din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2481 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate

  Publicat: 07 Apr 2017       3700 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin cererea inregistrata la data de 26.08.2014 pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. XXXXXXXXXXXX, asa cum a fost regularizata la data de 03.03.2015 si precizata la termenul din data de 24.06.2015, reclamantul B_ A_ V_ a solicitat obligarea paratei S.C. S A S S.R.L. la plata sumei de 538.946 lei, reprezentand despagubiri morale pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea titlului executoriu sentinta civila nr. 1736 pronuntata la 23.02.2011 de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Civila Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Operatiune asiguratoare prin care o persoana fizica sau juridica dispune pastrarea unei sume de bani in contul altei persoane, care renunta sa o primeasca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Atribuirea prin hotarare judecatoreasca a unui bun
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Denumire data monedei unice europene.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Denumire data monedei unice europene.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Denumire data monedei unice europene.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Repunerea in situatia de fapt anterioara izgonirii sotului (sotiei) din locuinta. Este reglementata de C. fam. si C. proc. civ.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Atribuirea prin hotarare judecatoreasca a unui bun
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Denumire data monedei unice europene.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru �completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator�, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este acea parte din declaratia invinuitului prin care recunoaste fapta savarsita.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

Prin sentinta civila nr.xxxxx din 26 octombrie 2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti a fost respinsa cererea formulata ca neintemeiata, fiind obligat reclamantul la plata catre parata a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata (onorariu de avocat acordat partial)


Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, reclamantul a fost angajat al societatii parate, intre parti fiind incheiat contractul de munca nr. 941/03.11.1998. Prin decizia nr. 2441/16.11.2009, reclamantul a fost sanctionat cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .


Nemultumit de aceasta decizie, prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. xxxxx/3/2009, partea a contestat aceasta sanctiune.


Prin sentinta civila nr. 1736/23.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Civila, Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in cauza sus mentionata, ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 4614/26.08.2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti prin care a fost respins recursul promovat de angajator, instanta a admis contestatia si a anulat decizia nr. 2441/3/16.11.2009 de desfacere disciplinara a contractului individual de munca, cu reintegrarea contestatorului detinut anterior concedierii. A obligat intimata la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii si pana la efectiva reintegrare.


Imediat dupa pronuntarea deciziei civile din recurs, parata a achitat reclamantului suma de 6014 lei, fapt care a rezultat din extrasul de cont din data de 06.09.2011. Tot in executarea acestei hotarari, la data de 04.03.2011, parata i-a solicitat reclamantului sa se prezinte la societate pentru realuarea postului detinut anterior concedierii.


Impotriva deciziei civile, parata S.C. S A S S.R.L. a formulat contestatie in anulare, contestatie care a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti la data de 26.10.2011.


La data de 09.11.2011, parata S.C. S A S S.R.L. a formulat contestatia la titlu fata de sentinta civila 1736/23.02.2011, solicitand instantei lamurirea dispozitivului hotararii cu privire la data concedierii, formandu-se dosarul nr. XXXXXXXXXXX de pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Civila, Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


P___ sentinta civila nr. 728/30.03.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Civila, Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in cauza sus mentionata, ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 4096/19.06.2012 prin care Curtea de Apel Bucuresti a respins recursului promovat de angajator, instanta a admis contestatia la titlu si a lamurit intelesul titlului executoriu in sensul ca data concedierii prevazuta in sentinta civila nr. 1736/23.02.2011 a TB Sectia a VIII-a este data de 24.11.2009.


Pentru neplata sumei totale cuvenite cu titlu de despagubire, reclamantul a pus in executare sentinta civila nr. 1736/23.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Civila, Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosar nr. xxxxx/3/2009.


Cererea de executare silita a fost formulata de catre reclamant pentru suma totala de 227.570,60 lei, din care suma de 218.188 lei reprezentand drepturi salariale, iar suma de 9.382,60 lei reprezentand cheltuieli de executare silita (rezulta din adresa de infiintare de poprire nr. 730/05.12.2011).


Impotriva acestei executari, parata a formulat contestatie la executare care a facut obiectul cauzei cu nr. unic xxxxx/301/2011 de pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.


P___ incheierea din data de 16.12.2011 pronuntata in cauza cu nr. unic xxxxx/301/2011, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a dispus suspendarea provizorie a executarii silite pana la solutionarea cererii de suspendare a executarii formulate in cauza cu nr. unic xxxxx/301/2011.


P___ sentinta civila nr. xxxxx/07.11.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in cauza sus mentionata, instanta a admis in parte contestatia si a anulat in parte actele de executare silita, numai pentru ceea ce depaseste suma de 72.806 lei reprezentand creanta datorata intimatului si suma de 5870 lei reprezentand cheltuieli de executare, a respins cererea de anulare a incheierii din data de 14.11.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in dosarul nr.xxxxx/301/2011, ca neintemeiata si a obligat intimatul B_ A_ V_ sa plateasca in favoarea contestatoarei suma de 7959 lei reprezentand cheltuieli de judecata .


Imediat dupa pronuntarea acestei sentinte, inainte de solutionarea recursului, respectiv la data de 22.01.2013, parata a achitat reclamantului suma de 78.676,00 lei, asa cum a rezultat din recipisa de consemnare _ nr. xxxxxxx/22.01.2013.


