I. Sentinta apelata:
Prin Sentinta civila nr. 157/11.02.2019, Tribunalul Tulcea, sectia civila, de contencios administrativ si fiscal, a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune si a respins pretentiile aferente perioadei 18.09.2014 - 11.02.2015, ca fiind prescrise, si a respins ca nefondata cererea formulata la 12.02.2018 de reclamantul C.I.in contradictoriu cu parata . S.R.L., prin care acesta a solicitat obligarea acesteia la plata indemnizatiei concediului legal de odihna corespunzator perioadei lucrate in cadrul societatii parate, la plata sporului ce trebuia adaugat salariului, pentru munca suplimentara efectuata in afara duratei normale de munca, corespunzator duratei acesteia, la plata normei de hrana/diurnei in cuantum de 32 lei pe zi lucratoare, potrivit intelegerii verbale de la momentul incheierii contractului individual de munca, pentru perioada martie 2015 - iulie 2015, la plata dobanzii penalizatoare calculate conform art. 3 din O.G. nr. 13/2011, calculata de la datele la care aceste sume erau exigibile si pana la data platii efective, si la plata cheltuielilor de judecata .
In motivarea sentintei, Tribunalul a retinut urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 2500 alin. 1 Cod civil, ``Dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege.``
Potrivit art. 2517 Cod civil, ``Termenul prescriptiei este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen.``
Conform prevederilor art. 171 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor, se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.``
De asemenea, conform art. 268 alin. 1 lit. c) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulatea��c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariata��``
Potrivit art. 2532 Cod Civil, ``Cazurile generale de suspendare a prescriptiei. Prescriptia nu incepe sa curga, iar, daca a inceput sa curga, ea se suspenda: a��alin. 6 pe intreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe cale amiabila a neintelegerilor dintre parti, insa daca acestea au fost tinute in ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie;a��``.
Reclamantul sustine ca prin cererea din data de 22.05.2015 a notificat angajatorul pentru plata drepturilor salariale restante (fila 26 din dosar), insa nu face dovada inregistrarii/comunicarii acesteia catre parata.
Relativ la data introducerii actiunii 12.02.2018, raportat la art. 2532, alin. 6 Cod Civil, chiar daca cererea din 22.05.2015 ar fi fost comunicata paratei, aceasta nu poate produce efecte in ceea ce priveste suspendarea cursului prescriptiei.
Fata de aceste considerente, avand in vedere ca prin cererea adresata instantei la data de 12 februarie 2018 reclamantul a solicitat drepturi salariale incepand cu data de 19 septembrie 2014, instanta a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si a respins actiunea ca fiind prescrisa pentru perioada anterioara datei de 12 februarie 2015.
Asa dupa cum rezulta din contractul individual de munca nr. 72/18.09.2014 modificat si completat cu actul aditional nr. 1/31.10.2014, respectiv nr. 2/31.03.2015, incheiat pe perioada nedeterminata, intre parti au existat raporturi de munca, reclamantul desfasurand in cadrul societatii parate activitate de marinar conform Clasificarii ocupatiilor din Romania (x).
Contractul individual de munca al reclamantului a incetat la data de 28.07.2015, in baza prevederilor art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform Deciziei nr. 1515 din 28.07.2015, emisa de parata.
Prin actiunea pendinte, s-a pretins in primul rand plata drepturilor salariale restante reprezentand indemnizatia concediului legal de odihna corespunzator perioadei lucrate in cadrul societatii parate; plata sporului ce trebuia adaugat salariului, pentru munca suplimentara efectuata in afara duratei normale de munca, corespunzator duratei acesteia; plata sporului de noapte in procent de 25% din salariul de baza, urmare a timpului lucrat pe timpul noptii; plata normei de hrana/diurnei in cuantum de 32 lei pe zi lucratoare, potrivit intelegerii verbale de la momentul incheierii contractului individual de munca, pentru perioada martie 2015 - iulie 2015; plata dobanzii penalizatoare calculate conform art. 3 din O.G. nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, calculata de la datele la care aceste sume erau exigibile si pana la data platii efective; la cheltuieli de judecata pe care le va face cu acest litigiu.
