Prin Sentinta civila nr. 3154/31.05.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIIi-a conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x a fost respinsa cererea formulata de reclamanta M.Consultanta S. S.R.L., in contradictoriu cu parata a. L., ca neintemeiata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Parata a. L. a fost angajata reclamantei M.Consultanta S.S.R.L., pe functia de consilier/expert/inspector/referent/economist in economie generala, cod C.x, pe durata nedeterminata, incepand cu data de 07.09.2015, conform Contractului individual de munca incheiat si inregistrat sub nr. 12/20.08.2015.
La data de 08.02.2018 parata a formulat cerere de demisie din functia detinuta la societatea reclamanta prin care a indicat ca data de incetare a activitatii, data de 10.04.2018 (ultima zi lucrata fiind 06.04.2018), perioada de timp dintre data notificarii si data incetarii reprezentand preavizul (f.21). Prin Decizia nr. 202/10.04.2018 emisa de M.Consultanta S. S-a dispus incetarea contractului individual de munca incheiat cu parata, incepand cu data de 10.04.2018, in baza art. 81 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat angajarea raspunderii patrimoniale a paratei, fosta angajata, in conditiile art. 254 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru incalcarea atributiilor de serviciu de catre aceasta, respectiv: I. de a acorda consultanta clientilor pe proiectele de care era responsabila, in conformitate cu prevederile contractului incheiat cu acestia; II. obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu, in sensul ca parata ar fi indus in eroare societatea cu privire la intentia sa de a renunta la demisie; III. obligatia de fidelitate si de a respecta secretul de serviciu .
art. 254 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Asadar, pentru angajarea raspunderii patrimoniale reclamanta trebuie sa dovedeasca indeplinirea conditiilor raspunderii civile contractuale, astfel cum este aceasta reglementata la art. 1350 din Codul civil, respectiv faptul ca fosta angajata nu si-a executat obligatiile din contractul individual de munca, fara justificare, ceea ce a provocat un prejudiciu in patrimoniul angajatorului. In termeni jurisprudentiali reclamanta are sarcina de a proba fapta ilicita a paratei, vinovatia acesteia, prejudiciu cert si determinat/determinabil precum si existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita a angajatei si prejudiciul produs in patrimoniul angajatorului. Aceste aspecte nu au fost dovedite in cauza.
Astfel, in primul rand, i se imputa paratei faptul ca a indus in eroare societatea cu privire la intentia de a demisiona, in sensul ca si-a anuntat demisia, dupa care ar fi precizat ca nu mai demisioneaza, iar in data de 10.04.2018 s-a razgandit si a anuntat inopinat ca isi mentine cererea de demisie. Din probele existente la dosar, nu reiese insa aceasta situatie de fapt . Tribunalul are in vedere notificarea de demisie datata 08.02.2018, cu privire la care reclamanta recunoaste ca i-a fost comunicata la aceeasi data, in care se precizeaza incetarea activitatii incepand cu data de 10.04.2018, cu respectarea termenului de preaviz, precum si Decizia nr. 202/10.04.2018, prin care se constata incetarea contractului individual de munca incepand cu data de 10.04.2018, din initiativa salariatului. Din aceste doua inscrisuri reiese ca au fost respectate dispozitiile legale care definesc demisia la art. 81 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca fiind actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.
Tribunalul a apreciat ca extrasul din corespondenta e-mail depus la fila 23 din dosar nu face dovada ca parata s-ar fi razgandit cu privire la demisie, intrucat nu este un inscris care sa emane de la parata, nu este asumat de aceasta in niciun fel, fiind o discutie privata intre terte persoane, a caror calitate nu a fost dovedita in cauza, persoanele respective nu au fost audiate ca martori, iar inscrisul respectiv nici nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba, neavand relevanta juridica in sens probatoriu.
In aceste conditii, Tribunalul nu a putut retine sustinerea reclamantei in sensul ca atitudinea paratei de a-si prezenta demisia si de a se razgandi ulterior, a fost un act premeditat pentru a prejudicia societatea . In plus, cheltuielile angajate de societate pentru a suplini lipsa paratei, ca urmare a demisiei, nu pot fi imputate acesteia, atat timp cat demisia este un act unilateral de vointa si a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale, astfel cum s-a aratat anterior. De altfel, reclamanta nu a dovedit in cauza nici imprejurarile de fapt prezentate, respectiv faptul ca `` parata a fost unul dintre angajatii cheie din cadrul departamentului ``payroll``si principala persoana care stia sa lucreze (si implicit oferea sprijin celorlalti angajati) cu programul UCMS ``. Este adevarat ca aceasta a depus la dosar inscrisuri constand in contracte incheiate cu diverse societati pentru servicii de consultanta, insa acestea nu dovedesc in mod automat culpa paratei pentru angajarea costurilor acestor servicii, fiind doar proba actelor juridice in sine, respectiv ca s-au incheiat contracte cu scopul desfasurarii activitatii societatii, ceea ce reprezinta strict o decizie de management, fara legatura cu parata. De altfel, era normal, ca, in cazul in care parata a plecat din societate, ca urmare a demisiei, activitatea sa sa fie suplinita dupa cum a considerat conducerea societatii de cuviinta: fie prin preluarea unor atributii de catre alti angajati, fie prin externalizarea unor servicii, insa costurile suplimentare nu ii pot fi imputate paratei, atat timp cat nu s-a dovedit ca aceasta a savarsit o fapta ilicita cu vinovatie.
De asemenea, nu s-a dovedit in cauza nici faptul ca parata si-ar fi incalcat atributiile de serviciu privind obligatia de a acorda consultanta clientilor pe proiectele de care era responsabila. s-a facut trimitere in acest sens la adresa nr. 228/30.05.2018 si adresa nr. 927/11.06.2018 prin care societatea era atentionata cu privire la unele deficiente constatate in relatia cu aceasta, insa aceste adrese sunt ulterioare plecarii paratei din societate (10.04.2018) si nu s-a probat in niciun mod ca parata era responsabila de aceste proiecte sau ca deficientele constatate erau atributiile sale de serviciu .
Referitor la incalcarea atributiilor de fidelitate si de respectare a secretului de serviciu, reclamanta, desi a sustinut ca unul dintre clientii instrumentati de parata a fost preluat de noul angajator al acesteia, nu a dovedit nimic din aceste aspecte: cine este acest client, cine este noul angajator al paratei, cum a fost preluat acest client, vinovatia paratei in acest sens. In plus, din contractul individual de munca incheiat de parti nu rezulta ca acesta ar fi negociat clauze de neconcurenta sau de confidentialitate, care sa o oblige in vreun fel pe parata ca, dupa demisie, sa nu presteze o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata de fostul angajator sau sa nu transmita date sau informatii de care a luat cunostinta in timpul executarii contractului, potrivit dispozitiilor art. 21 si 26 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Avand in vedere aceste aspecte de fapt si de drept, Tribunalul a apreciat ca reclamanta nu a dovedit ca parata ar fi savarsit fapte ilicite cu vinovatie, cauzatoare de prejudicii in patrimoniul societatii, motiv pentru care cererea acesteia de angajare a raspunderii contractuale a paratei, a fost respinsa ca neintemeiata.
APELUL FORMULAT DE M.CONSULTANTA S.S.R.L.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, reclamanta M.CONSULTANTA S.S.R.L., criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare, a aratat ca in perioada anterioara datei de 08.02.2018 si pana la demisia efectiva: 1. intimata nu si-a indeplinit atributiile de serviciu sau le-a indeplinit in mod defectuos (a se vedea si e-mailul din data de 08.04.2018) si 2. intimata a contribuit la deturnarea unor clienti ai a ngajatorului - acestia au incetat relatiile contractuale cu a pelanta si au inceput relatiile contractuale noi cu noul angajator al reclamantei.
In data de 10.04.2018 intimata s-a razgandit si a informat inopinat ca isi mentine decizia comunicata in data de 08.02.2018, respectiv asa-zisa demisie de incetare a contractului individual de munca . Avand in vedere acest fapt, s-a emis Decizia nr. 202/10.04.2018 potrivit careia ``incepand cu data de 10.04.2018, inceteaza contractul individual de munca al doamnei a. L., inregistrat in Registrul de Evidenta al Salariatilor cu nr. 12/x ``, precum si celelalte documente aferente incetarii unui raport individual de munca .
Din verificarile ulterioare demisiei si in incercarea de a diminua efectele acesteia asupra activitatii subscrisei, am constatat ca intimata nu si-a indeplinit in mod conform atributiile de serviciu - fisa postului. in acest sens, intimata avea, in primul rand, obligatia de a ``acorda consultanta clientilor pe proiectele de care este responsabila, in conformitate cu prevederile contractului incheiat cu acesta`` si aceasta obligatie nu a fost indeplinita.