P___ decizia civila nr. 1647/30.05.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila, instanta de control judiciar a admis recursul angajatorului si a anulat actele de executare pentru ceea ce depaseste suma de 138.946 lei reprezentand creanta datorata fostului salariat si suma de 8480,93 lei reprezentand cheltuieli de executare .


Ca urmare a absentei acestuia de la locul de munca, parata a trimis o noua notificare la data de 01.09.2011.


Deoarece nici dupa aceasta a doua notificarea, reclamantul nu s-a prezentat la locul de munca, prin decizia nr. 600/30.09.2011, in temeiul prev. art. 61 lit. a din Codul Muncii, parata a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca al acestuia incepand cu data de 03.10.2011. Nemultumit de aceasta decizie, reclamantul a contestat-o in instanta.


P___ sentinta civila nr. 6156 din data de 26.06.2012, pronuntata in dosarul nr.xxxxx/3/2011, ramasa defintiva si irevocabila prin decizia civila nr. 419/24.01.2013 a Curtii de Apel Bucuresti prin care a fost respins recursul fostului salariat, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a respins exceptia inadmisibilitatii ca neintemeiata si a respins actiunea principala si conexa formulate de contestatorul B V A, in contradictoriu cu intimata SRL, ca neintemeiate. P___ aceeasi sentinta, a respins cererea intimatei privind obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.


In paralel cu clarificarea raportului juridic de munca al reclamantului, numita VOLKSBANK ROMANIA SA a demarat procedura de executare silita (dosar nr. 720/24.07.2012) impotriva reclamantului in calitate de debitor al acesteia in baza conventiei de credit xxxxxx/19.08.2008 pentru suma de xxxxx Euro, calculata pana la data de 14.06.2012, executare care a fost incuviintata la data de 19.09.2012 prin incheierea de la aceeasi data a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.


Impotriva acestei executari, reclamantul, impreuna cu sotia acestuia, a formulat contestatie la executare care a facut obiectul cauzei cu nr. unic xxxxx/302/2012 de pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.


Din verificarile proprii ale instantei in aplicatia Ecris reiese ca dosarul de executare sus mentionat a avut in vedere conventia de credit xxxxxx/19.08.2008.


Din propriile sustineri ale contestatorilor (inclusiv reclamantul in cauza) reiese ca acesta, impreuna cu sotia sa, au achitat integral ratele contractuale in data de 01.10.2012.


P___ intampinarea depusa in prezenta cauza rezulta ca aceasta a achitat reclamantului suma de 72.806 lei la data de 22.01.2013.


Somatia imobiliara a fost emisa insa la data de 26.09.2012.


P___ sentinta civila nr. 7849/12.11.2014 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in cauza sus mentionata, ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 1425/24.06.2015 prin care Tribunalul Bucuresti a respins recursul formulat de intimata, instanta a admis in parte contestatia si a anulat toate actele de executare silita efectuate in dosarul de executare nr. 2229/2012 al BEJAs. D G, L G si M P, a respins cererea referitoare la intoarcerea executarii silite, ca neintemeiata.


Din extrasul de pe portal cu privire la dosarul nr. xxxxx/4/2013, aflat pe rolul Judecatoriei Sectorul 4 Bucuresti, apartamentul reclamantului a fost adjudecat in contul creantei de catre Volksbank S.A. la data de 20.08.2013, astfel cum rezulta din actul de adjudecare nr. 2229 din aceeasi data . Cererea bancii de incuviintare a predarii silite a apartamentului a fost incuviintata de catre instanta abia la data de 04.10.2013.


Efectul direct al hotararii de anulare a actelor de executare efectuate pentru Volksbank S.A. , este acela ca apartamentul executat silit s-a reintors in patrimoniul sotilor B_ dupa data de 24.06.2015.


Din informatiile furnizate de O.N.R.C. la data de 31.03.2015 a rezultat ca in perioada in care a fost executat silit reclamantul era asociat la mai multe societati, respectiv Lucmih S.R.L., General Paint S.R.L., Autostar Special S.R.L. si LB Art & Style Lux S.R.L.


Conventia de credit xxxxxx/19.08.2008 a fost incheiat cu sotii B_, astfel ca si sotia reclamantului de fata, respectiv B_ L_avea obligatia de plata in solidar a ratei aferente.


Din adeverintele de venit depuse de ambii soti pentru anii 2010-2012 a rezultat ca sotia reclamantului in cauza a realizat anual venituri la un nivel superior fata de reclamant care in anul 2012 a obtinut in total suma de 504 lei/an.


Raportand situatia de fapt retinuta mai sus la prevederile legale in materie, tribunalul a apreciat ca cererea a fost neintemeiata pentru urmatoarele considerente:


In cauza, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata unor daune morale rezultate exclusiv din executarea cu intarziere a unei obligatii banesti impuse de o instanta judecatoreasca.


Acesta sustine ca neplata in timp util a sumelor datorate a condus la executarea silita a apartamentului proprietate personala a sotilor B_.


Avand in vedere considerentele hotararii judecatoresti prin care au fost anulate actele de executare efectuate pentru creditoarea Volksbank S.A., tribunalul a retinut ca atitudinea paratei in cauza nu a avut nici un efect cu privire la aceasta executare .


