din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2534 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Munca prestata peste programul normal de lucru devine �automat� munca suplimentara

Munca prestata peste programul normal de lucru devine �automat� munca suplimentara

  Publicat: 29 Mar 2021       3612 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova - Sectia I Civila la data de 31.05.2019, sub nr. x/2019, contestatorul T.G. a formulat, in contradictoriu cu intimata S.C. R.G.S. a. , contestatie impotriva Deciziei nr. 392/24.05.2019 prin care s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna admiterea contestatiei, anularea deciziei mentionate, reintegrarea sa in functia avuta anterior concedierii si obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data de 25.05.2019 si pana la reintegrarea efectiva; totodata, s-a mai solicitat obligarea intimatei la plata sumei de 5.000 de lei, cu titlu de daune morale, precum si la plata cu cheltuielilor de judecata .

Intimata S.C. R.G.S. A nu a formulat intampinare.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Viciu al unei hotarari,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de odihna este durata de timp necesara pentru recuperarea energiei fizice si intelectuale cheltuite in procesul muncii
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act juridic prin care reclamantul se desista la judecata.
Act adoptat de organele de stat,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Tribunalul Prahova, prin Sentinta civila nr. 797/16 iunie 2020, a admis actiunea completata, a anulat Decizia nr. 392/24.05.2019 de incetare a contractului individual de munca al contestatorului, a dispus reintegrarea in postul detinut anterior concedierii, a obligat intimata la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data incetarii contractului individual de munca la data reintegrarii efective, precum si a drepturilor salariale cuvenite si neachitate, in suma de 3573 lei net, reprezentand ore lucrate sambata si duminica, respectiv ore lucrate in zile de sarbatori legale, conform raportului de expertiza a. C., suma ce urmeaza a fi actualizata cu indicele de inflatie de la momentul platii; totodata, a fost obligata intimata la plata catre contestator a sumei de 1690 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si expert .


Pentru a pronunta solutia de mai sus, Tribunalul a retinut urmatoarele:


Din probatoriile administrate in cauza, respectiv inscrisurile depuse la dosar a rezultat ca, potrivit contractului individual de munca incheiat si inregistrat sub nr. 8109/21.09.2015, contestatorul T.G. a fost angajat al S.C. R.G.S. a. in functia (meseria) de sofer (x), conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania, initial, pentru o perioada determinata de 23 de zile, cuprinsa intre data de 22.09.2015, activitatea urmand a se desfasura la Sucursala Ploiesti (f. 57 - vol. I).


Ulterior, prin acte aditionale succesive au fost modificate anumite elemente ale contractului de munca, precum: durata (prin actul aditional nr. 111/31.03.2016, contractul individual de munca a fost prelungit pe perioada nedeterminata), salariu, functia (din sofer in responsabil de zona), etc. (f. 53 - 58, vol. I).


Prin adresa nr. 1957/08.03.2019 inaintata de S.C. R.G.S. a. Bucuresti - Sucursala Cluj - N.Sucursalei Ploiesti s-a adus la cunostinta ca cea dintai se confrunta cu o lipsa acuta de personal - conducatori auto, context in care, s-a solicitat sprijinul, prin delegarea unor salariati disponibili, subsecvent Acordului - cadru nr. x/12.01.2018 (f. 52), imprejurare in care, prin Decizia nr. 2588/12.03.2019, unitatea a dispus ca, incepand cu data de 19.03.2019, contestatorul T.G., avand functia de sofer in cadrul Coloanei Auto, sa fie delegat pe acelasi post de la S.C. R.G.S. a. - Sucursala Ploiesti la Sucursala Cluj - N., unde urma sa isi desfasoare, temporar, pentru perioada 19.03.2019, sarcinile corespunzatoare atributiilor de serviciu, in afara locului sau de munca obisnuit (f. 51 - vol. I).


