din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1292 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Conditiile obligarii angajatorului la plata indemnizatiei de delegare

Conditiile obligarii angajatorului la plata indemnizatiei de delegare

  Publicat: 13 Feb 2019       1819 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Prin cererea de chemare in judecata, formulata in numele si pentru reclamant S__ V_, S_ drumarilor � E_ R_� din Iasi a chemat in judecata pe parata CNADNR, in prezent CNAIR, prin reprezentantii sai legali, solicitand obligarea acesteia la:

I). Plata indemnizatiei pentru delegare in cuantum de 42,50 lei/zi delegare, in baza art. 44 din Codul muncii si art. 22 din CCM nr. 196/02.06.2014 si CCM nr. 227/18.07.2015,

II) Plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs reclamantului ca urmare a nePlatii la termen a acestor sume de bani, reprezentand daune interese in cuantum de: - 0,04%/zi de intarziere, conform art. 100 din CCM 2015, coroborat cu dispozitiile art. 120 alin. l si 7 din Codul de procedura fiscala pentru sumele de bani datorate si pana la plata efectiva a acestor sume de bani;

III) Plata cheltuielilor de judecata efectuate cu acest proces.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Unitate a unei banci fara personalitate juridica, care primeste un anumit mandat din partea acesteia de a efectua operatiuni intr-o anumita zona de interes.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Timis Ioan - membru al Parlamentului Romaniei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Actiunea a fost formulata de S_ drumarilor `` E_ R_`` din Iasi in numele si pentru 50 de reclamanti membri de sindicat, iar prin incheierea din 09.11.2016, instanta a dispus disjungerea si inregistrarea separata a cererilor pentru fiecare reclamant, pentru o mai buna administrare a Justitiei.


In motivarea actiunii a aratat urmatoarele:


Reclamantul este angajatul paratei, astfel cum reiese din actul aditional la contractul individual de munca depus la dosar.


La nivelul companiei a fost incheiat contractul colectiv de munca nr. 196/02.06.2014 - anexa nr. 2 si contractul colectiv de munca 2015-2016 semnat si inregistrat la ITM sub nr. 277, valabil incepand cu data de 18.07.2015.


Reclamantul a fost delegat, conform deciziilor de delegare emise de parata, in temeiul art. 42, alin 1 si 2, art. 43, art. 44 alin 1 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, coroborat cu art. 22, alin. 1 si 2 din CCM 2014-2015 si art. 22, alin. 1 si 2 din CCM 2015 pentru perioadele mentionate la petitul nr. l din actiune .


Avand in vedere ca munca a fost efectuata de reclamant in 2015-2016 si pana in prezent nu i-au fost acordate sumele cuvenite cu titlu de diurna, apreciaza ca este indreptatit sa solicite drepturile cuvenite pe aceasta cale .


I. INDEMNIZATIA DE DELEGARE


Diurna este un drept legal al oricarui salariat angajat in baza unui contract de munca, dupa cum se arata si in Codul Muncii: "Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil".


Potrivit art. 9 din Hotararea nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si deta?arii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului " Persoana aflata in delegare sau deta?are intr-o localitate situata la o distan?a mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca prime?te o indemnizatie zilnica de delegare sau de deta?are de 17 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia public in care isi desfasoara activitatea . "


Conform art.22 alin. l din CCM 2015-2016:


``Delegarea reprezinta modificarea unilaterala a locului de munca de catre angajator, constand in exercitarea temporara de catre salariat, din dispozitia angajatorului, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca .


Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia. Pe durata delegarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in C.I.M. La sfarsitul termenului de delegare angajatul revine pe acelasi post avut anterior delegarii, cu toate drepturile si obligatiile avute anterior.


Cand durata delegarii este de cel putin 12 ore, in afara salariului si a celorlalte drepturi prevazute in C.I.M., salariatul mai are dreptul la: - indemnizatia de delegare care va fi de 2,5 ori mai mare decat nivelul legal stabilit pentru institutiile publice...."


Reclamantul a mentionat ca nu a primit din partea CNADNR nici un fel de indemnizatie pentru perioada in care a fost delegat, fiind astfel indreptatit sa o solicite prin intermediul instantei de judecata .


II. In ceea ce priveste PLATA DE DAUNE INTERESE, a aratat ca:


2.1. Daunele interese solicitate au fost negociate printr-un contract colectiv de munca care nu a fost modificat de partile contractante.


Prin contractul colectiv de munca incheiat la nivelul paratei s-au negociat si stabilit plata de daune interese in favoarea salariatilor in conditiile in care drepturile salariale nu sunt platite la termen.