Aceasta deoarece instanta a retinut ca ``din concluziile raportului de expertiza contabila efectuata in dosar, astfel cum au fost rectificate in urma raspunsului la obiectiuni, rezulta faptul ca pentru perioada cuprinsa intre data incheierii conventiei de credit si data declararii scadentei anticipate (29.06.2012), ratele lunare pe care trebuie sa le plateasca debitorii sunt in suma de 22.161,18 Euro, iar pentru perioada cuprinsa intre data incheierii conventiei de credit si pana in prezent, ratele lunare se ridica la suma de 30.988,06 Euro. Tot aici se retine faptul ca debitorii au achitat in baza contractului catre creditoarea suma de 26.673,15 Euro, ca pentru perioada cuprinsa intre data incheierii conventiei de credit si data declararii scadentei anticipate (29.06.2012), contestatorii au achitat in plus suma de 4.512,68 Euro iar pentru perioada cuprinsa intre data incheierii conventiei de credit si pana in prezent contestatorii au de achitat suma de 4.314,91 Euro.


Astfel, din raportul de expertiza contabila mentionat mai sus, a rezultat faptul ca, la data la care creditoarea a declarat creditul scadent anticipat, debitorii achitasera in plus in contul contractului de credit si nu era aplicabila clauza inserata la sectiunea 8 din contract``.


Motivarea reclamantului in legatura cu daunele solicitate se circumscrie exclusiv executarii silite a acestui apartament.


Daunele morale presupun insa o atingere adusa drepturilor personale nepatrimoniale.


Tensiunea cauzata de grijile financiare determinate de pierderea locului de munca, respectiv de angoasa, de temere, de panica a fost insa suplinita prin despagubirile acordate de instanta care a anulat concedierea si a dispus reintegrarea .


In plus, tribunalul a retinut ca nemultumirea reclamantului a avut in vedere tangential si numeroasele demersuri judiciare ale paratei cu privire la obligatiile stabilite in sarcina sa.


Cu privire la acestea, tribunalul a retinut ca formularea tuturor cailor de atac ordinare si extraordinare reprezinta un mod legitim de exercitare a dreptului la actiune (daca nu se dovedeste abuzul de drept, ceea ce nu a fost cazul), mai ales ca o parte din aceste actiuni au fost partial admise.


In plus, tribunalul a retinut ca parata a fost de buna credinta si a achitat reclamantului o suma importanta de bani imediat dupa pronuntarea unei sentinte pe fondul cauzei, pana la data solutionarii recursului in urma caruia pretentiile reclamantului au fost limitate la suma de 138.946 lei.


Nu s-a putut retine astfel nicio intarziere a paratei la executarea drepturilor banesti recunoscute reclamantului si nici legatura de cauzalitate cu executarea bunului reclamantului, mai ales in contextul in care recursul prin care s-a determinat suma de executat la care a fost obligata parata a fost pronuntat abia la data de 30.05.2014, in timp ce apartamentul reclamantului a fost adjudecat in contul creantei de catre Volksbank S.A. la data de 20.08.2013, astfel cum a rezultat din actul de adjudecare nr. 2229 din aceeasi data .


Urmare celor de mai sus, deoarece in cauza nu a fost probata nicio fapta ilicita a paratei cu privire la modul de executare a obligatiilor impuse prin hotararea judecatoreasca de anulare a concedierii, tribunalul constata ca nu exista premisa producerii prejudiciului solicitat de reclamant.


Impotriva acestei hotarari, a declarat apel in termen legal, reclamantul B_ A_ V_.


P___ motivele de apel formulate, intemeiate in drept pe dispozitiile art.466 si urm. din Codul de procedura civila, apelantul a invederat ca desi, in perioada de la 26 august 2011 si pana la 30 iunie 2012, intimata trebuia sa plateasca suma de 78.820 lei, reprezentand salariile de baza nete asa rezultau din contractul individual de munca, aceasta a refuzat fara nici un temei efectuarea platii, cauzand un grav prejudiciu moral. Cel mai sever impact moral asupra apelantului a fost atunci cand a fost executat, impreuna cu familia (sotia si cei 2 copii minori), executare generata tocmai de refuzul intimatei de a achita la timp drepturile salariale ce i se cuveneau. Daca intimata ar fi achitat salariile la data de 6 septembrie 2011 (momentul cand a efectuat plata partiala in cuantum de 6014 lei), apelantul ar fi avut cum sa evite procedura executionala a bancii, procedura care s-a declansat la data de 30 iunie 2012, odata cu declararea scadentei anticipate a intregului credit pe care il avea contractat.


Instanta de fond a dat probelor depuse la dosarul cauzei o alta interpretare, total straina de limitele cu care instanta a fost investita, creand astfel o situatie favorabila intimatei, dandu-i acesteia castig de cauza.


Sub aspectul probatoriului, respins de catre instanta de fond, prin incheierea de sedinta din 14.10.2015, apelantul apreciaza ca au fost nesocotite prevederile art. 22 din Codul de procedura civila, teza probatorie rezultata din dezbateri (rezultand din actele eliberate de catre Administratia Finantelor Publice la solicitarea instantei de fond), fiind ca intimata-parata nu a platit in totalitate drepturile cu titlu de contributie catre stat, care, in esenta, reprezinta tot drepturi banesti ale apelantului. Intimata-parata SRL s-a prevalat de deducerile personale ale apelantului pentru a-si spori patrimoniul, creand astfel un prejudiciu in patrimoniul statului (in acest sens este fisa fiscala pentru anul 2011).