Conform Notificarii inregistrata sub nr. 2836/18.03.2019, intimata S.C. R.G.S. a. a comunicat contestatorului T.G. faptul ca, intrucat trebuie sa efectueze delegarea la Sucursala Cluj - N., a fost invitat in data de 19.03.2019 la casieria sucursalei in vederea incasarii drepturilor banesti, potrivit art. 2 din decizia de delegare nr. 2588/12.03.2019, pentru perioada 19.03.2019, respectiv: indemnizatia zilnica de delegare, decontarea cheltuielilor de transport dus - intors Ploiesti - Cluj N., cheltuielile aferente cazarii si cele de transport, efectuate pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu in localitatea unde urma sa isi desfasoare activitatea (f. 50 - vol. I).


In aceste conditii, prin adresa inregistrata sub nr. 2849/18.03.2019, contestatorul T.G. a solicitat angajatorului revocarea deciziei de delegare nr. 2588/12.03.2019 prin care s-a dispus delegarea sa pentru o perioada de 60 de zile la Sucursala Cluj - N., motivat de faptul ca este liderul Sindicatului Ploiesti, astfel incat masura dispusa are caracter de presiune si de incercare de scoatere a sa din randul salariatilor care au devenit membrii; ca familia sa a fost pusa in pericol, intrucat parintii au o varsta inaintata si sunt bolnavi, depinzand in exclusivitate de ajutorul sau si, nu in ultumul rand, dat fiind ca societatea are de platit drepturi salariale restante, deplasarea la Cluj - N.implica anumite costuri, la acel moment contestatorul fiind in imposibilitatea de a asigura familiei sale traiul zilnic (f. 49 - vol. I).


La data de 24.05.2019, intimata S.C. R.G.S. a. a em is Decizia nr. 392 prin care, in baza prevederilor Regulamentului Intern cu privire la regulile de disciplina a muncii in societate si raspunderea care revine angajatilor in cazul nerespectarii acestuia si a referatului de sanctionare nr. 3940/17.04.2019 intocmit de numitul M.V. a. prin care s-a adus la cunostinta faptul ca salariatul refuza indeplinirea Deciziei nr. 2588/12.03.2019, fapt care a condus la prejudicierea firmei (f.180 - vol. I), s-a dispus ca, incepand cu data de 25.05.2019, sa fie desfacut contractul individual de munca al contestatorului T.G.care a ocupat functia de sofer, in temeiul art. 61 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru savarsirea abaterii grave de la disciplina muncii (f. 46).


Aceasta este situatia-premisa de la care trebuie pornit in analizarea temeiniciei demersului judiciar initiat de contestatorul T.G.vizand, in contradictoriu cu intimata S.C. R.G.S. a. , anularea Deciziei nr. 392/24.05.2019 prin care s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, reintegrarea sa in functia avuta anterior concedierii si obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data de 25.05.2019 si pana la reintegrarea efectiva, a drepturilor salariale restante pana la momentul concedierii sale, respectiv data de 24.05.2019, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, precum si a contravalorii orelor suplimentare efectuate pe o perioada de 3 ani in urma, incepand cu data introducerii cererii de chemare in judecata, suma ce urmeaza a fi actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective, precum si la plata sumei de 5.000 de lei cu titlu de daune morale.


art. 247 alin. (1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca ``Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara``, alin. (2) al aceluiasi articol definind abaterea disciplinara ca fiind ``o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici``.


Este vorba, asadar, de incalcarea obligatiilor generale si specifice ale salariatului legate de prestarea muncii, subordonarea ierarhica, de respectarea normelor de comportare in cadrul colectivului de munca .


Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu defineste si nu enumera abaterile grave, dar ele pot fi stabilite prin contractele colective de munca sau regulamentele interne, o atare calificare urmand a fi facuta, de la caz la caz, de catre angajator, fiind insa evident ca numai fapta savarsita cu vinovatie - si aceasta de o anumita gravitate - justifica desfacerea contractului de munca, astfel cum s-a subliniat, in mod constant, in practica instantelor judecatoresti.


In toate cazurile, ceea ce este esential in aprecierea gravitatii conduitei culpabile, ca in speta de fata, este atitudinea psihica a persoanei, care se constituie intr-o incalcare a obligatiilor de munca si ale normelor de comportament.


Data fiind situatia de fapt, astfel cum a fost retinuta si prezentata in precedent, prin prisma probelor administrate in cauza, dar si a normelor juridice incidente in solutionarea pricinii, Tribunalul a constatat ca, potrivit Istoricului Sanctiuni inregistrat sub nr. x/03.08.2015, valabil pentru perioada 03.08. x15, contestatorul T.G.nu a figurat cu vreo abatere care sa fi atras aplicarea unei sanctiuni disciplinare (f. 70 - vol I) ; ca, potrivit adresei inregistrata la intimata S.C. R.G.S. a. nr. 72/02.02.2017, s-a comunicat infiintarea Sindicatului S. Ploiesti, contestatorul T.G. avand functia de Presedinte Executiv (f. 6 - vol. II) ; ca anumite nemultumiri ale membrilor de sindicat au fost aduse la cunostinta conducerii intimatei (actiuni concertate de intimidare si amenintare pentru ca salariatii sa nu se inscrie in sindicat - imprejurare necontestata, prin probe, de catre angajator - adresa nr. 03/08.02.2017) (f. 8 - vol. II) ; anumite solicitari formulate, in scris, de sindicat in vederea comunicarii unor date, informatii ori in vederea platii drepturilor salariale restante si, nu in ultimul rand, starea de sanatate mai mult decat precara a mamei contestatorului care, potrivit Avizului psihologic nr. 782/22.05.2019 al Cabinetului Individual de Psihologie Dr. M.G., a fost incadrata in gradul de ``dementa mixta forma severa``, necesitand monitorizare si tratament de specialitate, terapie suportiva si ocupationala, dar si o supraveghere permanenta din partea unei alte persoane, nu se justifica aplicarea sanctiunii desfacerii contractului individual de munca al contestatorului T.G.in baza art. 61 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aceasta fiind, fara nicio indoiala, cea mai grava sanctiune disciplinara, in cazul de fata, dozarea sanctiunii aplicate de angajator nefiind proportionala cu gravitatea faptei pretins a fi fost savarsita de salariat, constand in refuzul acestuia de a executa activitatea profesionala, prin delegare, la sucursala Cluj - N.


Decizia nr. 392/24.05.2019 este afectata si de motive de nelegalitate, atat prin prisma dispozitiilor imperative ale art. 252 alin. (2) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care enumera, sub sanctiunea nulitatii absolute, elementele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda o decizie de sanctionare (descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea), in speta, actul sanctionator fiind mai mult decat sumar si, in orice caz, total nemotivat, dar si prin aceea ca, ulterior emiterii deciziei de concediere - 24.05.2019, contestatorul T.G. a fost convocat la sediul S.C. R.G.S. a. , la data de 05.06.2019, in vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile (f.15 - vol. II), in conditiile in care, art. 251 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede, in mod imperativ, ca ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile``.


Pentru considerentele expuse in precedent si retinand incidenta in cauza atat a motivelor de nelegalitate, cat si a celor de netemeinicie ale Deciziei nr. 392/24.05.2019, Tribunalul a admis contestatia completata formulata de contestatorul T.G.in contradictoriu cu intimata S.C. R.G.S. a. , sens in care a dispus, in baza art. 80 alin. (1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), anularea acesteia si reintegrarea salariatului in postul detinut anterior concedierii (alin. 2) si, in temeiul alin. (1) Teza a Ii-a), a obligat intimata la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data incetarii contractului individual de munca la data reintegrarii efective.


Totodata, din analiza foilor colective de prezenta pentru perioada iunie 2016 - mai 2019, expertul a constatat ca salariatul concediat a desfasurat activitate in program normal de lucru, in zile de week-end, sarbatori legale, efectuand si ore suplimentare, art. 111 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) definind timpul de munca ca fiind perioada in care salariatul presteaza munca, isi indeplineste sarcinile si atributiile sale si se afla la dispozitia angajatorului.


art. 112 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza durata normala a timpului de munca de 8 ore pe zi si de 40 ore pe saptamana.