Cu titlu de exemplu, situatiile fiind multiple, ``dosarele de personal`` tinute de intimata pentru clientii societatii erau incomplete - lipseau contracte individuale de munca, decizii ale angajatorului sau state de plata . Aceasta neglijenta in indeplinirea atributiilor de serviciu (lipsa arhivelor, lipsa predarii acestora si lipsa procedurilor de lucru) a generat costuri importante.
Totodata, intrucat apelanta a fost indusa in eroare cu privire la decizia intimatei - de a isi da sau nu demisia, alte cheltuieli intempestive si nejustificate au fost antrenate, respectiv: 1. costurile cu terte parti, de recrutare a unei noi persoane si costurile de del e gare a activitatii (norma de munca a altor angajati a fost incarcata). Cu alte cuvinte, pentru ca intimata nu a respectat dreptul la preaviz al subscrisei, nu si-a indeplinit in mod conform atributiile de serviciu si a indus in eroare angajatorul cu privire la nementinerea demisiei, apelanta a fost prejudicia ta.
In acest context, sunt incidente prevederile art..254 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform carora ``salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor``, prevederile art. M. pct. 2 din Contractul individual de munca conform carora: ``salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) obligatia de a realiza norma de munca, sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului [.. ] c) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu [.. ] obligatia de a respecta secretul de serviciu`` si prevederile art. 1. 350 din Codul civil privind raspunderea contractuala.
Cu toate ca cele expuse in cuprinsul cererii de chemare in judecata si celorlalte documente procedurale nu au fost contestate sau contrazise de intimata, Tribunalul Bucuresti nu a luat in considerare acest aspect, nu a analizat toate probele administrate, a facut o analiza trunchiata a cauzei si implicit, a respins pretentiile apelantei.
In ceea ce priveste extrasul din corespondenta (e-mail, fila 23), acesta nu este singurul mijloc de proba care dovedeste faptul ca intimata s-a razgandit. Acest aspect rezulta si din e-mailul din data de 08.04.2018, in cuprinsul caruia este indicat ca doamna a. urma sa efectueze anumite activitati si in data de 11.04.2018 - ``miercuri``, ulterior datei de 10.04.2018 (data incetarii colaborarii, conform textului cererii de demisie).
In plus, in mod gresit Tribunalul a considerat si ca nu din culp a doamnei a. L. au fost angajate terte parti si a fost incarcata activitatea altor persoane din cadrul M.Constultanta S.S.R.L., atat timp cat apelanta nu a avut posibilitatea de a gestiona plecarea unui angajat important si de a beneficia, in mod real, de termenul de preaviz.
In dovedirea prejudiciului suferit ca urmare a demisiei intempestive, a inaintat instantei inscrisuri din cuprinsul carora rezulta pe de o parte, faptul ca activitatile contractate de la terte parti, au fost activitati care erau in sarcina doamnei L. a. si, pe de alta parte, faptul ca activitatile au fost contractate imediat dupa plecarea acesteia, si ulterior, intrucat o persoana cu o experienta si pregatire asemanatoare cu greu poate fi recrutata.
Totodata, in mod gresit Tribunalul a concluzionat ca doamna L. a. nu si-a indeplinit activitatea intr-un mod defectuos, in contextul in care din inscrisurile depuse rezulta expres faptul ca ``dosarele`` de payroll (activitate intimatei) erau intocmite in mod neconform. Nu prezinta relevanta daca clientii M.Consultanta S.S.R.L. au sesizat acest aspect in timpul in care doamna a. era angajata sau ulterior.
In final, mentioneaza ca Tribunalul a concluzionat in mod gresit ca intimata nu si-a incalcat obligatia de fidelitate si de respectare a secretului de serviciu, in contextul in care aceste obligatii rezulta din cuprinsul C. I. M. si Fisa postului (Anexa nr. 4 a cererii de chemare in judecata) si atat tim p cat intimata, reprezentata prin avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si avand notiuni temeinice de dreptul muncii, nu a negat in niciun moment faptul ca noul angajator al acesteia a preluat clienti .
Intimata a. L., la data de 29.10.2019 a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata .
In motivare, a aratat ca invoca urmatoarele exceptii: 1. in raport cu lipsa de la dosarul cauzei a imputernicirii reprezentantului legal al reclamantei in a se promova si sustine actiunea in numele reclamantei, a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a persoanei/entitatii ce a formulat actiunea dedusa judecatii in prezenta cauz a.