Motivarea care a stat la baza respingerii probelor solicitate tradeaza superficialitatea si usurinta cu care instanta de fond a tratat cauza, de aici, _ erori vadite si clare partiniri continuand si fata de aspectele de fond ale cauzei.


Instanta de fond a prezentat trunchiat situatia de fapt, suma totala pentru care a fost executat silit a fost de 118.268,13 euro. Mai retine instanta ca din dosarul de executare formulat in contradictoriu cu Volksbank SA, apelantul impreuna cu sotia a achitat integral ratele contractuale la data de 01.10.2012 - prin aceasta intarind ideea gresita ca nu ar fi suferit nici un prejudiciu din cauza lipsei platilor la care era obligata intimata-parata.


In realitate, faptul ca apelantul isi achitase ratele bancare (la termenele scadente conform scadentarelor de plata si nu ca urmare a somatiei bancii cum eronat retine instanta) nu a oprit banca sa inceapa o executare silita. In acest context, daca apelantul ar fi platit suma de xxxxx euro pretinsa de banca inainte de declararea scadentei anticipate a creditului, adica la data de 14.06.2012, atunci apelantul evita consecintele prejudiciabile rezultate din declararea scadentei anticipate a intregului credit; urmarirea pentru suma totala de 118.268,13 euro; evacuarea sa si a familiei din locuinta .


Pasivitatea intimatei-parate in nerespectarea hotararilor instantelor de judecata, nerespectarea obligatiilor ce-i reveneau de plata drepturilor salariale a condus la imposibilitatea de a achita la timp ceea ce banca ii pretindea cu consecintele inevitabile aratate mai sus.


Mai face instanta de fond trimitere si la faptul ca, in perioada 2010-2012, apelantul a fost asociat in mai multe societati, precum si cu privire la veniturile sotiei sale. Ceea ce insa omite instanta sa precizeze este cuantumul veniturilor lunare ale familiei (venitul obtinut de apelant si veniturile sotiei) si ca rata creditului (aproximativ 845 euro) era mai mare decat veniturile familiei. Pe de alta parte, instanta de fond nu face decat sa se indeparteze de la aspectele cu care a fost investita, uitand total de faptul ca, in final ceea ce conteaza este ca prin neplata drepturilor salariale la timp intimata-parata i-a cauzat prejudicii morale.


Aprecierile personale ale instantei de fond nu au niciun fel de suport, sunt aprecieri vadit tendentioase, care nu fac altceva decat sa trunchieze contextul cauzei. In realitate, hotararea care a fost anulata decizia de concediere si s-a dispus reintegrarea sa nu a acordat despagubiri de natura morala, ci doar drepturile salariale de care beneficia daca intimata-parata nu i-ar fi desfacut nelegal contractul de munca .


Plata despre care face vorbire instanta si pe care o plaseaza in lumina unei plati cu titlu de despagubire (in concret 6.014 lei) reprezenta in realitate mai putin de 8% din ceea ce intimata - parata trebuia sa ii achite. Suma aceasta "importanta" reprezenta putin peste o rata lunara la banca si nicidecum ceea ce ar fi trebuit sa plateasca bancii la acel moment pentru a putea evita executarea silita.


P___ cererea de chemare in judecata si pe tot parcursul procesului apelantul a aratat instantei de fond, in detaliu, cum trebuiau achitate drepturile salariale. Cel putin de la momentul la care instanta de recurs a pronuntat hotararea privind lamurirea titlului executoriu, mai precis din data de 19 iunie 2012, paratei ii revenea obligatia sa ii plateasca cel putin suma de 72.806 lei reprezentand salariile de baza pentru perioada 24.11.xxxxxxxxxxxxxxx12 (daca nu chiar intreaga suma indiferent ce demersuri ulterioare ar fi inteles aceasta sa initieze). Rationamentul apelantului este sustinut chiar de catre instanta de fond, cand se pronunta asupra prescriptiei dreptului material la actiune .


Schimbarea hotararii instantei este pe de o parte vadit nelegala, incalcand prevederile art. 235 Cod procedura civila, instanta fiind tinuta de incheierea din 30.06.2015, incheiere interlocutorie, prin care s-au solutionat exceptiile si chestiunile litigioase invocate, astfel ca acesta nu mai putea reveni asupra problemelor de drept si de fapt dezlegate. Conform hotararii instantei de fond, pronuntata prin incheierea din data de 30.06.2015, intimata - parata era obligata sa plateasca in integralitate salariile de baza, inca de la momentul pronuntarii sentintei civile nr. 1736/23.02.2011. Prima plata a fost in cuantum de 6014 lei si a fost efectuata la data de 2 septembrie 2011 (moment la care executarea nu era suspendata).