In mod normal, timpul de lucru este de 8 ore in fiecare zi din cele 5 zile lucratoare ale saptamanii, celelalte doua fiind zile de odihna (sambata si duminica).


Repartizarea inegala a timpului de munca presupune ca, in unele zile, programul de lucru sa depaseasca 8 ore, iar in altele sa fie sub 8 ore, dar, pe total saptamana, sa se respecte durata normala de 40 de ore.


Avand ca sursa dreptul Uniunii Europene (Directiva nr. 2003/88 din 4 noiembrie 2003 referitoare la unele aspecte ale organizarii timpului de munca care a inlocuit Directiva 93/104/2000), Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) a prevazut ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.


Prin exceptie de la regula statornicita, durata maxima legala a timpului de munca poate fi prelungita cu conditia ca media orelor de munca, pe o perioada de 4 luni, sa nu depaseasca 48 de ore saptamanal.


Durata zilnica a timpului de munca poate fi negociata prin contractele colective sau individuale de munca, pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii, aceasta putand fi mai mare sau mai mica de 8 ore, insa, in scopul protejarii securitatii si sanatatii in munca ale salariatului, se prevede obligativitatea unui timp de odihna de 24 de ore, atunci cand timpul de munca este de 12 ore zilnic.


Legislatia muncii prevede, la art. 122 si art. 123, ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice, dupa efectuarea acesteia.


Prin compensarea muncii suplimentare prin ore libere platite se intelege ca salariatul va beneficia, in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea muncii suplimentare, de acelasi numar de ore libere ca cel al orelor suplimentare prestate, beneficiind de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.


Orele suplimentare efectuate (indiferent daca sunt efectuate in cursul saptamanii sau in week-end), se compenseaza prin ore libere platite, in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acestora, iar atunci cand acest lucru nu este posibil, se realizeaza compensarea in bani a orelor suplimentare efectuate.


Asadar, tot ceea ce trece pragul duratei normale a timpului de munca de 8 ore zilnic si 40 de ore pe saptamana, devine automat munca suplimentara.


Potrivit Regulamentului Intern al unitatii intimate ``In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin prezentul Regulament [.. ], iar orele care depasesc 40 ore/saptamana se platesc cu spor la salariu de 100%``.


In speta, date fiind concluziile raportului de expertiza contabila ec. a. C.- lucrare cu privire la care intimata S.C. R.G.S. a. nu a formulat obiectiuni - Tribunalul a dispus obligarea intimatei la plata catre contestator a drepturilor salariale cuvenite si neachitate, in suma de 3. 573 lei net, reprezentand ore lucrate sambata si duminica, respectiv ore lucrate in zile de sarbatori legale, suma ce urmeaza a fi actualizata cu indicele de inflatie de la momentul platii.


Referitor la capatul de cerere vizand obligarea intimatei la plata catre contestator a sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale, Tribunalul a retinut ca, prin modalitatea in care s-a dat dezlegare cauzei deduse judecatii, in sensul anularii deciziei de concediere, reintegrarea in functia detinuta anterior si obligarea la plata drepturilor salariale, s-au acoperit toate prejudiciile suferite de contestator, inclusiv din punct de vedere moral, dandu-i-se astfel satisfactie si pe acest plan, context in care a fost respinsa cererea in discutie, ca neintemeiata.


In temeiul art. 451 alin. (1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) rap. la art. 453 C. muncii, cum partea care pierde procesul poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata numai la cererea partii adverse, Tribunalul a dispus obligarea intimatei S.C. R.G.S. a. la plata catre contestatorul T.G. a sumei de 1. 690 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat, conform chitantei .nr. 20/15.06.2020 (f. 3 - vol. II) si onorariu expert (f.171 - vol. I).


Impotriva Sentintei civile nr. 797/16 iunie 2020 pronuntate de Tribunalul Prahova a formulat apel intimata S.C. R.G.S. a. , solicitand admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei in sensul respingerii contestatiei, ca neintemeiata.


