:

Dotarea automotoarelor din parcul de material rulant apartinand R.C.S.R.L. cu acele joje, s-a facut in vederea evaluarii cu aproximatie a cantitatii de combustibil, in cazul in care un automotor aflat la cap de sectie trebuie trimis ca automotor de ajutor in vederea remorcarii unui tren defect in linie curenta, precum si a evaluarii aproximative a stocului de combustibil din rezervor la sosirea automotorului in punctul de lucru a. in vederea stabilirii cantitatii necesare de alimentat.

Cantitatea se introduce in rezervorul automotorului printr-o pompa de alimentare, calibrata si verificata metrologic, care asigura o stabilire cat se poate de exacta a cantitatii introduse in rezervor si care serveste la stabilirea consumului de combustibil raportat la parcursul efectuat intre doua alimentari consecutive. Actiunea prezentata se realizeaza la fiecare automotor, indiferent de mecanicul care deserveste acel automotor, nu vizeaza umilirea, hartuirea mecanicilor de locomotiva asa cum eronat intentioneaza reclamantul a sublinia prin cererea de chemare in judecata, aceasta actiune reprezentand doar o intentie de evaluare a stocului de combustibil in ve derea stabilirii necesarului de alimentat.

In ceea ce priveste registrul privind evidenta consumurilor de combustibil, in acest registru este notat de catre personalul de la punctul de alimentare, cu pix rosu, cantitatea de combustibil alimentata din pompa, respectiv cantitatea totala de combustibil rezultata in urma alimentarii automotoarelor, aceasta fiind cantitatea reala alimentata. Rubricile completate cu pix albastru fiind completate de mecanicii de locomotiva (doar numarul sigiliilor de la gurile de alimentare, fiind raspunzatori de integritatea acestora), respectiv verificari intermediare efectuate de catre sefii de tura, in vederea stabilirii cu aproximatie a cantitatii de combustibil din rezervor, pentru a sti la ce tren si pentru ce parcurs in km se poate indruma un automotor. Apreciaza ca este normal sa existe diferente intrucat verificarile trecute cu pix albastru sunt intermediare si sunt facute dupa ce un automotor a efectuat anumite trenuri/curse, deci a avut un anumit consum. Modul de alimentare cu combustibil al automotoarelor respecta prevederile Po-8.1- 03 ``Puncte de alimentare cu combustibil", iar modul de lucru este valabil pentru toate automotoarele si pentru toti mecanicii, neaplicandu-se doar reclamantului.

Ca atare reclamantul, avand o vechime considerabila in cadrul societatii (aprox.10 ani), desi a luat la cunostinta ordinele si procedurile interne, acesta nu le cunoaste si nu si le-a insusit sau le ignora cu buna stiinta.

Parata invedereaza ca reclamantul manifesta un profund dezacord fata de toate prevederile interne care necesita profesionalism in respectarea lor, considerandu-le degradante, umilitoare, iar astfel de critici nu pot fi primite.

In ceea ce priveste punctul 9 din actiune, face mentiunea ca imprejurarilor aratate le lipsesc date concrete, situatia precizata trebuind sesizata conducerii societatii conform reglementarilor in vigoare.

Astfel, reclamantul avea obligatia de a intocmi un raport de eveniment prin care sa instiinteze superiorii ierarhici de cele intamplate, lucru pe care acesta nu 1- a facut. D.se poate presupune ca acea crestere a consumului cu 2% (valoare nesemnificativa) se poate datora rotunjirii kilometrilor efectuati de automotor de catre personalul de tren, astfel: a. - Sannicolau M.- KM reali 63, 6 - km inscris in registru in mod uzual 70 de catre personalul de locomotiva. Raportul de eveniment este intocmit ori de cate ori se constata astfel de supraconsumuri si nu vizeaza in mod direct un anume mecanic, ci acestea sunt raportate la materialul rulant deservit de acestia, efectuandu-se ulterior o analiza a cauzelor ce stau la baza acestora. Acest raport de eveniment poate fi intocmit de orice salariat care constata nereguli, aducand prin intermediul acestuia, la cunostinta conducerii societatii fapte, acte si imprejurari ce exced cadrului normal de desfasurare a activitatii.

In ceea ce priveste aspectele de drept, parata specifica ca astfel cum a statuat practica judiciara, un angajat trebuie sa isi poata dovedi abuzul moral la care este supus. Pentru a fi considerate hartuire, actiunile/inactiunile la locul de munca trebuie sa fie abuzive si sa dureze o perioada de timp destul de lunga.

Or, unele comportamente apreciate de reclamant ca fiind hartuitoare au fost rezultatul aplicarii reglementarilor legale, iar celelalte critici aduse sunt aprecieri personale ale reclamantului, nedovedite, nici unele si nici celelalte neputand fi apreciate ca motive intemeiate pentru dovedirea pretinsului prejudiciu. De asemenea, gravitatea si caracterul abuziv al unor astfel de fapte nu poate fi data de unele intamplari cu totul razlete, care sunt consecinta chiar a unor actiuni/inactiuni atribuite reclamantului, ci trebuie dovedit ca aceste actiuni nu sunt intamplatoare si accidentale, ci dimpotriva sistematice, continue. Faptele sesizate au fost rezultatul: aplicarii legislatiei in vigoare in ceea ce priveste obtinerea/mentinerea avizelor necesare indeplinirii unor functii in domeniul sigurantei circulatiei feroviare; aplicarii legislatiei muncii si a prevederilor Contractului Colectiv de Munca la nivelul unitatii; evaluarii competentelor profesionale la nivelul intregii societati, conform legislatiei si procedurilor interne, in vederea recompensarii anumitor categorii de salariati, actiune stabilita de comun acord cu reprezentantii salariatilor; analizarii unor situatii in scopul gestionarii eficiente a resurselor angajate pentru desfasurarea activitatii de transport feroviar public de c.

Prin actiunile sesizate, nu a fost realizata a subminare a autoritatii profesionale a reclamantului, in conditiile in care: intreg personalul de tractiune a fost evaluat; intreg personalul de tractiune a fost abordat referitor la imprejurari ce ar putea constitui pentru societate fapte generatoare de prejudicii materiale.

De asemenea, arata ca nu poate exista un tratament diferentiat si concentrat strict pe persoana reclamantului, intrucat toti mecanicii au fost supusi acelorasi criterii de evaluare, acelorasi masuri de control, acelorasi tipuri de sesizari, etc.