Pe de alta parte, desi instanta de fond retine legatura dintre data la care s-a pronuntat recursul din cadrul contestatiei la executare formulate de intimata-parata (dosar nr. xxxxx/301/2011 de pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti) si momentul adjudecarii apartamentului proprietatea subsemnatului (20.08.2013), aceasta nu prezinta relevanta pentru cauza avand in vedere ca: contestatia la executare formulata de catre intimata - parata a privit doar componenta variabila acordata lunar in functie de realizari ( asa numitele prime ), pe motiv ca plata acestora nu constituie o obligatie a angajatorului, nefiind deci contestat dreptul apelantului cu privire la salariile de baza stabilite conform contractului individual de munca, a carui nerespectare o reclam in prezenta cauza; momentul adjudecarii apartamentului nu este relevant, in cauza prezentand importanta momentul declararii scadentei anticipate a intregului credit cu consecinta executarii.


Intimata, legal citata, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art.477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


P___ actiunea introductiva, apelantul reclamant B_ A_ V_ a solicitat obligarea paratei __ SRL la plata sumei de 538.946 lei, reprezentand despagubiri morale pentru prejudiciul cauzat urmare a executarii cu intarziere a sentintei civile nr. 1736/23.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti.


Demersul judiciar nu a fost fundamentat in drept si nici stabilit de instanta de fond, insa Curtea, retinand ca fapta ilicita afirmata decurge, in mod evident, din executarea unor atributii in planul raporturilor de munca, raspunderea civila afirmata de persoana ce se considera prejudiciata, are natura juridica a raspunderii contractuale prevazute de art. 253 din Codul muncii si in consecinta justificarea pretentiilor se analizeaza dupa regulile speciale in materie.


Conform art. 253 din Codul muncii ``angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul``.


Raspunderea patrimoniala a angajatorului fata de salariat, poate fi calificata, sub aspectul naturii ei juridice, ca o varietate a raspunderii civile contractuale, avand anumite particularitati determinate de specificul raporturilor juridice de munca . Din interpretarea prevederilor art. 253 din Codul muncii coroborat cu art. 1530 din Codul civil rezulta ca poate fi angajata numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: fapta ilicita a angajatorului, prejudiciul, legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta ilicita, vinovatia angajatorului. Astfel, prejudiciul trebuie sa fie urmarea faptei ilicite a angajatorului, care sa constea in executarea necorespunzatoare sau in neexecutarea unei/unor obligatii concrete pe care acesta si le-a asumat sau care ii incumba conform legii. De asemenea, pentru a se putea naste dreptul la despagubiri, este necesar ca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare sa-i fie imputabile angajatorului. Vinovatia acestuia poate fi prezumata, potrivit regulilor de drept comun, numai atunci cand fie creditorul dovedeste nesocotirea unei obligatii de a nu face, fie debitorul nu dovedeste executarea unei obligatii de a da sau de a face. Lipsa oricareia dintre conditiile enumerate inlatura raspunderea patrimoniala a angajatorului fata de salariat .


La judecata in fond, tribunalul a considerat ca in cauza nu a fost probata nicio fapta ilicita a paratei cu privire la modul de executare a obligatiilor impuse prin hotararea judecatoreasca de anulare a concedierii, astfel ca nu exista premisa producerii prejudiciului solicitat de reclamant.


Apelantul a criticat rationamentul instantei de fond, cu precadere asupra faptei ilicite generatoare de prejudiciu, sustinand ca pasivitatea intimatei-parate in nerespectarea obligatiilor stabilite prin titlu executoriu cu privire la plata drepturilor salariale a condus la imposibilitatea de a achita la timp ratele scadente, precum si la consecinta fireasca a executarii silite.


Concret, apelantul a afirmat ca executarea cu intarziere a sumei de xxxxx lei reprezentand despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi acordate prin sentinta civila nr. 1736/23.02.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosar nr.xxxxx/3/2009, calculate pentru perioada 24.11.2009 (data concedierii) si 04.03.2011 (data reintegrarii) a cauzat acestuia un prejudiciu moral, rezultat ca urmare a imposibilitatii de achitare a creditului imobiliar de 56.773 lei datorat catre Volksbank Romania SA pana la data de 30.06.2012 si a demararii executarii silite.


Prealabil analizarii criticilor formulate, Curtea mentioneaza ca e necesar a se lamuri institutia A� executarii cu intarziere a unui titlu executoriu A� pronuntat in materia litigiilor de munca, din perspectiva situatiei de fapt existente in cauza, pentru a verifica, daca in sarcina intimatei, se poate retine savarsirea unei fapte ilicite.


Conform art. 274 din Codul muncii hotararile pronuntate in fond sunt definitive si executorii de drept, aceeasi prevedere fiind reluata si de dispozitiile art. 278 alin.1 pct.1din Codul de procedura civila (in vigoare la data emiterii titlului), in sensul ca hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca .


P___ urmare, hotararea pronuntata in fond poarta atributul executorialitatii, astfel ca, daca ea poate fi pusa in executare silita fara nici o alta formalitate, potrivit art. 3741 Cod procedura civila, in mod simetric, de la aceeasi data, un debitor diligent si de buna credinta o poate executa benevol.


In cauza, societatea intimata a procedat la executarea partiala a obligatiilor banesti stabilite in sarcina sa, ulterior dobandirii de catre titlu executoriu a caracterului irevocabil (26.08.2011), respectiv suma de 6014 lei la data de 06.09.2011, diferenta pana la cuantumul de 138.946 lei, astfel cum a fost determinat prin decizia civila nr. 1647/30.05.2014 a Tribunalului Bucuresti fiind achitata abia la data de 22.01.2013.