Intimatul - contestator a depus la dosarul cauzei intampinare, in cuprinsul careia a invederat ca apelul este nemotivat si cum nu exista motive de ordine publica care pot fi invocate si din oficiu, se impune respingerea caii de atac, ca nefondata.


Ulterior, prin cererea inregistrata sub nr. x/5.10.2020, apelanta a aratat ca intelege sa renunte la judecata apelului, in temeiul art. 406 din Codul de procedura civila.


Analizand cererea de renuntare la judecata apelului, formulata de apelanta, Curtea constata urmatoarele:


In conformitate cu dispozitiile art. 463 alin. (1) Cod procedura civila, ``Achiesarea la hotarare reprezinta renuntarea unei parti la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja impotriva tuturor sau a anumitor solutii din respectiva hotarare .``


Renuntarea la calea de atac poate fi facuta ori in fata instantei care a pronuntat hotararea, in conditiile art. 404 Cod procedura civila, ori in cursul judecatii caii de atac.


art. 404 din Codul procedura civila reglementeaza renuntarea la calea de atac in fata primei instante. Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 404 alin. (1): ``Partea prezenta la pronuntarea hotararii poate renunta, in conditiile legii, la calea de atac, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal semnat de presedinte si de grefier``. alin. (2) al art. 404 statueaza ca: ``Renuntarea se poate face si ulterior pronuntarii, chiar si dupa declararea caii de atac, prin prezentarea partii inaintea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta ori, dupa caz, prin inscris autentic care se va depune la grefa instantei, atat timp cat dosarul nu a fost inaintat la instanta competenta, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator.``


In cauza de fata, dosarul a fost inaintat instantei de control judiciar, ca urmare a promovarii caii de atac de catre apelanta, iar partea care a promovat-o a inteles sa renunte la aceasta, devenind incidente prevederile art. 463 alin. 1 Cod procedura civila, privitoare la achiesarea partii la hotararea pronuntata prin renuntarea la calea de atac pe care a exercitat-o.


Avand in vedere cererea apelantei prin care aceasta si-a manifestat in mod expres si neechivoc vointa de a renunta la judecata apelului declarat de aceasta impotriva Sentintei civile nr. 797 din data de 16 iunie 2020 pronuntata de Tribunalul Prahova, Curtea va da eficienta acestei solicitari si, pe cale de consecinta, va lua act de renuntarea la judecata apelului declarat de parata, prin achiesarea acesteia la sentinta civila anterior mentionata.


In temeiul prevederilor art. 453 alin. (1) din Codul de procedura civila, retinand culpa procesuala a apelantei in declararea prezentei cai de atac, curtea o va obliga la plata sumei de 1785 lei catre intimat, reprezentand onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) suportat in apel, cu titlu de cheltuieli de judecata ., conform chitantei .nr. 31/12.10.2020.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Ia act de achiesarea apelantei S.C. R.G.S. a. , cu sediul in Bucuresti, a, sector 3, la Sentinta civila nr. 797/16 iunie 2020 pronuntata de Tribunalul Prahova - Sectia I Civila, in contradictoriu cu contestatorul T.G., domiciliat in com. Gornet Cricov, 52, jud. Prahova, prin renuntarea la calea de atac a apelului.


Obliga apelanta la 1785 lei cheltuieli de judecata catre intimatul T.G.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia Civiala nr. 1539/19.10.2020


Citeşte mai multe despre:    ore suplimentare    zile libere    munca suplimentara    cercetare disciplinara    delegare    refuzul salariatului la delegare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA � Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020



Articole Juridice

Valorificarea veniturile nepermanente de la 1 septembrie 2024. Principiul contributivitatii conform noii legi a pensiilor
Sursa: MCP avocati

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca, Model 2021. PDF si Word editabil
Sursa: MCP Cabinet avocati

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (I � in general)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Legea 19/2020: Intrebari privind zilele libere pentru supravegherea copiilor
Sursa: ITM