2. in raport cu temeiul de drept invocat de reclamant, respectiv art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa indeplinirii procedurii prealabile prevazute de art. 254 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
3. in raport cu temeiul de drept invocat de reclamant, respectiv art..1350 Cod civil, a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii ca si litigiu de munca si existenta unui litigi u de natur a civila, implicit exceptia lipsei timbrarii actiunii dedus a judecatii la valoarea pretentiilor lamurite prin precizari de catre reclamant la cuantumul de 388. 727, 381ei.
4. in raport cu temeiul de drept invocat de reclamant, respectiv art..2 alin. 2 1it. b din Legea 11/1991, a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa indeplinirii procedurii prealabile prevazute art. 2 si urmatoarele din Legea 11/1991.
5. in raport cu temeiul invocat de reclamant, respectiv art. M pct. 2 din Contractul Individual de Munca, a invocat exceptia litispendentei avand in vedere existenta cauzei ce face obiectul dosarului x/3/2018 al Tribunalului Bucuresti sectia aVI I I - a, termen 08.01.2019, cauza ce are ca obiect nerespectarea clauzelor Contractului Individual de Munca incheiat cu reclaman t ul.
Toate situatiile prezentate de catre apelanta ca fiind generate si intretinute de intimata sunt total false si au ca scop ca apelanta sa-si creeze un folos material necuvenit prin abuz de proceduri judiciare.
Solicita, in conformitate cu dispozitiile art. 451 si urmatoarele din Noul Cod procedura civila, sa obligarea apelantei la plata cheltuielil or de judecata ocazionate de acest proces.
In drept, a invocat prevederile art. 205 si urmatoarele Cod de procedura civila, art. 260 -art. 266 si urmatoarele din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), legislatia nationala aplicabila in cauza si jurisprudenta nationala si europeana aplicabila in prezen t a cauza.
ANALIZA APELULUI
Examinand sentinta atacata in temeiul dispozitiilor art. 479 alin. (1) teza I Cod procedura civila, potrivit carora ``instanta de apel va verifica, in limita cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta``, Curtea retine urmatoarele:
Apelanta a reiterat cele sustinute in fata instantei de fond, sustinand ca din probele administrate in cauza rezulta caracterul ilicit al faptelor savarsite de intimata parata, vinovatia acesteia si prejudiciul produs.
Sustinerea este neintemeiata.
Raspunderea patrimoniala a angajatilor este reglementata de prevederile art. 254 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform caruia: salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
Prin urmare, pentru a exista raspundere patrimoniala este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui care a produs paguba, fapta ilicita si personala a salariatului, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia salariatului.
Apelanta a sustinut ca intimata si-a indeplinit defectuos atributiile de serviciu, respectiv nu a acordat consultanta clientilor pe proiectele de care este responsabila, a pastrat in mod incomplet dosarele de personal (respectiv din acestea lipseau contracte individuale de munca, decizii ale angajatorului, state de plata), ceea ce a generat prejudicii apelantei, in valoare de x lei.
De asemenea, a aratat ca intimata a indus in eroare angajatorul cu privire la hotararea de a isi da sau nu demisia, ceea ce a determinat noi prejudicii in cuantum de x lei, iar prin deturnarea clientelei intimata a cauzat apelantei un prejudiciu de 500 lei.
Curtea retine ca, astfel cum a aratat si instanta de fond, in cauza nu a fost dovedit caracterul ilicit al faptelor savarsite de apelanta, prejudiciul si legatura de cauzalitate dintre faptele angajatei si prejudiciu.
Astfel, in ceea ce priveste indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu, prin pastrarea unor dosare de personal incomplete, Curtea constata ca din probele administrate in cauza nu rezulta care au fost neregulile din dosarele de personal imputabile intimatei, perioada in care s-au produs aceste nereguli, precum si care au fost consecintele acestor lipsuri asupra patrimoniului apelantei, respectiv legatura de cauzalitate dintre aceste lipsuri si prejudiciul cauzat, in cuantum de x lei. Mai mult, conform inscrisului depus la filele 39- 45 din dosarul de fond, al carui autor nu este cunoscut, o parte din lipsurile invocate sunt ulterioare incetarii raporturilor de munca ale apelantei (cu titlu de exemplu a se vedea: lipsa contract D. N. incepand cu 01.06.2018, lipsa acte aditionale pentru neconfidentiali incepand cu 01.04.2018, lipsa decizie incetare plus adeverinta de venit pentru data de 21.05.2016, etc.).