Sub acest aspect, Curtea retine ca, desi principiile generale de drept stabilesc executarea benevola a titlului executoriu de catre debitor - art. 3711 Cod procedura civila de la 1865- aceasta nerespectare a normelor legale nu atrage automat caracterul ilicit al faptei, justificat de interesul prioritar al creditorului salariat de a obtine executarea titlului, precum si de parghiile puse la dispozitie de legiuitor acestuia in vederea realizarii dreptului. Chiar daca neexecutarea hotararilor judecatoresti in materia litigiilor de munca a fost tratata cu maxima seriozitate de catre legiuitor, fiind calificata ca infractiune (art. 261 din Codul muncii, actual art. 287 lit.e din Codul penal), elementul ilicit al laturii obiective este caracterizat de formularea unei cereri de executare adresate de catre partea interesata (actual/fost salariat) si starea de pasivitate a angajatorului. Optiunea legiuitorului este justificata cata vreme dreptul fundamental la protectia muncii este conditionat, in principal, de optiunea salariatului in ceea ce priveste obtinerea despagubirilor (prin cererea de executare a hotararii), semn ca primeaza valorificarea interesului privat, si ulterior de concursul statului prin actiunea de aparare a valorii sociale mentionate, interesul ocrotit dobandind caracter public. Astfel, legiuitorul a inteles sa sanctioneze nu atat starea de pasivitate a unui angajator determinat, cat mai ales un anumit comportament social adoptat de angajator in privinta relatiilor de munca ce incalca drepturi fundamentale sociale si economice ale angajatului.


Apelantul reclamant a inteles sa solicite executarea titlului reprezentat de sentinta civila nr. 1736/23.02.2011 la data de 04.11.2011, cand a formulat o cerere de executare silita adresata B__ C__ G__ C__ si N__ G__ inregistrata in dosar nr. 730E/2011. Procedura executarii silite a fost prelungita, prin introducerea unei contestatii la executare formulata de intimata SRL, in cadrul careia a fost contestat atat cuantumul despagubirilor stabilit printr-un raport de expertiza extrajudiciara cat si a perioada pentru care au fost calculate. Demersul judiciar al angajatorului a fost apreciat ca intemeiat, in mod irevocabil, stabilindu-se in sarcina sa obligatia de plata a sumei de 138.946 lei (despagubiri datorate in temeiul art. 80 din Codul muncii) si cheltuieli de executare si nu suma de 218.188 lei asa cum solicitase initial fostul salariat .


In plus, Curtea retine ca la data de 09.11.2011, intimata S.C. S__ A___ S___ S.R.L. a solicitat lamurirea dispozitivului hotararii nr. 1736/23.02.2011, cerere admisa prin sentinta civila nr. 728/30.03.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Civila, Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in dosarul nr. XXXXXXXXXXX, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 4096/19.06.2012 a Curtii de Apel Bucuresti, in sensul ca data concedierii prevazuta in sentinta civila nr. 1736/23.02.2011 este 24.11.2009.


In raport de aceste considerente, Curtea nu poate retine caracterul ilicit al faptei pretins savarsite de catre fostul angajator, constand in executarea cu intarziere a sumei de 72.806 lei reprezentand despagubiri acordate prin sentinta civila nr. 1736/23.02.2011. Trebuie remarcat ca atat cererea de lamurire a titlului executoriu, necesara in vederea stabilirii perioadei de calcul a despagubirilor cat si contestatia la executare, admisa in ceea ce priveste cuantumul drepturilor - proceduri legale exercitate de catre S.C. S__ A__ S___ S.R.L. - au fost determinate de comportamentul apelantului reclamant, nediligent sub aspectul determinarii in concret a obiectului contestatiei dedusa judecatii, conform principiului disponibilitatii si de rea-credinta sub aspectul cuantumului despagubirilor solicitate fostului angajator, pe calea executarii silite.


Curtea nu poate retine ca achitarea la data de 22.01.2013 a sumei de 72.806 lei, reprezentand diferente despagubiri pana la cuantumul de 138.946 lei, astfel cum a fost determinat prin decizia civila nr. 1647/30.05.2014 a Tribunalului Bucuresti reprezinta o fapta de executare cu intarziere a titlului executoriu, ce imbraca haina caracterului ilicit.


Fapta angajatorului care produce un prejudiciu material sau moral angajatului trebuie apreciata ca ilicita prin prisma obligatiilor asumate/incumba in relatiile de munca, astfel cum rezulta din lege, contractul colectiv de munca, regulamentul intern, contractul individual de munca . Se considera fapta in legatura cu serviciul, potrivit cerintelor art. 253 din Codul muncii nu numai fapta savarsita de angajator in exercitarea propriu-zisa a obligatiilor de serviciu, ci si orice alta fapta care, intr-o forma sau alta, are legatura cu aceste obligatii .