Prin art. 100 din CCM 2015-2016 s-au stabilit urmatoarele: "Intarzierea nejustificata a Platii salariului, sau neplata acestuia determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, conform prevederilor Codului de procedura fiscala la zi.


Astfel, prin dispozitiile art. 120 alin. l si 7 Cod procedura fiscala se dispune urmatoarele:


1). "Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv. 7). Nivelul dobanzii este de 0,04% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale".


In temeiul art. 148 din Legea nr. 62/2011, executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti, iar neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor ce se fac vinovate de aceasta.


2.2.Daunele interese negociate in cuprinsul contractului colectiv de munca sunt conforme cu dispozitiile legale aplicabile;


Potrivit dispozitiilor art. 253 (alin. 1) din Codul muncii, "angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciu". In consecinta, raspunderea patrimoniala reglementata de Codul muncii constituie, ca natura juridica, o varietate. a raspunderii civile contractuale, avand anumite particularitati determinate de specificul raporturilor de munca .


Conform art. 278 alin. l din Codul Muncii: "dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile".


Stabilirea cuantumului despagubirilor datorate de catre angajator este supusa principiilor raspunderii civile contractuale, fiind posibila in una din urmatoarele modalitati: "- pe cale judecatoreasca (evaluare judiciara); prin lege (evaluare legala); prin conventia partilor (evaluare conventionala).


Astfel, in conditiile in care partile contractului colectiv de munca au negociat, inserat si acceptat o clauza de stabilire a unor penalitati pentru intarzieri in plata salariului, acestea trebuie platite in cazul in care angajatorul nu-si indeplineste obligatiile contractuale.


Mai mult decat atat, art. 166 al.4 din Codul Muncii prevedere posibilitatea acordarii daunelor interese: "Intarzierea nejustificata a Platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".


Avand in vedere ca art. 253 (alin. 2) din Codul muncii precizeaza ca "in cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente", facandu-se referire la intelegerea partilor, considera ca este admisibila si plata penalitatilor stabilite prin contractul colectiv de munca, prin care anticipat s-a stabilit cuantumul prejudiciului.


2.3. Instantele au obligat si in trecut parata la plata daunelor interese.


Chiar daca practica judiciara nu este izvor de drept, a mentionat ca instantele de judecata au recunoscut legalitatea acordarii daunelor interese solicitate de salariati si le-au acordat, inclusiv Tribunalul Ia?i: in dosarele nr.x, x, x- anexa nr.5.


Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, cu plata cheltuielilor de judecata .


In drept, a invocat prevederile Legii nr.53/2003-Codul Muncii si a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, expertiza, orice alte probe necesare la solutionarea cauzei.


Parata CNADNR(in prezent CNAIR)- Directia Regionala D_ si Poduri Timisoara a depus la dosar INTAMPINARE, solicitand respingerea actiunii.


Parata a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Iasi.


A mentionat ca art. 269 alin. 2 din Codul Muncii - republicat prevede ca cererea de chemare in judecata se introduce la instanta competenta in a carei circumscrip?ie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta. Potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 - republicata, cererile referitoare la solutionarea conflictelor de munca se adreseaza tribunalului in a carei circumscrip?ie isi are domiciliul sau resedinta reclamantul.


Avand in vedere faptul ca reclamantul isi are domiciliul in Judetul A_, considera ca revine Tribunalului A_ competenta materiala si teritoriala in solutionarea cauzei.


Astfel, a solicitat admiterea exceptiei si declinarea competentei de solutionare a cauzei Tribunalului A_.


Parata a mentionat ca reclamantul este angajat in cadrul D_ Timisoara.


Avandu-se in vedere complexitatea activitatii Companiei nationale de A_ si D_ nationale din Romania SA si luandu-se in considerare repartizarea teritoriala a acestei activitati si in cadrul a ?apte direc?ii regionale de drumuri si poduri si a CESTRIN, subunitati fara personalitate juridica, a fost necesara acordarea de catre CNADNR SA a unui mandat special pentru reprezentarea intereselor CNADNR SA in teritoriu, sub aspect tehnic, financiar-economic si juridic.


Astfel, in temeiul art. 20 alin. 2 din Statutul Companiei nationale de A_ si D_ nationale din Romania SA, Anexa 1 la OUG nr. 84/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, dl. C_ H__, in calitate de Director General al CNADNR SA, a acordat o imputernicire d-lui H_ S_, respectiv imputernicirea nr. 86/25.01.2016. Conform acesteia, dl. H_ S_ se imputernice?te sa reprezinte CNADNR SA conform obiectului de activitate al acesteia din punct de vedere tehnic, juridic, economic si administrativ in raza teritorial administrative a D_ Timisoara.


Pe fondul cauzei, in cazul respingerii exceptiei invocate, a solicitat respingerea primului capat de cerere privind plata indemnizatiei pentru delegare in cuantum de 42,5 lei/zi delegare.


In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, parata a solicitat respingerea acestuia ca nefondat si neintemeiat, in temeiul principiului `` Accesorium sequitur principale"


Parata arata ca, potrivit dispozitiilor art. 18 din HG nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice `` in cazul in care conditiile de transport permit ca persoana aflata in delegare sau in deta?are sa se inapoieze zilnic in localitatea de domiciliu, dupa terminarea programului de lucru, din localitatea unde este trimisa in delegare sau deta?are, ordonatorul de credite poate aproba decontarea cheltuielilor zilnice de transport sau costul unui abonament de transport, daca cheltuielile astfel efectuate sunt mai mici decat cele pentru plata indemnizatiei zilnice de delegare sau de deta?are si a cazarii si daca prin aceasta nu se afecteaza bunul mers al activitatii la locul delegarii sau deta?arii. In aceasta situatie nu se acorda indemnizatia zilnica de delegare sau deta?are.


Considera ca reclamantul nu se incadreaza in prevederile mai sus mentionate deoarece transportul la locul detasarii se realizeaza cu autovehicule puse la dispozitie de catre societatea parata.


Art. 26 prevede ca: `` (1) persoana trimisa in delegare intr-o localitate situata la o distan?a mai mare de 50 de km de localitatea in care isj are locul permanent de munca si in care nu se poate inapoia la sfarsitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor si justificative.``


Parata a mentionat ca reclamantul nu se afla in aceasta situatie de a primi si indemnizatia zilnica de delegare.


Art. 9 din HG nr. 1860/2006 la care fac referire reclamantii si pe care isi intemeiaza actiunea mentioneaza clar si explicit: ``persoana aflata in delegare sau deta?are intr-o localitate situata la o distan?a mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca prime?te o indemnizatie zilnica de delegare sau de deta?are de 17 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea publica in care isi desfasoara activitatea, ori distan?a din localitatea in care isi desfasoara activitatea permanenta la locul de munca unde a fost deta?at nu se incadreaza in prevederile art. 9 din HG nr. 1860/2006.


Mai mult decat atat, durata delegarii nu este mai mare de 12 ore.


Parata arata ca reclamantul, datorita specificului activitatii pe care o desfasoara si a locului sau de munca, programul normal de lucru este de 12 ore. Prin urmare, durata delegarii nu este mai mare de 12 ore pentru a se incadra in dispozitiile art. 22 pct. 3 din CCM 2015 invocat.


De asemenea, parata considera ca reclamantul isi invoca propria culpa in apararea sa. Nu exista ordine de deplasare(delega?ie) intocmite de reclamant care sa poata justifica deplasarea la locul de munca unde a fost delegat si acordarea indemnizatiei de delegare.


Referitor la capatul II de cerere cu privire la obligarea la plata de daune-interese, pentru repararea prejudiciului produs reclamantului ca urmare a nePlatii in termen a a drepturilor salariale de 0,04 % pe zi de intarziere, potrivit art. 100 din CCM 2015, parata a solicitat respingerea acestui capat de cerere ca neintemeiat si nefundat, in baza principiului ``Accesorium sequitur principale".


Daunele interese, prin natura lor juridica, reprezinta un echivalent in bani destinat sa acopere prejudiciul suferit ca urmare a neexecutarii contractului de catre-partea aflata in culpa. Acestea nu sunt datorate in lipsa culpei, cum este cazul in situatia de fata. Mai mult decat atat, in ceea ce priveste daunele interese solicitate de catre reclamant, considera ca prevederile art. 102 din CCM. nu sunt aplicabile in cazul de fata, respectiv neacordarea indemnizatiilor de delegare pentru motivul ca daunele interese stipulate vizeaza exclusiv neplata sau plata cu intarziere a salariului. Considera ca societatea si-a indeplinit aceasta obligatie .


In drept a invocat dispozitiile art. 205 - 208 din Noul Cod de Procedura Civila, CCM 2015.


In ceea ce priveste exceptia necompetentei teritoriale in solutionarea prezentei cauze, invocata de parata, instanta a respins-o prin incheierea din 09.11.2016, retinand urmatoarele:


``Avand in vedere prevederile art. 269 din Codul muncii care statueaza ca: `` (1) Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor judecatoresti, stabilite potrivit legii.


(2) Cererile referitoare la cauzele prevazute la alin. (1) se adreseaza instantei competente in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul .


(3) Daca sunt indeplinite conditiile prevazute de Codul de procedura civila pentru coparticiparea procesuala activa, cererea poate fi formulata la instanta competenta pentru oricare dintre reclamanti.``;


Conform art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social: ``Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se adreseaza tribunalului in a carui circumscrip?ie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul.``;


Avand in vedere dispozitiile art. 28 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social potrivit carora: ``(1) organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.


(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1), organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in Justitie in numele membrilor lor, in baza unei imputerniciri scrise din partea acestora. actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata in mod expres.


(3) In exercitarea atributiilor prevazute de alin. (1) si (2), organizatiile sindicale au calitate procesuala activa.``;


Vazand si Decizia nr.1 din 21 ianuarie 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (in prezent abrogata prin Legea dialogului social nr. 62/2011), art. 269 alin.2 (fost art. 284) din Codul muncii a statuat ca instanta competenta teritorial in solutionarea conflictelor de munca, in cazul actiunilor promovate de catre organizatiile sindicale in numele membrilor de sindicat, este cea de la sediul sindicatului reclamant, precum si ca potrivit prevederilor art. 517 alin.4 ( fost art. 330 7 alin.4) din Codul de procedura civila, dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie pentru instante.``


Analizand cauza de fata, tribunalul retine urmatoarele:


Reclamantul este angajatul paratei, Asa cum rezulta din sustinerile partilor si din inscrisurile depuse la dosar, respectiv actul aditional la contractul individual de munca .


Locul sau obisnuit de munca este la agentia de control si Incasari Nadlac si T__. Prin decizia de delegare s-a dispus ca reclamantul sa-si desfasoare activitatea la agentia de control si incasari Nadlac II, in aceeasi localitate, dar intr-o alta locatie.


Prin prezenta actiune, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata indemnizatiei pentru delegare in cuantum de 42,50 lei/zi de delegare, in baza art. 44 din Codul muncii si art. 22 din CCM nr. 196/02.06.2014 si CCM nr. 227/18.07.2015 si la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs reclamantului ca urmare a neplatii la termen a acestor sume de bani, reprezentand daune interese in cuantum de - 0,04%/zi de intarziere, conform art. 100 din CCM 2015, coroborat cu dispozitiile art. 120 alin. l si 7 din Codul de procedura fiscala pentru sumele de bani datorate si pana la plata efectiva a acestor sume de bani .


In Sustinerea drepturilor invocate, reclamantul a invocat dispozitiile art. 9 din Hotararea nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului si ale art. 22 alin. 1 din CCM pe anii 2015-2016. Conform art. 9 din Hotararea nr. 1860/2006, "Persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de deta?are de 17 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia public in care isi desfasoara activitatea``, iar potrivit art.22 alin. l din CCM 2015-2016, ``Delegarea reprezinta modificarea unilaterala a locului de munca de catre angajator, constand in exercitarea temporara de catre salariat, din dispozitia angajatorului, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca .


Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia. Pe durata delegarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in C.I.M. La sfarsitul termenului de delegare angajatul revine pe acelasi post avut anterior delegarii, cu toate drepturile si obligatiile avute anterior.


Cand durata delegarii este de cel putin 12 ore, in afara salariului si a celorlalte drepturi prevazute in C.I.M., salariatul mai are dreptul la: - indemnizatia de delegare care va fi de 2,5 ori mai mare decat nivelul legal stabilit pentru institutiile publice...."


Delegarea reprezinta modificarea temporara a locului muncii stabilit prin contractul individual de munca, din ini?iativa angajatorului, masura ce nu poate fi, potrivit art. 44 alin (1) din Codul muncii republicat, dispusa pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in 12 luni, prelungirea ei fiind posibila pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, insa doar cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia.


Delegarea nu produce modificari asupra drepturilor salariale, delegatul va beneficia de toate drepturile salariale stabilite prin contract, ce se platesc de unitatea angajatoare. In plus, dat fiind faptul ca delegarea presupune dislocuirea temporara a salariatului din mediul in care este obisnuit sa lucreze, poate genera cheltuieli suplimentare de transport si cazare. Aceste cheltuieli vor fi suportate de unitate, impreuna cu indemnizatia de delegare, in conditiile legii sau ale contractului colectiv de munca aplicabil.