Nu exista hartuire morala in ceea ce priveste situatia unui angajat - aplicabil in speta de fata, cat timp, desi a suportat cu dificultate constrangerile inerente in relatia de subordonare si a simtit drept presiuni morale sarcinile angajatorului dictate din ratiuni de crestere a calitatii muncii efectuate, aceste cerinte au fost stabilite nu numai pentru persoana in cauza, ci pentru intreg personalul . - Curtea de Apel Dijon, Sectia Sociala, Decizia din 24 octombrie 2006, cauza nA�05- 605.

In sustinerea actiunii, reclamantul ar trebui sa prezinte acte medicale pentru a arata consecintele negative ale comportamentului apreciat drept hartuire, or in cazul de fata reclamantul nu a produs nici o dovada in acest sens.

In ceea ce priveste daunele morale, acestea sunt acele consecinte de natura nepatrimoniala cauzate unei persoane prin savarsirea unor fapte ilicite culpabile, constand in atingerile aduse personalitatii sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial, a caror reparare urmeaza regulile raspunderii civile delictuale, daca fapta ilicita s-a produs in afara unui cadru contractual.

Daunele morale reprezinta acea forma a raspunderii civile delictuale care intervine atunci cand, prin intermediul unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie, nu es te diminuat patrimoniul, ci sunt lezate valorile morale ale unei persoane .

Arata ca repararea in bani a daunelor morale are o istorie relativ noua in sistemul de drept . Compensatia materiala acordata se raporteaza la importanta efectiva a valorilor lezate, respectiv la consecintele negative asupra integritatii fizice ori psihice a persoanei vatamate.

Astfel, poate fi angajata raspunderea angajatorului pentru prejudicii morale in cazul in care prestigiul, demnitatea, onoarea sau imaginea publica a angajatulu i au fost afectate profund in urma unei conduite ilicite sau abuzive.

art. 1391 Cod Civil reglementeaza repararea prejudiciului nepatrimonial, iar pentru constatarea acestuia, Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat ca trebuie avute in vedere caracterul si importanta valorilor nepatrimoniale lezate, situatia personala a victimei, tinand cont de mediul social din care victima face parte, educatia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea si psihologia victimei, circumstantele savarsirii faptei, statutul social, etc.

In acest sens, probatoriul trebuie raportat, la urmatoarele aspecte:

1. Existenta unei fapte ilicite a angajatorului. Chiar daca nu este necesar ca fapta ilicita a angajatorului sa se manifeste de fiecare data prin emiterea unor decizii de sanctionare, acesta trebuie sa savarseasca o fapta de lezare grava a valorilor angajatului, ceea ce nu este cazul in speta.

2. Prejudicierea de ordin moral a angajatului. Prejudiciul moral reprezinta, din punct de vedere al probatoriului, o stare de fapt si poate fi dovedit in consecinta prin orice mijloc de proba . Angajatul poate solicita repararea prejudiciului moral cert, nu insa si pe cea a prejudiciului moral eventual.

3. Legatura intre fapta ilicita a angajatorului si prejudiciul moral cauzat angajatului. Pentru angajarea raspunderii in acest caz este necesar ca valorile morale ale angajatului sa fi fost lezate tocmai prin atitudinea angajatorului, respectiv prin consecintele rezultate.

4. Vinovatia angajatorului. Pentru acordarea daunelor morale, este necesar ca angajatorul sa fi actionat cu vinovatie, adica sa fi fost constient de atitudinea sa si de consecintele negative rezultate pentru angajat. Nu are relevanta in acest caz forma imbracata de vinovatia angajatorului (intentie ori culpa), atunci cand a actionat singur, lezand valorile morale ale angajatului.

Mentioneaza ca practica s-a pronuntat constant in sensul ca acordarea daunelor morale trebuie sa-si gaseasca de fiecare da t a suport in prejudiciul moral suferit de salariat pe planul apre cierii generale a conduitei profesionale a acestuia, aspect care trebuie dovedit.

In aceasta cauza, angajatul solicita acordarea de daune morale, fara insa a exista o lezare propriu-zisa a unor valori personale, pur si simplu pentru sicanarea cu rea - credinta a angajatorului si eventual, obtinerea unei sume de bani .

In ceea ce priveste proba prejudiciului moral, parata sustine ca Inalta Curte a apreciat ca este suficienta proba faptei ilicite, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele urmand sa deduca producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa produca un asemenea prejudiciu si a imprejurarilor in care a fost savarsita, or, in prezenta cauza, nu exista nici o fapta ilicita car e sa justifice acordarea de daune morale.

Subliniaza ca nu se poate retine ca s.se face vinovata de vreo actiune sau inactiune care sa se circumscrie notiunilor de hartuire morala si/sau psihologica la locul de munca .

Dimpotriva, s. a actionat mereu exemplar, in conformitate cu prevederile legale in vigoare specifice activitatii de transport feroviar, avand ca scop asigurarea unui personal apt medical si psihologic pentru efectuarea serviciului in conditii de siguranta transporturilor feroviare, mai ales dupa perioade lungi de concediu medical, asa cum a fost cazul reclamantului.

Mai mult, reclamantul a fost cel care a dat dovada de totala neglijenta, incercand prin actiunea promovata sa induca aparenta unei hartuiri a acestuia, menita sa justifice acordarea daunelor solicitate.

In drept, parata a invocat dispozitiile art. 205 Cod de procedura civila, prevederile legale mentionate, precum si orice alte dispozitiile legale incidente in speta.

Reclamantul C.din - S., a depus raspuns la intampinare (filele 100 - 105).

Apreciaza ca art. 41 din Decretul prezidential nr. 195/2020 este lovit de nulitate absoluta, deoarece: Decretul in discutie este un act administrativ cu caracter normativ, care: a fost adoptat de catre presedintele tarii, acesta neavand putere de legiferare; a fost adoptat de catre o persoana fara calitate, lipsita de abilitarea legala in sensul de a dispune modificarea unor norme legale aflate in vigoare: cele privind prescriptia din CC si decaderea, art. 208 alin. 2 C_; orice restrangere a drepturilor individuale fundamentale nu se va putea face decat prin acte cu putere de lege.

Considerand nule absolut prevederile art. 41 din Decret, solicita sa se faca aplicarea prevederilor art. 208 alin. 2 C. si sa se constate ca parata este decazuta din dreptul de a mai propune probe si a ridica exceptii .

Pe fondul cauzei, reclamantul afirma ca in data de 26.06.2019 (conform Cererii anexate de parata), a solicitat acordarea a 23 de zile de concediu de odihna, aferente anilor 2018 - 2019. A avut 8 zile de concediu, neefectuate aferente anului 2018. Culpa incalcarii prevederilor art. 149 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ii apartine paratei. Arata ca, initial, cererea acestuia a fost aprobata, iar ulterior, a constatat ca cererea i-a fost respinsa de catre dl. N.F., fara a i se fi oferit vreo explicatie. Este de parere ca rezolvarea cererii s-a facut cu incalcarea prevederilor art. 51. 3, paragraf 3 din CCM pe unitate .