In concluzie, din probele administrate in cauza nu rezulta cu certitudine volumul si perioada in care au fost indeplinite necorespunzator atributiile de serviciu ale intimatei si modul in care acest fapt a prejudiciat patrimoniul apelantei.
In ceea ce priveste inducerea in eroare a apelantei de catre intimata cu privire la incetarea raporturilor de munca, Curtea constata ca din probele administrate in cauza nu rezulta ca intimata parata si-a manifestat intentia de a renunta la cererea de demisie formulata la data de 08.02.2018 (fila 21 dosar de fond), astfel incat apelanta sa poate considera, in mod intemeiat, ca angajatul va continua raporturile de munca si dupa expirarea termenului de preaviz.
Astfel, in cererea de demisie se arata in mod expres ca raporturile de munca urmeaza a inceta dupa expirarea termenului de preaviz, la data de 10.04.2018; prin urmare continuarea raporturilor de munca dupa inregistrarea cererii de demisie reprezinta o continuare normala a raporturilor de munca, cu respectarea dreptului de preaviz al angajatorului, ci nu o renuntare la cererea de demisie.
e-mailul din data de 15.02.2018 care provine de la I.Z.nu face dovada faptului ca intimata a renuntat la cererea de demisie, in conditiile in care convingerea persoanei care a trimis e-mailul conform careia intimata va continua raporturile de munca nu este sustinuta de nici un mijloc de proba (fila 23 dosar de fond).
Mai mult, Curtea constata ca angajatorul a luat act de incetarea raporturilor de munca, prin demisie, conform art. 81 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), incepand cu data de 10.04.2018 (fila 25 dosar de fond).
In ceea ce priveste e-mailul la care se face referire in cererea de apel, din care ar rezulta ca intimata a desfasurat activitate si dupa data de 10.04.2018, Curtea constata ca acesta nu se afla la dosar si nu produce consecintele juridice invocate de apelanta, in sensul ca, in conditiile in care angajatorul a dispus incetarea raporturilor de munca incepand cu data de 10.04.2018, prin demisie, relatiile de munca continuate dupa aceasta perioada sunt rezultatul unui nou contract individual de munca a carui existenta nu a fost dovedita.
Prin urmare, intrucat nu a avut loc o incetare intempestiva a raporturilor de munca, ci aceasta s-a realizat conform prevederilor din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), costurile suportate de angajator cu trainingul angajatilor din departamentul de Payroll care au preluat atributiile intimatei si cele determinate de serviciile de consultanta (filele 54- 93 dosar de fond) nu pot fi imputate intimatei.
In ceea ce priveste incalcarea obligatiei de fidelitate prin deturnarea de clienti, din probele administrate in cauza nu rezulta denumirea niciunui client care a renuntat la serviciile apelantei in favoarea noului angajator al intimatei ori circumstantele in care aceste activitati s-ar fi produs. Prin urmare, sustinerile nu sunt fundamentate pe nici un mijloc de proba .
Pentru aceste considerente, intrucat criticile apelantei nu sunt fondate, in baza art. 480 alin. (1) Cod procedura civila Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta M.CONSULTANTA S. S.R.L. CUI x, cu sediul in Bucuresti, 3, sector 1 impotriva Sentintei civile nr. 3154/31.05.2019, pronuntate de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIIi-a conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata a. L., cu domiciliul in B., 4, ca nefondat.
Definitiva.
Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, azi, 28.11.2019.
Negocierea si includerea clauzei de confidentialitate in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati
Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta. Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014
Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie. Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI � Decizia nr. 4376/ 09.10.2019
Suma stabilita pentru acoperirea daunelor produse angajatorului se retine in rate lunare din drepturile salariale Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020
Contravaloarea pagubei recuperate de angajator prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 45/2019
Recunoasterea faptei generatoare de prejudiciu la adresa angajatorului. Angajarea raspunderii patrimoniale Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233 din data de 13 noiembrie 2020
Producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Conditii raspundere patrimoniala Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 158 din data de 15 martie 2019
Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6233/2020
Raspunderea patrimoniala a salariatului. Restituirea salariilor compensatorii dupa anularea deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. i��1814/2019 din 27.03.2019
Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese Sursa: Irina Maria Diculescu
[Av. muncii] Raspunderea patrimoniala a salariatului pentru pagubele produse anagajatorului Sursa: MCP Cabinet avocati