Delegarea nu presupune modificarea felului muncii. Delegatul isi va exercita atributiile de serviciu conform atributiilor din fi?a postului existenta. In ordinul de delegare se pot face si alte precizari in legatura cu particularita?ile activitatii sale in perioada delegarii. Nu este interzisa conferirea de atributii suplimentare cu ocazia delegarii, atata timp cat noile atributii sunt in concordan?a cu competentele salariatului si nu aduc o modificare semnificativa a atributiilor sale obisnuite.


Conform art. 44 alin. 2 din Codul Muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. Plata indemnizatiei de delegare este menita sa compenseze inconvenientele determinate de parasirea localitatii, deplasarea la o distanta semnificativa, parasirea domiciliului sau resedintei, cu toate consecintele care decurg din aceasta.


In cauza de fata, cheltuielile de transport au fost suportate de catre angajator, parata asigurand deplasarea salariatilor din Nadlac, atat la ACI Nadlac I, cat si la ACI Nadlac II, iar durata parcurgerii distantei de la ACI Nadlac I la ACI Nadlac II nu a presupus depasirea orelor de program, durata delegarii nefiind mai mare de 12 ore.


Programul normal de lucru al reclamantului, conform specificului activitatii pe care o desfasoara este de 12 ore, atat la locul sau obisnuit de lucru, cat si la cel la care a fost delegat, durata delegarii nefiind mai mare de 12 ore pentru a se incadra in dispozitiile art. 22 pct. 3 din CCM 2015 invocat.


In speta, reclamantul nu si-a desfasurat activitatea intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, nu a suportat cheltuieli de transport si cazare pentru a-si desfasura activitatea la ACI Nadlac II, iar programul unei ture de lucru a fost de 12 ore, program specific activitatii desfasurate, reclamantul neinvocand si nedovedind ca a efectuat ture una dupa alta, astfel incat sa fi lucrat continuu mai mult de 12 ore.


Fata de toate aceste considerente, tribunalul, in baza dispozitiilor anterior mentionate, precum si ale art. 266-275 din Codul muncii, va respinge ca neintemeiata cererea formulata de S_ D_ E_ R_ Iasi in numele si pentru reclamantul membru al sau privind obligarea paratei la plata indemnizatiei pentru delegare in cuantum de 42,50 lei/zi delegare, in baza art. 44 din Codul muncii si art. 22 din CCM nr. 196/02.06.2014 si CCM nr. 227/18.07.2015. De asemenea, ca urmare a respingerii primului capat de cerere, va respinge cererea privind obligarea paratei la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs reclamantului ca urmare a neplatii la termen a acestor sume de bani, reprezentand daune interese in cuantum de 0,04%/zi de intarziere, conform art. 100 din CCM 2015, coroborat cu dispozitiile art. 120 alin. l si 7 din Codul de procedura fiscala pentru sumele de bani datorate si pana la plata efectiva a acestor sume de bani, aceasta fiind o cerere accesorie care urmeaza soarta cererii principale si depinde de modul de solutionarea a acesteia.


Fiind cazut in pretentii, instanta va respinge si cererea reclamantului privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .



PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE



Respinge actiunea formulata de reclamantul S_ D_ E_ R_ cu sediul in Iasi, __. 19, jud. Iasi si cu domiciliul procedural ales la SCA H__&C_ prin avocat E_ M__ H__ din Bucuresti, __. 17, corp A, _, in numele si pentru S__ V_ in contradictoriu cu parata C__ N_ de Autostrazi si D_ Nationale din Romania S.A. (in prezent C.N.A.I.R.) cu sediul in Bucuresti, __. 38, sector 1 prin Directia Regionala D_ si Poduri Timisoara din Timisoara, _. 18, jud. Timis .


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Iasi.

Pronuntata de: Tribunalul Iasi Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 180/2017, in sedinta publica din 1 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Indemnizatie delegare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti



Articole Juridice

Telemunca, noul regim de munca in era digitala
Sursa: MCP avocati

Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca
Sursa: MCP avocati

Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului
Sursa: MCP avocati

Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca
Sursa: MCP avocati

Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE?
Sursa: EuroAvocatura.ro

Somatia europeana de plata. Modalitate de recuperare a creantelor transfrontaliere
Sursa: av. Andreea Deaconu

Portal.Just.ro - Dreptul justitiabilului de a ii fi sterse datele cu caracter personal
Sursa: MCP avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964