Conform prevederilor art. 159 alin. (1) si (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca . (2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani .``
Potrivit prevederilor art. 160 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri .``
Conform art. 161 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.``
art. 166 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca: ``(1) Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.``
De asemenea, art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), stipuleaza ca: ``(1) Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. (2) Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii.``
Potrivit prevederilor art. 120 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.``
Conform prevederilor art. 122 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.``
art. 123 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca: ``(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .``
In ceea ce priveste contravaloarea orelor lucrate in zile de sambata, duminica si sarbatori legale, instanta are in vedere dispozitiile art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):``(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica. (2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca . (4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. (5) Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).``
Conform prevederilor art. 139 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt: 1 si 2 ianuarie; 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Romane; Vinerea M., ultima zi de vineri inaintea Pastelui; prima si a doua zi de Pasti; 1 mai; 1 iunie; prima si a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie - Sfantul A. A. , cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; 1 decembrie; prima si a doua zi de C_; doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora. ``
Potrivit art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), alin. 2 ``In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru``.
La data de 23 aprilie 2018 reclamantul, prin aparator, a renuntat la capatul de cerere privind plata sporului de noapte in procent de 25%, instanta luand act de renuntare prin incheierea din 23 aprilie 2018.
Din depozitiile martorului M.S., care a fost audiat in cauza, rezulta ca reclamantul a desfasurat activitate in cadrul paratei si ca in anul 2015 au fost colegi de munca in cadrul societatii parate, reclamantul era pontonier, singurul angajat pe acest post si trebuia sa fie mai mereu prezent la serviciu, inclusiv in zilele de sambata si duminica, prezenta fiind obligatorie conform regulamentelor. Mentioneaza ca reclamantul a facut o sesizare la ITM nemultumit de faptul ca nu i se plateau orele suplimentare, ca a dat si el o declaratie la ITM pe care ulterior a retractat-o, in sensul ca a spus ce s-a intamplat cu adevarat. A precizat martorul ca din jurnalele de bord se poate verifica numarul de ore lucrate, ca au existat situatii cand se lucra si 24 de ore/zi si ca exista un administrator la ponton care facea prezenta la ponton. A invederat instantei ca nu primea alocatie de hrana si ca pana ca reclamantul sa sesizeze ITM i-a oferit sprijin sa se adreseze conducerii societatii.
Conform prevederilor art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conflictele de munca, sarcina probei revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa, pana la prima zi de infatisare.
Societatea parata a depus la dosarul cauzei inscrisurile solicitate de instanta, contractul individual de munca si actele aditionale ale acestuia, foile colective de prezenta aferente perioadei 19.09.2014 - 31.05.2015, documente de plata/incasare (extrase de cont) prin care s-au platit/incasat drepturile acordate, inscrisuri care au fost avute in vedere la efectuarea expertizei contabile.
Instanta, analizand raportul de expertiza contabila efectuat in cauza, a apreciat ca in mod corect a stabilit expertul ca parata i-a achitat reclamantului toate veniturile nete restante.
Totodata instanta a retinut ca, urmare a sesizarii reclamantului din data de 04.08.2015 inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca Tulcea cu numarul P222/04.08.2015, urmare a verificarilor efectuate la societatea parata, ITM Tulcea a constatat: ``Cu privire la plata concediului de odihna aferent anilor 2014- 2015, va comunicam ca in timpul controlului, angajatorul ne-a prezentat statele de plata aferente perioadei decembrie 2014 - iulie 2015 si ordinele de plata . Pentru luna decembrie ne-a prezentat ordinul de plata nr. 2 din 06.01.2015 cu suma de 671 lei si ordinul de plata nr. 685 din 03.08.2015 cu suma de 1185 lei, aferent lunii iulie 2015 din care reiese ca vi s-a virat in cont banii aferenti concediilor de odihna. Referitor la sporul de noapte de 25%, va comunicam ca acesta este evidentiat pe dovezile de calcul pentru toti salariatii societatii. Din verificarea foilor colective de prezenta si din declaratiile salariatilor rezulta ca nu se lucreaza sambata si duminica si nu se efectueaza munca suplimentara`` (fila 19din dosar).
II. Apelul:
1. Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul C.I., solicitand schimbarea acesteia in sensul admiterii cererii de chemare in judecata si obligarii intimatei la plata cheltuielilor de judecata .