Or, obligatia de plata a despagubirilor acordate de instanta de judecata in temeiul art. 80 din Codul muncii, trebuie apreciata, sub aspectul criteriului temporal, ca imbracand un caracter ilicit strict prin raportare la comportamentul si culpa angajatorului, caci prejudiciul este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, culpabile a obligatiei stabilite in sarcina acestuia. In conditiile in care neexecutarea/executarea necorespunzatoare este fundamentata pe atitudinea salariatului, care imbraca fie forma neglijentei, fie forma abuzului de drept nu se mai poate retine caracterul ilicit al faptei, conditie prealabila angajarii raspunderii patrimoniale. Principiul bunei credinte, reglementat de art. 8 din Codul muncii nu poate fi interpretat in sensul repararii unui prejudiciu material sau moral derivat dintr-o raspundere patrimoniala in cadrul careia fapta angajatorului este generata de fapta salariatului. In cadrul institutiei reglementate de art. 253 din Codul muncii, comportamentul ilicit al salariatului generator de culpa trebuie exclus, caci nimeni nu poate obtine recunoasterea unui drept intemeiat pe propria vinovatie.


De altfel, caracterul ilicit al faptei nu a fost justificat atat prin prisma executarii cu intarziere a despagubirilor cat mai ales datorita prejudiciului pretins cauzat de imposibilitatea achitarii creditului imobiliar continuat de demararea executarii silite de catre Volksbank Romania SA. Insa, aprecierea comportamentului angajatorului nu se realizeaza prin raportare directa la paguba suferita de catre fostul salariat, chiar daca intre cele doua elemente este necesar un raport de cauzalitate, ci prejudiciul cauzat sa fie o consecinta directa si necesara a faptei ilicite a angajatorului.


Or, in cauza se constata ca intimata a procedat la punerea in executare a sentintei civile nr. 1736/23.02.2011 la data de 01.09.2011 cand a notificat apelantul reclamant sa se prezinte la serviciu, reintegrat fiind in postul detinut anterior concedierii, la data de 06.09.2011, fiind achitate si despagubiri in cuantum de 6014 lei. Refuzul salariatului de a se prezenta la locul de munca a condus la desfacerea disciplinara a contractului individual de munca la data 03.10.2011, prin decizia nr. 600/30.09.2011. Astfel, nu se poate concluziona ca prejudiciul pretins de catre apelantul reclamant este o consecinta directa a executarii cu intarziere a obligatiei de plata a despagubirilor, in conditiile in care chiar fostul salariat a concurat la producerea unei asemenea pagube. Asta, cu atat mai mult cu cat atat decizia civila nr. 4096/19.06.2012 a Curtii de Apel Bucuresti pronuntata in cadrul cererii de lamurire a dispozitivului titlului executoriu, cat si sentinta civila nr. xxxxx/07.11.2012 pronuntata in cadrul contestatiei la executare sunt ulterioare momentului la care a fost notificat apelantul asupra achitarii creditului, respectiv 14.06.2012. Necesitatea demararii unor astfel de litigii a fost necesara pentru apararea interesului patrimonial al angajatorului, caci, dincolo de recunoasterea unui drept in favoarea salariatului, trebuie pastrat un echilibru intre interesele ambelor parti, in cadrul caruia sa fie respectat si principiul bunei credinte.


In plus, Curtea tine sa sublinieze, asa cum a afirmat si angajatorul, ca apelantul reclamant nu a precizat modalitatea de determinare a prejudiciului moral pretins de 538.946 lei (fila 189 dosar). Este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, ceea ce este de esenta unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realitati materiale, susceptibila de o constatare obiectiva, insa pot fi avute in vedere o ________ criterii: consecintele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii etc. Evaluarea daunelor morale presupune examinarea, in principal a unor criterii referitoare la consecintele suferite pe plan fizic si psihic, expunerea la dispretul public, atingerea grava adusa onoarei si demnitatii, sentimentul de frustrare etc., daunele morale reprezentand compensatia datorata pentru atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica a omului, la sanatatea si integritatea corporala, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiul profesional si alte asemenea valori, iar pentru acordarea de despagubiri nu este suficienta stabilirea culpei angajatorului, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicita acordarea daunelor morale este obligata sa dovedeasca producerea prejudiciului si legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta angajatorului.


In cauza, pe langa faptul ca nu a fost dovedita fapta ilicita a angajatorului, legatura de cauzalitate cu prejudiciul pretins si culpa in privinta executarii cu intarziere a obligatiei de plata, Curtea retine ca nici prejudiciul nu a fost dovedit de catre apelantul reclamant. Simplele afirmatii cu privire la starea de tensiune si frustare, create prin procedura executarii silite, insotita de evacuarea familiei din domiciliu nu sunt suficiente pentru a conduce la concluzia existentei unui prejudiciu. Asta, in conditiile in care insusi apelantul reclamant nu a avut un comportament diligent si de buna credinta, determinand ___ litigii care au condus la executarea cu intarziere a titlului executoriu de catre intimata.


Cat priveste criticile ce vizeaza incheierea de sedinta din data de 14.10.2015, sub aspectul probatoriului administrat, Curtea retine ca potrivit art. 249 din Codul de procedura civila cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege, iar dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin inscrisuri, martori, prezumtii, marturisirea uneia dintre parti, facuta din proprie initiativa sau obtinuta la interogatoriu, prin expertiza, prin mijloacele materiale de proba, prin cercetarea la fata locului sau prin orice alte mijloace prevazute de lege (art. 250 din acelasi act normativ). Instanta de judecata este datoare sa incuviinteze probele propuse, daca sunt admisibile potrivit legii si pot duce la solutionarea procesului, potrivit art. 255 alin.1 Cod procedura civila.