Apreciaza ca este irelevanta situatia concediilor de odihna prezentate de parata, avand in vedere ca si acesta avea o cerere ``anterioara"datei de 01.07.2019, pe de o parte, iar eventuala modificare a programarii se putea face la cererea salariatului. Reclamantul sustine ca sunt irelevante aprecierile paratei, privind concediile medicale ale acestuia. Parata a hotarat sa- i ``acorde"concediul de odihna, solicitat in luna iunie, imediat dupa concediul medical, incepand cu data de 01.09.2019.

Reclamantul arata ca a redat ceea ce i s-a comunicat de catre prepusii paratei, privind motivarea neacordarii concediului de odihna, aprecierile paratei fiind subiective.

Este irelevant faptul ca nu avea programare pentru vizita medicala si cea psihologica, in luna iunie 2019. Programul de lucru invocat a fost elaborat la data de 28.06.2019, prin acesta ``motivandu-se"neacordarea concediului de odihna datorita CM al mecanicului Romanesei M. Decizia a fost luata in ciuda faptului ca programarea in concediu fusese facuta cu un an inainte, iar cererea fusese initial aprobata la data de 26.06.2019.

Reclamantul subliniaza ca modul de lucru al paratei concretizat printr-un comportament abuziv si ostil, reliefeaza hartuirea morala/psihologica indreptata impotriva sa.

In ceea ce priveste problema suspendarii permisului de mecanic de locomotiva, arata ca:

- din documentele depuse la dosar rezulta ca a fost programat la vizita psihologica la data de 29.08.2019, desi parata stia ca se afla in spital.

- la data de 30.08.2019, parata s-a adresat Inspectoratului de Siguranta Feroviara Timisoara solicitand suspendarea permisului de mecanic, motivat de neprezentarea la examinarea medicala, in termenul scadent.

- la data de 03.09.20l9 Autoritatea de Siguranta Feroviara Romana a anuntat Inspectoratul de Siguranta Feroviara Timisoara faptul ca a procedat la suspendarea permisului de mecanic al acestuia.

- la data de 02.09.2019 a obtinut Avizul psihologic nr. l194, cu calificativul APT.

- la data de 30.09.2019 a obtinut Avizul medical nr. 1604 cu calificativul APT mecanic de locomotiva.

Programarea pentru obtinerea avizului medical s-a facut dupa.. numai 28 de zile, desi era mare nevoie de mecanici de locomotiva.

- la data de 03.10.2019 autoritatea de Siguranta Feroviara Romana a raspuns solicitarii Inspectoratului de Siguranta Feroviara Timisoara din data de 01.10.2019, confirmand incetarea suspendarii permisului de mecanic de locomotiva.

- opineaza ca sunt irelevante citatele in extenso, din actele normative privind procedura suspendarii permisului de mecanic de locomotiva intrucat nu le-a contestat nici autenticitatea, nici aplicabilitatea in domeniu . Ceea ce a contestat a fost modul de lucru al paratei raportat la persoana sa.

- daca a fost trimis in concediu de odihna, era normal sa- 1 efectueze pana la terminarea sa.

- Reclamantul considera ca ``dispozitia legala": Nemo auditur propriam turpitudinem allegans i se aplica, intocmai conduitei paratei.

- Totodata, apreciaza ca toate actele si faptele paratei au fost ostile si abuzive, conturand hartuirea morala/psihologica a acestuia.

In ceea ce priveste problema discutiilor purtate la Scoala personalului, din luna noiembrie 2019, reclamantul invedereaza ca:

- din expunerea de motive facuta de parata, prin reprezentantul sau, nu rezulta faptul ca, cu ocazia respectivelor analize privind consumurile, ar mai fi fost ``evidentiati"(prin ridicarea in picioare) si alti mecanici.

- in schimb, este de retinut sustinerea paratei conform careia ``.. a fost intocmit raportul de eveniment nr. 252 prin care se constata supraconsum de combustibil de 116%.. nefiind mentionate numele celor ce au deservit, in calitate de mecanici, aceste automotoare. "Astfel, doar pentru acesta s-a intocmit Raport de eveniment cu nume si prenume. Diferenta de ``tratament"este evidenta, iar sustinerile acestuia sunt fondate, reprezentand un alt exemplu de hartuire morala/psihologica a acestuia.

Raportat la problema supraconsumului de combustibil de 120%, stabilit la sosirea in Remiza a automotorului in data de 09.12.2019: afirma ca sustinerea paratei este falsa, deoarece conform Foii de parcurs nr. x/09.12.2019, a predat automotorul ramas defect, mecanicului Romanesei M., care l-a remorcat pana la Remiza a. Reclamantul arata ca a ramas in statia Gurahont pentru a i se aduce un alt automotor ca sa poata continua serviciul cu trenul 8231/x.

S upraconsumul inregistrat nu ii poate fi imputat, iar toate actele si faptele paratei privind aceasta stare de fapt reliefeaza, o data in plus, un alt caz de hartuire morala/psihologica a acestuia.

In ceea ce priveste problema diferentelor de salarizare a mecanicilor de locomotiva, arata ca: fara sa i se fi imputat vreodata calificativele ``slabe", reclamantul a fost mentinut la aceeasi clasa de salarizare mai multi ani de zile in ciuda vechimii sale in profesie si a experientei acumulate. Referatul nr. 175/Tni/2/01.04.2019 cuprindea lista cu mecanicii pentru care se propusese trecerea de la clasa de salarizare 42, 1a clasa de salarizare nr. 43, iar singurul care lipsea era chiar acesta.

- parata a adus in discutie evaluarea competentelor profesionalele ale reclamantului, pe de o parte si sanctiunile (multiple) aplicate acestuia, pe de alta parte . Privitor la competentele acestuia, solicita a se avea in vedere si inscrisurile anexate: Certificat pentru confirmarea periodica a competentelor profesionale generale, nr. 6419/13.10.20l5, valabil pana la data de 12.10.2018; Certificat pentru confirmarea periodica a competentelor profesionale generale, nr. x/04.10.2018, valabil pana la data de 03.10.2021; Caracterizarea nr. 931/05.03.2020, emanand de la parata.

- este de parere ca evaluarea competentelor combinata cu multitudinea sanctiunilor il indreptateste sa sustina ca a fost in ``atentia"constanta, sistematica si continua a conducerii paratei.

- sanctiunile aplicate pot fi considerate initio, netemeinice si nelegale, deoarece nu au avut la baza ``cercetare administrativa"si unele dintre ele nici nu i-au fost comunicate.

- Sanctiunea din data de 09.04.2019 a fost aplicata ca urmare a ``parasirii locului de munca```; subliniaza ca era la dormitorul personalului din Ineu, urmand sa se odihneasca si ulterior sa remorcheze trenul cu nr. 577, pe relatia Ineu - Cermei. Era imposibil sa se odihneasca, astfel ca a ``fugit"pana acasa. A facut un dus, si-a luat haine curate si a luat un ``deratizant``. Mentioneaza ca si-a indeplinit la timp indatoririle de serviciu, remorcand trenul care i-a fost repartizat prin programul de munca .

In ceea ce priveste problema schimbului de tura/comanda, reclamantul mentioneaza ca:

- cererea respectiva a fost supusa aprobarii dupa ce, in prealabil, fusese semnata de cei doi solicitanti. Considera ca nu poate fi vorba despre ``.. acordul prealabil al Conducerii Zonei Timisoara. .. "acord care ar fi fost dat pe o cerere inexistenta. Cererea de schimb de tura a fost refuzata de dir, Zona Timisoara, dl. N.F., fara nici o motivare.

- seful de tura, Petrita Fl. din proprie initiativa sau la dispozitia conducerii a intocmit un Raport de eveniment subiectiv si trunchiat, deoarece reclamantul a propus/solicitat sa vina la serviciu pentru comanda trenului x/x, propunerea acestuia nefiind mentionata in Raportul de eveniment .

- opineaza ca acest aspect scoate in evidenta un comportament care l-a defavorizat in mod nejustificat.

- reitereaza ca programul de lucru a fost facut cu incalcarea prev. art. 49 din CCM pe unitate, in sensul ca, nu i se asigura repausul zilnic ``.. de cel putin 12 ore consecutive. "si nici perioada de odihna de 48 de ore, consecutive`` in fiecare saptamana. Situatia reclamantului era cunoscuta de conducerea firmei si cu toate acestea, s-a respins cererea si i s-a facut o alta propunere in aceleasi conditii de incalcare flagranta a prevederilor propriului CCM.

Raportat la problema masurarii cantitatii de motorina, reclamantul precizeaza ca se facea cu vergeaua, asa cum apare trecut pe un inscris emanand de la parata. Opineaza ca nu se poate vorbi despre o ``joja", aceasta din urma presupunand o calibrare si fabricarea acesteia de catre o autoritate legal abilitata in acest sens. Subliniaza ca ``vergeaua"din fier beton era ``calibrata"prin taieturi facute cu fierastraul.

- sentimentul de ``.. amenintare cu privire la siguranta locului de munca .. "a fost cat se poate de real, avand in vedere si faptul ca pompa de alimentare nu prezenta nicio garantie in ceea ce priveste acuratetea masurarii combustibilului. La acestea se adauga si modul de evidentiere a cantitatilor de combustibil cu care erau alimentate automotoarele.

In ceea ce priveste problema registrului privind evidenta consumurilor de combustibil:

- arata ca in respectivul registru sunt notate doua valori/cantitati de combustibil, una cu pix albastru si alta cu pix rosu.

- parata prin reprezentantul sau afirmand ca ``.. este notat, .., cu pix rosu cantitatea de combustibil alimentata din pompa, respectiv cantitatea totala de combustibil rezultata in urma alimentarii automotoarelor, aceasta fiind cantitatea reala alimentata. "``Rubricile completate cu pix albastru sunt completate de mecanicii de locomotiva, .., respectiv verificari intermediare efectuate de catre sefii de tura, in vederea stabilirii cu aproximatie a cantitatii de combustibil din rezervor.. "``Este normal sa existe diferente intrucat verificarile trecute cu pix albastru sunt intermediare si sunt facute dupa ce un automotor a efectuat anumite trenuri/curse, deci a avut un anumit consum. "

- potrivit aspectelor invocate, mecanicul de locomotiva nu asista la alimentarea cu combustibil, astfel ca el sa aiba certitudinea ca, cantitatea de combustibil, notata cu pix rosu, reprezinta cantitatea totala de combustibil sau cantitatea reala alimentata. La alimentare este prezent ``alimentatorul". Rezervorul are capacitatea de 700 l, dar acesta nu a fost alimentat, niciodata, la capacitate maxima, decat scriptic, in Registrul de evidenta a consumurilor.

- mecanicul de locomotiva nu completeaza cantitatile de combustibil in Registrul de evidenta a consumurilor. Mecanicul de locomotiva completeaza nr. de km parcursi si nr. de sigilii. Fiind ``verificari intermediare", valorile notate cu pix albastru sunt efectuate de sefii de tura.

- diferentele care apar intre valorile notate cu pix rosu si cele notate cu pix albastru au o alta explicatie intrucat acestea din urma sunt efectuate ``.. dupa ce un automotor a efectuat anumite curse. "

- registrul de evidenta nu are rubrica pentru ``valori intermediare", ci doar rubrica pentru ``.. inainte de alimentare"si rubrica pentru ``alimentat".

- din Rapoartele de eveniment anexate rezulta ``diferente"intre valorile masurate ale combustibilului si cele trecute in Registrul de evidenta .

- Cu ajutorul ``diferentelor"se puteau ``aranja"si supraconsumurile acestea constituind mijlocul perfect pentru o hartuire morala/psihologica.

In ceea ce priveste problema ``rotunjirii"valorii supraconsumului ``realizat"spre sfarsitul lunii ianuarie a. c., invedereaza ca:

- dupa ce a stabilit supraconsumul inregistrat, seful de tura, dl. J.V. a procedat la marirea acestuia cu 2%, prin inscrierea ``sporului"in Registrul de evidenta a consumurilor.

- este adevarat ca nu a facut Raport de eveniment pe tema aceasta pentru ca i-a fost greu sa creada ca un sef de tura poate face un astfel de ``gest", cu atat mai mult cu cat nu a auzit de la nici un alt coleg de munca sa i se fi intamplat asa ceva.

- apreciaza ca motivatia oferita de parata prin reprezentantul sau nu este adevarata, interventia in cuprinsul unui inscris oficial .

- conduita paratei, prin prepusii sai, actele si faptele acesteia, constituie un alt exemplu de hartuire morala/psihologica.

In ceea ce priveste aspectele de drept in opinia paratei, reclamantul apreciaza ca toate reglementarile interne si europene, privind cazurile de hartuire morala/psihologica au fost incalcate dc catre parata.