In motivarea cererii de apel, apelantul reclamant a aratat ca in mod neintemeiat prima instanta a admis exceptia prescriptiei extinctive, in conditiile in care la 22.05.2015 a notificat angajatorul pentru plata drepturilor salariale restante, dar nu a primit niciun raspuns. De asemenea, la 4.08.2015 a sesizat ITM Tulcea cu privire la cle relatate prin actiune . Pe fondul cauzei, prima instanta nu a dat eficienta tabelului cu serviciul de permanenta la pontonul la care apelantul lucra, pentru perioada aprilie - iunie 2015, din care rezulta ca a lucrat 24 de ore din 24, de vineri pana luni, mai mult de 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana, asa cum este stipulat in contract, orele suplimentare nefiind compensate cu ore libere si nici platite. Din declaratia martorului audiat in cauza a rezultat ca apelantul era singurul angajat pe postul de pontonier si trebuia sa fie prezent la serviciu inclusiv sambata si duminica. Au fost anexate jurnalele de bord la dosarul de fond si din acestea rezulta ca navele soseau la ponton. Este evident ca, daca exista activitate la fiecare sfarsit de saptamana, prezenta sa era obligatorie intrucat era singurul pontonier.
Apelantul a criticat raportul de expertiza contabila efectuat in cauza intrucat nu este obiectiv. Cu privire la zilele de concediu de odihna, a solicitat sa se indice perioada exacta in care a beneficiat de acestea, raportat la foile colective de prezenta avute in vedere. Totodata, expertul a incercat sa convinga instanta ca nu era obligatoriu tinerea unui jurnal de bord, dar din jurnalele de bord depuse ulterior a rezultat ca a existat activitate in toate zilele de vineri pana luni, inclusiv la fiecare sfarsit de saptamana in perioada angajarii. Potrivit apelantului, martorul a aratat ca exista o dubla evidenta a prezentei, una reala si cealalta trebuia sa reflecte orele de munca prevazute n contractul de munca .
Cu privire la norma de hrana, apelantul a aratat ca la momentul angajarii a negociat cu administratorul intimatei plata acesteia in cuantum de 32 lei pe zi. Chiar daca aceasta intelegere nu s-a mentionat in contractul individual de munca, este dovedita cu extrase de cont din care rezulta plata normei de hrana in perioada septembrie 2014 - februarie 2015.
2. Prin intampinare, intimatul parat a solicitat respingerea apelului ca nefondat, aratand ca nu i s-a comunicat niciodata pretinsa notificare din 22.05.2015, iar declaratia martorului este mincinoasa si nu poate fi retinuta intrucat, pe de o parte, chiar acesta a declarat ca a mai facut afirmatii mincinoase in fata reprezentantilor ITM si, pe d alta parte, este in dusmanie cu intimata si a recunoscut ca l-a ajutat si l-a sfatuit pe reclamant in promovarea prezentei actiuni . Cu privire la zilele de concediu de doihna, intimata a aratat ca din cererea de apel nu a reutit sa identifice nicio critica a solutiei instantei. Totodata, apelantul nu a efectuat ore siplimentare, dupa cum a constatat expertul si ITM. Apelantul nu a facut nici dovada existentei unui temei in baza caruia solicita plata diurnei. Nu a existat nicio intelegere intre parti, verbala sau scrisa, ca acesta sa primeasca norma de hrana/diurna. art. 17 alin. 5 C. muncii prevede ca orice modificare privitoare la prevederile esentiale ale contractului individual de munca, inclusiv cu privire la veniturile salariale, impune incheierea unui act aditional. In lipsa unui astfel de act aditional nu poate fi retinuta existenta unei astfel de obligatii .
3. In cadrul judecatii in apel a fost atasat dosarul de fond si nu au fost administrate probe noi.
III. Analiza apelului:
1. Cu privire la prescriptia extinctiva, Curtea constata ca niciuna dintre imprejurarile invocate de apelant prin cererea de apel (formularea unei notificari la care nu a primit niciun raspuns si formularea unei sesizari la inspectoratul teritorial de munca) nu constituie cauza de suspendare sau intrerupere a cursului prescriptiei extinctive, astfel incat acest motiv de apel este neintemeiat.