La judecata in fond, partea apelanta a depus la dosar, suplimentar pe langa probele incuviintate si inscrisuri din care rezulta ca intimata era obligata sa achite si contributiile specifice pentru pensia privata, teza probatorie fiind reaua-credinta a partii adverse. Prima instanta a apreciat ca inscrisurile nu sunt utile solutionarii cauzei, respingand astfel proba solicitata. Curtea constata ca nu se poate retine o incalcare a prevederilor art. 22 din Codul de procedura civila, intrucat principiul rolului activ al instantei nu consta in administrarea tuturor probelor solicitate de catre parti, asa cum acestea apreciaza necesar, ci doar a probelor necesare si utile in raport de limitele de fapt si de drept, stabilite de catre reclamant conform principiului disponibilitatii.


In cauza, buna/reaua credinta a angajatorului nu se apreciaza prin prisma obligatiilor stabilite prin titlu executoriu, ci in urma analizei imprejurarilor de fapt care au condus la executarea intr-un termen nerezonabil a platii despagubirilor. Chiar partea apelanta, desi avea posibilitatea in calea de atac sa critice hotararea instantei de fond, inclusiv din perspectiva inscrisurilor propuse si respinse, nu a facut nici un fel de referire la relevanta acestor inscrisuri in ceea ce priveste situatia de fapt pretinsa.


Pentru considerentele aratate, Curtea, in baza art.480 alin.1 Cod procedura civila, va respinge apelul ca nefondat si va obliga apelantul la plata catre intimata a sumei de 4000 lei reprezentand parte din onorariul pentru plata avocatului suportat in apel.


In privinta cuantumului cheltuielilor de judecata, Curtea retine ca temeiul juridic al acordarii acestora este determinat de atitudinea procesuala culpabila a partii care a cazut in pretentii, astfel ca fapta acesteia declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat, adica de restituire a sumelor pe care partea care a castigat procesul a fost nevoita sa le realizeze.


Asadar natura juridica a cheltuielilor de judecata este aceea de despagubire acordata partii care a castigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuala a partii care a cazut in pretentii. Este vorba despre un prejudiciu material care a fost justificat prin documente contabile, respectiv factura nr. CC A4 xxxxx/15.03.2016. Totodata, cheltuielile de judecata reprezinta pierderea efectiv suferita, sumele efectiv cheltuite (damnum emergens) in sustinerea procesului respectiv.


Sub aspectul reducerii cheltuielilor de judecata, Curtea retine ca atat jurisprudenta Curtii Constitutionale cat si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului au statuat ca acordarea cheltuielilor de judecata se poate dispune numai in masura in care acestea constituie cheltuieli necesare care au fost in mod real facute, in limita unui cuantum rezonabil. P___ urmare, Curtea apreciaza ca, fata de munca depusa de aparator, complexitatea cauzei si numarul termenelor de judecata acordate, onorariul de 4000 lei este proportional si in limita unui cuantum rezonabil.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


D E C I D E:


Respinge apelul declarat de apelantul - reclamant B_ A_ V_ - CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales in Bucuresti, sector 1, impotriva sentintei civile nr.xxxxx din 26.10.2015, precum si a incheierii de sedinta din data de 14.10.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu parata __SRL, cu sediul in Bucuresti, sector 6 si cu sediul procesual ales la S.P.A.R.L. ``C__ C__``, cu sediul in Bucuresti, sector 1, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, avand CUI 1316, ca nefondat.


Obliga apelantul sa plateasca intimatei suma de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel, reprezentand onorariu avocatial redus.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica de la 08 iunie 2015.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080


Citeşte mai multe despre:    desfacerea disciplinara a contractului de munca    daune morale    neexecutarea hotararii judecatoresti    neplata sumelor datorate    executare silita    principiul disponibilitatii    obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat    culpa procesuala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Publicarea numelui reclamantului in cuprinsul listei debitorilor, ulterior stingerii obligatiei de plata si anularii titlurilor de creanta. Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor cu caracter personal
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi - Sentinta civila nr. 13391 din data de 27 Noiembrie 2019

Confidentialitatea si secretul bancar asupra tranzactiilor incredintate de client.Emiterea si incredintarea unor extrase de cont fara acordul prealabil al clientului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 369 din data de 27.02.2019

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrans la acele drepturi subiective pe care persoana juridica le poate avea potrivit legii
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 1399 din data de 10 Decembrie 2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Neplata drepturilor salariale.Dreptul salariatului de a solicita daune morale.
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL IASI � Decizia nr. 380/13.06.2019

Termenul legal de contestare a unei decizii de sanctionare disciplinara. 30 sau 45 de zile de la comunicare. Paralelism legislativ
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 27 din data de 21.01.2020

Caracterul inform al deciziei de sanctionare disciplinara. Lipsa individualizarii sanctiunii aplicate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 489/2019



Articole Juridice

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?
Sursa: MCP avocati

Efectele ofertei de angajare in raporturile juridice de munca
Sursa: MCP avocati

Dialogurile MCP (IV) � Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964