- din economia textului actiunii introductive de instanta, precum si a raspunsului la intampinare rezulta hartuirea morala/psihologica, de durata, constanta, sistematica si directionata exclusiv impotriva acestuia. Actele si faptele care contureaza hartuirea morala/psihologica, caracterul lor abuziv nu s-a datorat unor ``intamplari", ci unor presiuni permanente asupra acestuia. Primul mijloc de presiune l-a constituit problema ``supraconsumului". Ca urmare a acestei situatii, conducerea firmei s-a gandit sa- l si evidentieze, ridicandu-l in picioare si prezentandu-i ``realizarile"in materie de supraconsumuri. Considera ca aceasta actiune nu a fost nici intamplatoare si nici accidentala, aceasta venind in mod fondul atitudinii constant ostile a firmei fata de acesta.

- neacordarea concediului medical solicitat in conditiile legii, respingerea cererii de schimbare comanda, ambele fara vreun motiv, programarea la vizita medicala in perioada in care era in concediu medical, obtinerea suspendarii permisului de mecanic de locomotiva, neacordarea unei clase de salarizare, in conditiile in care toti ceilalti mecanici au primit-o, sanctionarea, en cascade, a acestuia pe motive mai mult sau mai putin imaginare, intocmirea unor rapoarte de eveniment, cu sau fara motiv, precum si alte situatii, contureaza hartuirea morala/psihologica exercitata asupra sa.

- prev. art. 1394 Cod civil, privind repararea prejudiciului nepatrimonial se raporteaza la acte de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, nicidecum la actele si faptele specifice hartuirii morale/psihologice la locul de munca . Chiar si asa reclamantul prin diligentele reprezentantului paratei, are la dosar, concediile medicale atestand suferinte ale organelor interne cu recomandare de dispensarizare si tratament interne. Este de parere ca parata, prin reprezentantul sau, s-ar fi asteptat din partea acestuia, la manifestari din domeniul psihiatric! Exact pentru a evita astfel de manifestari, a ajuns la concluzia ca este mai sanatos sa-si indeplineasca dorinta paratei, dandu-si demisia!

Reclamantul concluzioneaza ca sunt indeplinite conditiile pentru constarea hartuirii morale si acordarea daunelor morale, deoarece firma se face vinovata de toate actiunile dirijate, in mod exclusiv impotriva sa, intrucat exista multiple fapte ilicite in sarcina paratei; exista un prejudiciu de ordin moral generat de hartuirea morala aplicata acestuia; exista o legatura de cauzalitate intre laptele ilicite ale paratei si prejudiciul moral cauzat acestuia; existenta vinovatiei paratei, vinovatie care imbraca forma intentiei.

In drept, reclamantul a invocat dispozitiile art. 201 alin. 2 Cod procedura civila.

Reclamantul C.din S. a depus concluzii scrise (filele 137 - 143), prin care a solicitat admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

Parata . a depus concluzii scrise (filele 144 - 150), prin care a solicitat respingerea actiunii.

Examinand actele si probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:

Reclamantul a fost angajatul societatii parate incepand cu data de 12.09.2011 pana in luna martie 2020, cand raporturile de munca au incetat din initiativa angajatului, prin demisie (fila 106 si 151).

Prin actiunea formulata, reclamantul a aratat ca angajatorul, prin prepusii sai, l-a supus unor actiuni constante, sistematice, de durata care, desi nefondate, au fost de natura a-i aduce atingere personalitatii si demnitatii, a-i crea stari de angoasa si a-l umili in fata colegilor, toate in scopul de a-l determina sa isi inainteze demisia.

Au fost calificate astfel de actiuni: neacordarea concediului de odihna in perioada solicitata, retragerea permisului de mecanic de locomotiva, imputarea unor supraconsumuri de combustibil in public, neaprobarea schimbului de tura, diferentele de salarizare a mecanicilor de locomotiva.

Pe baza inscrisurilor de la dosar si a depozitiilor martorilor audiati in cauza instanta retine urmatoarele:

In data de 26.06.2019, reclamantul a solicitat aprobarea unui numar de 23 de zile de concediu aferent anului 2018 - 2019 in perioada 01.07. - 31.07.2019 (fila 19), perioada care corespunde programarii intocmite in anul 2018.

La data depunerii cererii de catre reclamant nu exista niciun motiv pentru care solicitarea sa ii fie refuzata. Pentru ca intre data depunerii cererii si data inceperii efective a concediului, un alt mecanic de locomotiva a intrat in incapacitate temporara de munca, iar alti 8 se aflau deja in efectuarea concediului de odihna, in vederea bunei desfasurari a activitatii, parata a aprobat efectuarea concediului de odihna cu incepere din data de 11.07.2019. Ca urmare, reclamantului nu i s-a refuzat efectuarea concediului de odihna.

Dispozitiile art. 149 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), impune salariatului sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, insa prevede si exceptii de la aceasta regula in doua situatii: atunci cand legea dispune in mod expres in acest sens si atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Or, asigurarea numarului de salariati necesar a desfasura activitatea, in conditiile in care specificul acestei activitati (transporturi feroviare) nu permite cu usurinta reducerea activitatii pentru perioade limitate, constituie un motiv obiectiv care justifica aprobarea efectuarii concediului de odihna de catre reclamant intr-o alta perioada decat cea in care a fost initial programat.

Reaua-credinta a paratei si atitudinea abuziva s-ar fi putut retine in sarcina societatii parate numai in situatia in care s-ar fi probat ca mecanicul de locomotiva Romanese M.nu a beneficiat de concediu medical incepand cu data de 28.06.2019 sau ca existau si alti mecanici care ar fi trebuit sa efectueze concediul de odihna incepand cu aceiasi data ca si reclamantul si, in mod discretionar, ar fi fost ales el.

Reclamantul nu a facut nici dovada ca avea planificate anumite activitati incepand cu data de 01.07.2019 si care, datorita refuzului angajatorului, nu au mai putut fi desfasurate. Din contra, apare surprinzatoare atitudinea reclamantului care, afland ca nu i s-a aprobat cererea pentru efectuarea concediului de odihna, a anuntat ca ``va _``, cu alte cuvinte acesta stia ca va suferi anumite afectiuni medicale incepand chiar cu data de 01.07.2019. Este adevarat ca exista posibilitatea ca acesta sa-si fi planificat in perioada concediului de odihna efectuarea anumitor investigatii medicale, dar in acest sens nu exista un minimum de dovada, nici prin inscrieri si nici prin declaratii de martori .

Referitor la retragerea permisului de mecanic, se va constata ca aceasta este o masura prevazuta in Anexa nr. 1, art. 28 alin. (3) lit. d) din Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 615/2015 privind aprobarea Procedurii pentru obtinerea permisului de mecanic de locomotiva, cerintelor privind procedurile de eliberare si actualizare a certificatului si cerintelor si procedurii de recunoastere a persoanelor si organismelor, care poate fi dispusa in patru situatii: a) mecanicul de locomotiva se face vinovat de producerea unui accident/incident, daca s-a dispus acest lucru prin dosarul de cercetare disciplinara intocmit de angajator; b) mecanicul de locomotiva a obtinut un aviz de aptitudine medicala/psihologica cu mentiunea "INAPT"pentru functia de mecanic de locomotiva; c) mecanicului de locomotiva i s-a aplicat, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pedeapsa complementara de interzicere a exercitarii profesiei, prevazuta la art. 66 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumit in continuare Codul penal; d) mecanicul de locomotiva nu a obtinut in termen de 12 luni, pe perioada suspendarii permisului conform alin. (2) lit. d), e) si f), documente specifice care sa duca la incetarea suspendarii permisului.

Reclamantul nu s-a aflat in niciuna dintre aceste situatii si, prin urmare nu i s-a retras permisul de mecanic.

Masura care a fost dispusa de Autoritatea de Siguranta Feroviara Romana - ASFR, la sesizarea paratei, a fost suspendarea permisului de mecanic de locomotiva, potrivit Anexei nr. 1, art. 28 alin. (2) lit. d) din Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 615/2015 pentru faptul ca reclamantul a beneficiat de concediu medical pe o perioada mai mare de 60 de zile (respectiv 62 de zile), ceea ce impunea o examinare suplimentara, medicala si/sau psihologica, potrivit art. 1 alin. 2 din Ordinul nr. x din 10 octombrie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind examinarea medicala si psihologica a personalului cu atributii in siguranta transporturilor si periodicitatea examinarii. Instanta retine ca sesizarea ASFR constituie o obligatie pentru parata angajatoare, potrivit art. 29 din Ordinul nr. 615/2015 in conformitate cu care, In cazurile prevazute la art. 28 alin. (2) si (3), operatorul de transport feroviar sau administratorul/gestionarul de infrastructura feroviara angajator, denumit in continuare angajator, notifica ASFR in termen de maximum 48 de ore de la luarea la cunostinta despre acest fapt si propune suspendarea (inclusiv perioada suspendarii, atunci cand este cazul) sau retragerea permisului. a��a�� Ca urmare, instanta nu va putea retine caracterul sicanatoriu sau abuziv al sesizarii.

Procedura urmata in vederea suspendarii, dar si a ridicarii acestei masuri a fost descrisa de parata prin intampinare. Reclamantul nu a contestat procedura, apreciind trimiterea la textele de lege irelevanta, ci modul de lucru al paratei, mai exact datele la care a fost programat pentru consult in vederea obtinerii avizului psihologic (02.02.2019) si a avizului medical (30.09.019).

Modalitatea in care a procedat parata nu poate fi echivalata unui comportament abuziv, in contextul in care aceasta a procedat la programarea vizitelor medicale ale reclamantului (in scopuri diferite) imediat dupa ce motivele care au justificat perioada de inactivitate a reclamantului au incetat asa incat, in momentul reluarii activitatii nu exista niciun impediment pentru reclamant in acest sens.

Se sustine de catre reclamant ca, dupa incetarea concediului medical, a fost ``trimis`` sa efectueze concediul de odihna. La randul sau, parata afirma ca reclamantul a solicitat acest lucru, telefonic, atunci cand a fost instiintat cu privire la data programarilor pentru efectuarea vizitelor medicale. Nici intr-un sens, nici in altul nu s-au probat sustinerile, asa incat instanta se va raporta la simplul fapt ca in luna septembrie reclamantul a efectuat concediul de odihna.

Referitor la discutiile purtate la scoala personalului din luna noiembrie 2019, pe baza depozitiilor martorilor instanta retine ca, in aceste imprejurari, s-au facut referiri la supraconsumurile de combustibili, discutiile s-au purtat la nivel general, au fost vizati toti mecanicii de locomotiva, data fiind importanta acestei probleme prin costurile pe care le genereaza.

Martorul G.R.P. a afirmat ca ``tot cu ocazia scolii personalului, domnul director i-a reprosat reclamantului ca are un supraconsum mai mare decat al altor colegi`` (fila 128).

Acelasi martor a mai relatat ca a avut loc o discutie intre directorul N.F. si reclamant, discutie care a avut loc e un ton normal, iar reclamantul s-a ridicat din proprie initiativa in picioare. Si martorul T.F.R. a confirmat ca la scoala personalului din iarna a avut loc o discutie intre director si reclamant. ``Din respect, atunci cand i-a vorbit, reclamantul s-a ridicat in picioare. Domnul director i-a spus sa stea jos, dar nu pentru ca ar fi vrut sa- l faca sa taca prin aceasta. Reclamantul a ramas in picioare, nu imi amintesc care era subiectul discutiei pentru ca eram obosit dupa tura de noapte. Discutiile s-au purtat pe un ton civilizat`` (fila 133).

Din depozitiile martorilor nu se poate retine ca tratamentul aplicat reclamantului a fost umilitor si degradant, cata vreme, asa cum s-a aratat, toti mecanicii inregistrau supraconsumuri, dar ca el a fost nominalizat pentru ca, la acel moment figura cu cel mai mare supraconsum.

Reclamantul nu a acceptat aceasta stare de fapt, criticand modul in care sunt efectuate masuratorile de combustibil. Modalitatea rudimentara descrisa de reclamant si confirmata de martori in care se procedeaza la efectuarea masurarii combustibilului, in conditiile in care acelasi automotor poate fi condus de mai multi mecanici intr-o anumita perioada de timp, este de natura sa nu ofere o imagine corecta si fidela a rezultatelor masurate. Acest fapt poate conduce si la imputarea eronata a acestor rezultate anumitor mecanici in masura in care nu se poate stabili cu certitudine gradul de vinovatie al fiecaruia in producerea rezultatului prejudiciabil.

Asa cum s-a aratat de parti si martori, atunci cand sunt constatate supraconsumuri sunt intocmite rapoarte de eveniment . In cuprinsul acestora este mentionat numarul autotrenului, nu si numele mecanicului. In Raportul de eveniment nr. 252/2019 a fost mentionat numele reclamantului nu si a celorlalti mecanici care au deservit automotorul.

Tot astfel, si in situatia supraconsumului de 120% stabilit la sosirea in Remiza a automotorului in data de 09.12.2019.