2. In ceea ce priveste indemnizatia de concediu de odihna, Curtea constata ca cererea de apel nu contine critici concrete ale concluziei expertului contabil pe concluziile caruia prima instanta si-a fundamentat hotararea . Din raportul de expertiza contabila se retine ca, din foile colective de prezenta rezulta ca reclamantul a beneficiat de 10 zile de concediu in anul 2014 si de 4 zile in anul 2015, rezultand venitul brut aferent celor 5 zile de concediu neefectuate de 236 lei, pe care intimata l-a platit la 3.08.2015. Pretentia apelantului ca expertul sa prezinte detaliat zilele de concediu din foile colective de prezenta nu este justificata, intrucat, daca avea critici concrete de formulat sub acest aspect, apelantul putea sa le formuleze, in conditiile in care foile colective de prezenta se afla depuse la dosarul primei instante. Or in cuprinsul cererii de apel nu exista critici sau sustineri concrete cu privire la situatia de fapt sub acest aspect.
3. Cu privire la orele suplimentare, expertul contabil a retinut in cadrul raportului ca nu a gasit nicio mentiune cu privire la prestarea acestora, in acest sens fiind analizate foile colective de prezenta .
Curtea apreciaza ca neintemeiate criticile formulate de apelant sub acest aspect, intrucat este de notorietate ca niciun om nu poate lucra continuu, asa cum sustine ca a lucrat apelantul, 24 ore pe zi de luni pana vineri, dar si sambata si duminica, intrucat era singurul pontonier. Constituie un fapt fiziologic notoriu, a carui cunoastere nu depinde de cunostinte de specialitate, ca orice om are nevoie de odihna si ca mentinerea timp de mai multe luni a starii de veghe, deci fara a dormi, este imposibila. De aceea, Curtea nu poate accepta sustinerea apelantului ca a lucrat continuu.
4. Curtea nu gaseste relevante din punctul de vedere al timpului de munca nici planificarile serviciului de permanenta depuse la dosar de apelant, intrucat asigurarea permanentei nu se confunda cu timpul de munca . In cauza nu s-a dovedit ca asigurarea permanentei presupunea prezenta efectiva si activa a salariatilor la locul de munca, in afara timpului de munca . In plus, exista o contradictie vadita intre sustinerea privind munca timp de 24 de ore pe zi in fiecare zi si cea privind asigurarea permanentei, intrucat din tabelele respective rezulta ca permanenta era asigurata si de alti salariati si de niciunul in mod permanent, ci fie pe timp de noapte, fie pe timp de zi si doar prin exceptie erau alaturate o zi si o noapte.
5. Desi apelantul sustine ca la dosarul primei instante ar fi fost depuse ``jurnalele de bord``, Curtea constata ca astfel de inscrisuri nu au fost depuse. Totodata, raman si din acest punct de vedere aplicabile considerentele de mai sus referitoare la caracterul imposibil al ipotezei factuale sustinute de apelant, respectiv ca a lucrat timp de 24 de ore pe zi, de luni pana vineri, dar si la sfarsit de saptamana, adica permanent.
6. Curtea constata ca nu poate fi considerata dovedita sustinerea apelantului ca ar fi existat o evidenta dubla a orelor lucrate. In declaratia martorului audiat in fata instantei de fond nu exista nicio afirmatie in acest sens.
7. In ceea ce priveste norma de hrana, Curtea constata ca apelul este fondat.
Este necontestat ca in contractul individual de munca sau intr-un act aditional la acesta nu s-a inserat vreo clauza referitoare la norma de hrana. Aceasta nu inseamna insa ca dovada unei conventii cu privire la acest aspect este imposibila.
8. In acest sens, Curtea are in vedere dezlegarea unei chestiuni de drept de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 37/2016, care a stabilit, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 57 alin. (5) si (6) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011, art. 35 din Codul de procedura civila si art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, ca, ``in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei``.
Or, daca dovada contractului individual de munca insusi se poate face, pentru trecut, in conditiile in care nu a fost incheiat in scris, cu atat mai mult se poate face dovada unei clauze contractuale care nu a fost incheiata in scris, fie inserata in contractul individual de munca, fie facand obiectul unui act aditional la acesta.
9. Or, din extrasele de cont depuse la dosar, rezulta ca intimata a platit apelantului norma de hrana, intitulata uneori impropriu diurna, pentru perioada septembrie 2014 - februarie 2015, platile fiind explicit individualizate prin indicarea numarului de zile lucrate in fiecare luna, pentru care se acorda norma de hrana, de unde rezulta si cuantumul net de 32 lei pe zi.