Se retine ca nu s-a probat ca rapoartele de eveniment cu privire la supraconsumuri sa fi avut in privinta reclamantului sau a altor mecanici alte consecinte decat cele materializate de discutiile care au avut loc pe aceasta tema.

Cat priveste problema diferentelor de salarizare, reclamantul afirma ca, fara sa i se fi imputat vreodata rezultate slabe, si in ciuda vechimii in profesie si a experientei acumulate, a fost mentinut la aceiasi clasa de salarizare.

Instanta retine ca, potrivit Protocolului FN din 14.12.2018, incheiat intre reprezentantii angajatorului si reprezentantii salariatilor - pct. 9 ``mecanicii de locomotiva (cu exceptia formatorilor care au peste clasa 42) pot beneficia de o clasa superioara de salarizare pe baza unui referat intocmit de conducerea zonei de care apartine salariatii, avandu-se in vedere cateva criterii nominale, cum ar fi: evaluarea competentelor specifice, comportamentul general manifestat la locul de munca, daca au fost sanctionati disciplinar in mod repetat, daca au dat dovada de profesionalism la locul de munca, fidelitate fata de societate, etc, dupa incheierea evaluarii competentelor specifice (filele 72 - 73)

Evaluarea competentelor profesionale specifice s-a facut conform prevederilor OMTI nr. 815/2010 si Procedurii Operationale Po-7.2- 03. Coroborand aceste prevederi cu Protocolul FN din 14.12.2018, la e valuarea pentru confirmarea periodica a competentelor profesionale din in luna martie 2019, conducerea societatii a propus acordarea unei clase de salarizare in plus a personalului care a avut rezultate deosebite in urma examinarii sustinute, avandu-se in vedere si sanctiunile pentru abaterile disciplinare pe care acestia le aveau.

Evaluarea rezultatelor a aratat ca din 38 de persoane testate, reclamantul s-a situat pe locul 34, iar intr-o evaluare de punctaj, s-a situat pe pozitia 36 din 38 de persoane testate, cu mult sub punctajul mediu de 86 al tuturor participantilor.

Acestea rezultate au fost coroborate cu sanctiunile aplicate in perioada 2018 - trim. I 2019 reclamantului, respectiv: reducerea salariului cu 5% pe 1 luna (oct.2018) pentru producerea unei franari de urgenta a trenului si lipsa intocmirii unei note de avizare si a unui raport de eveniment privind franarea de urgenta produsa; avertisment scris (martie 2019) - circulatia trenului cu instalatia indusi izolata nejustificat., si s-a concluzionat ca nu poate beneficia de majorarea salariala.

Contrar sustinerii reclamantului, el nu a fost singurul mecanic de locomotiva caruia nu i s-a acordat o clasa de salarizare superioara, alti 4 mecanici aflandu-se intr-o situatie asemanatoare.

Reclamantul nu a contestat nici rezultatele evaluarii si nici sanctiunile disciplinare care i-au fost aplicate.

Prin raspunsul la intampinare, reclamantul afirma ca aceste sanctiuni i-au fost aplicate abuziv, fara efectuarea cercetarii disciplinare si nu i-au fost comunicate deciziile prin care a fost sanctionat.

In actualul demers instanta nu se poate pronunta asupra legalitatii si temeiniciei deciziilor prin care i-au fost aplicate sanctiuni disciplinare, prin necontestare in termenul legal reclamantul fiind decazut din dreptul de a formula critici cu privire la acestea.

Nu se poate retine ca element al abuzului exercitat de parata faptul necomunicarii deciziilor prin care s-au aplicat sanctiuni disciplinare, intrucat se poate constata, pe de o parte, ca toate abaterile retinute in sarcina constau in alte fapte decat cele pe care le invoca pentru justificarea tratamentului abuziv la care este supus, iar pe de alta parte, toate aceste abateri au fost sanctionate prin reduceri salariale. Astfel, in lipsa unei comunicari a deciziei de sanctionare in conditiile art. 252 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), reclamantul a cunoscut cel mai tarziu la data platii salariului din luna care urmeaza celei in care se aplica sanctionarea, ca a fost sanctionat, iar pe calea contestatiei prevazuta de art. 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) putea sa puna in discutie toate motivele de nelegalitate care au legatura cu sanctionarea disciplinara care i-a fost aplicata, inclusiv cel al necomunicarii deciziei de sanctionare.

Referitor la schimburile de tura, instanta retine ca s-a exemplificat cu un singur asemenea schimb refuzat, dar si acesta viza un schimb care nu a fost solicitat de reclamant, ci de colegul sau Tancher a. , schimb cu care reclamantul a fost de acord .

Conform afirmatiilor paratei, confirmata de martori, procedura in cazul schimbului de tura consta in adresarea unei cereri conducerii societatii din Timisoara, cerere care se formuleaza in scris si este semnata de cei doi angajati intre care se efectueaza schimbul. Aprobarea sau refuzul se acorda verbal, telefonic, de catre conducerea din Timisoara.

O astfel de cerere a fost refuzata in cazul reclamantului si colegului sau T ancher a. Considerand ca simplul acord intervenit intre el si colegul sau, materializat in scris prin semnarea cererii este suficienta pentru a obtine rezultatul dorit, reclamantul a refuzat sa dea curs solicitarii sefului de tura, martorul P.F., de a se prezenta la serviciu, motivand ca nu mai poate ajunge in timp util pentru ca nu are tren de naveta, iar autoturismul este defect. Intocmirea unui Raport de eveniment in aceasta situatie nu poate fi apreciat ca fiind abuziv, ci necesar in vederea organizarii activitatii pentru chemarea altor mecanici, din timpul liber .

Cu privire la timpul de lucru, din depozitia martorului Petrita F., se retine ca a fost respectat in privinta reclamantului. Acesta intampina probleme pentru ca, domiciliul sau se afla la o distanta de 160 km fata de locul de munca . Reclamantul arata ca nu a gasit intelegere la angajator din acest punct de vedere, desi acesta avea cunostinta de situatia in care se afla.

Este adevarat ca prin prevederile art. 118 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) angajatorul si angajatul pot stabili programe individualizate de munca, in anumite conditii si compatibile cu specificul muncii prestate. Totodata, asa cum rezulta din text norma are caracter dispozitiv, ceea ce inseamna ca angajatorul nu poate fi obligat la o astfel de conduita, el avand libertatea de a dispune cu privire la modul de administrare a activitatii economice.

In drept, potrivit art. 4 lit. d 1 din Legea nr. 202/2002 republicata, privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, d^1) prin hartuire psihologica se intelege orice comportament necorespunzator care are loc intr-o perioada, este repetitiv sau sistematic si implica un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intentionate si care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizica ori psihologica a unei persoane;

art. 5 din acelasi act normativ, In materia reglementata de prezenta lege dispozitiile prevazute la art. 4 prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, iar in caz de conflicte in domeniu prevaleaza dispozitiile mentionate. a��a��

art. 5 C odul muncii, (1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.

(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa.

(3) Constituie discriminare directa orice act sau fapta de deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiat(a) pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.

(4) Constituie discriminare indirecta orice prevedere, actiune, criteriu sau practica aparent neutra care are ca efect dezavantajarea unei persoane fata de o alta persoana in baza unuia dintre criteriile prevazute la alin. (2), in afara de cazul in care acea prevedere, actiune, criteriu sau practica se justifica in mod obiectiv, printr-un scop legitim, si daca mijloacele de atingere a acelui scop sunt proportionale, adecvate si necesare.

(5) Hartuirea consta in orice tip de comportament care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

(6) Discriminarea prin asociere consta din orice act sau fapta de discriminare savarsit(a) impotriva unei persoane care, desi nu face parte dintr-o categorie de persoane identificata potrivit criteriilor prevazute la alin. (2), este asociata sau prezumata a fi asociata cu una sau mai multe persoane apartinand unei astfel de categorii de persoane .

(7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau actiune in justitie cu privire la incalcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.

(8) Orice comportament care consta in a dispune, scris sau verbal, unei persoane sa utilizeze o forma de discriminare, care are la baza unul dintre criteriile prevazute la alin. (2), impotriva uneia sau mai multor persoane este considerat discriminare .

(9) Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restrictia sau preferinta in privinta unui anumit loc de munca in cazul in care, prin natura specifica a activitatii in cauza sau a conditiilor in care activitatea respectiva este realizata, exista anumite cerinte profesionale esentiale si determinante, cu conditia ca scopul sa fie legitim si cerintele proportionale. a��a��

art. 6 alin. 1 si 2 si art. 39 alin. 1 lit. e) si f) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), (1) Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nicio discriminare .

(2) Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale. a��a��

art. 8 alin. 1, (1) Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte.

(2) Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca . a��a��

art. 39 alin. 1 lit. c) - f), Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:.. c) dreptul la concediu de odihna anual; d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament; e) dreptul la demnitate in munca; f) dreptul la securitate si sanatate in munca;a��a��

In doctrina si literatura de specialitate mobling-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea. El se leaga exclusiv de locul de munca si se refera, in principal, la actiuni de presiune psihologica realizate asupra unui angajat de catre un angajator sau un grup de colegi pentru a-l determina pe respectivul sa paraseasca postul, in conditiile in care concedierea lui nu este posibila.

Pentru ca un anumit comportament sa poata atinge conotatiile moblingului, s-a considerat ca acesta trebuie sa se desfasoare pe o perioada de minim 6 luni si sa vizeze adoptarea cel putin a unuia dintre comportamentele caracterizate ca actiuni destinate ingradirii posibilitatii de exprimare a victimei, izolarea victimei, desconsiderarea victimei in fata colegilor, de discreditare profesionala a victimei sau actiuni care vizeaza compromiterea sanatatii victimei.

Raportand starea de fapt descrisa la textele legale invocate, nu se poate identifica un comportament al paratei care sa poata fi circumscris notiunii de hartuire astfel cum este definita prin art. 5 alin. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Asa cum s-a mai aratat, martorii audiati au declarat ca reclamantul nu a fost tratat altfel decat ceilalti angajati si, atat timp cat nu se poate stabili cu certitudine o legatura de cauzalitate intre tratamentul aplicat reclamantului de catre societate si decizia acestuia de a inceta raporturile de munca, instanta apreciaza ca raspunderea patrimoniala a paratei pentru ceea ce numeste mobbing nu poate fi angajata, motiv pentru care actiunea formulata de reclamant urmeaza a fi respinsa.

Se va lua act de optiunea paratei de solicita cheltuielile de judecata pe cale separata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge actiunea civila formulata de reclamantul C.D_- S. domiciliat in Talagiu, nr. 33, in contradictoriu cu parata R.C. S.R.L. inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul B.sub nr. Jx, avand cod unic de inregistrare x, cu sediul social si sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura in B., biroul nr. 3, judet B., avand ca obiect pretentii.

Fara cheltuieli de judecata .

Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare . Cererea de apel se depune la Tribunalul a.

Pronuntata la data de 08.09.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.

Pronuntata de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Citeşte mai multe despre:

daune morale

regula efectuarii in natura a concediului de odihna

concediul nu poate fi efectuat in situatia unor motive obiective ale angajatorului

din depozitiile martorilor nu se poate retine ca tratamentul aplicat reclamantului a fost umilitor si degradant

reclamantul nu a contestat nici rezultatele evaluarii si nici sanctiunile disciplinare care i-au fost aplicate astfel ca instanta nu se poate pronunta asupra legalitatii si temeiniciei acestora

in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii

notiunea de discrimare directa si indirecta

notiunea de mobbing

Consultă un avocat online

Formular contact online.

MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Purtare abuziva. Agent de paza
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 841/18.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Admisibilitate Cerere de drept comun de obligare a Fondului de Garantare a Asiguratilor la plata daunelor morale si materiale determinate de un accident rutier
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 113/A din 15.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Institutie publica. Concurs pentru angajarea personalului contractual. Conditii de participare si criterii de selectie. Dispozitii legale aplicabile. Notiunile de �vechime in specialitatea studiilor absolvite� si �experienta profesionala si/sau in specialitate�. Activitate de voluntariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 993/11.11.2020

Comunicare informatii de interes public. Excluderea de la comunicare a informatiilor ce privesc datele personale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 180/10 februarie 2021

Actiune in constatarea intervenirii prescriptiei extinctive a raspunderii pentru faptele constatate printr-un raport de evaluare al ANI. Inadmisibilitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Sentinta nr. 1/12 ianuarie 2021

Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 836/11.12.2018

Articole Juridice

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?
Sursa: MCP avocati

Efectele ofertei de angajare in raporturile juridice de munca
Sursa: MCP avocati

Dialogurile MCP (IV) � Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Tabloul Avocatilor din Romania

Tabloul Avocatilor din Republica Moldova

Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania

Tabloul Contabililor din Romania

Tabloul Detectivilor Particulari din Romania

Tabloul Evaluatorilor din Romania

Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania

Tabloul Expertilor Judiciari din Romania

Tabloul Mediatorilor din Romania

Tabloul Notarilor Publici din Romania

Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania

Tabloul Psihologilor din Romania

Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania

Arhiva Stirilor juridice din anul 2007

Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964