Aceasta imprejurare dovedeste ca este reala sustinerea apelantului privind existenta unei conventii verbale cu administratorul intimatei, avand ca obiect plata normei de hrana de 32 lei pe zi.
Intrucat aceasta conventie, avand natura juridica a unei clauze din contractul individual de munca, nu a mai fost executata in perioada martie - iulie 2015, corespunzator zilelor lucrate de apelant, capatul de cerere avand-o ca obiect va fi admis, reformandu-se in acest mod sentinta apelata.
10. In consecinta, in baza art. 480 alin. 2 C. proCod civ., Curtea va admite apelul formulat in cauza si va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va admite in parte cererea, va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 32 lei net pe zi lucratoare, pentru perioada martie - iulie 2015, cu titlu de norma de hrana, si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
In baza art. 453 alin. 1 si 2 C. proCod civ., fata de solutia de admitere a apelului si de admitere in parte a actiunii, Curtea va obliga intimata sa plateasca apelantului suma de 1.000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata in prima instanta si in apel, proportional cu pretentiile admise (cheltuielile totale fiind de 2. 900 lei: 2. 500 lei in prima instanta, din care 1.000 lei onorariu de expert si 1. 500 lei onorariu de avocat, si 400 lei in apel, reprezentand onorariu de avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelul civil formulat de apelantul reclamant C.I.- domiciliat in localitatea Valea Teilor, judetul Tulcea si, domiciliul procesual ales la cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) N. a. - cu sediul in municipiul Tulcea, impotriva Sentintei civile nr. 157 din data de 11.02.2019, pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul civil nr. x, in contradictoriu cu intimata parata K.L.& T. S.R.L. - cu sediul in municipiul Bucuresti, Sector 2.
Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca:
Admite in parte cererea .
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 32 lei net pe zi lucratoare, pentru perioada martie - iulie 2015, cu titlu de norma de hrana.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.
Obliga intimata sa plateasca apelantului suma de 1.000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata in prima instanta si in apel, proportional cu pretentiile admise.
Definitiva.
Hartuirea morala la locul de munca. Atingerea personalitatii, demnitatii sau integritatii unei persoane Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati
Institutie publica. Concurs pentru angajarea personalului contractual. Conditii de participare si criterii de selectie. Dispozitii legale aplicabile. Notiunile de �vechime in specialitatea studiilor absolvite� si �experienta profesionala si/sau in specialitate�. Activitate de voluntariat Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 993/11.11.2020
Importanta indicarii unui spor stabilit prin CCM in contractul individual de munca sau actele aditionale la acesta Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta Civila nr. 1003/10.12.2020
Obligarea angajatorul la eliberarea unei adeverinte privind incadrarea in grupa a II-a de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Suceava - Sentinta civila nr. 517 din data de 14 iulie 2020
Stabilirea unei clauze penale prin Contractul individual de munca. Nulitate absoluta partiala Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL PITESTI - DECIZIA CIVILA nr. 2493/20.05.2019
Modificarea unilaterala a contractului individual de munca prin schimbarea fisei postului. Termenul de contestare a deciziei curge de la momentul comunicarii fisei de post. Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1275/2020 din 05.06.2020
Litigiile intemeiate pe Legea contenciosului administrativ sunt de compenteta tribunalului cand au ca finalitate analiza unui raport juridic de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia nr. 192/2020 din 12.03.2020
Existenta unui conflict de munca poate interveni doar ulterior dobandirii statutului de salariat, respectiv angajator, prin intocmirea unui contract individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 4 din data de 20 Ianuarie 2020
Imposibilitatea intentarii unei actiuni intemeiata pe raspunderea civila contractuala derivata dintr-un contract individual de munca incetat. Raspundere civila delictuala Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu Mures - Decizia civila nr. 44R din data de 03 martie 2020
Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca Sursa: MCP avocati
Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca Sursa: MCP avocati
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Efectele ofertei de angajare in raporturile juridice de munca Sursa: MCP avocati
Model contract de munca 2024. CIM editabil 2024! Sursa: EuroAvocatura.ro
Conditiile si durata perioadei de proba. Noi obligatii in sarcina angajatorilor Sursa: MCP Cabinet avocati
CIM 2023. Model contract individual de munca 2023 Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut