din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1010 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat

Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat

  Publicat: 07 Mar 2017       4666 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
S-a luat in examinare recursul civil formulat de recurenta parata C. N. ADMINISTRATIA P. MARITIME S. A., cu sediul in C., Incinta Port, Gara Maritima, jud. C., impotriva sentintei civile nr. 824/13. 02. 2013, pronuntata de Tribunalul C., sectia I civila, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul reclamant M. A., domiciliat in C., . 20, jud. C., reprezentat conventional prin av. I. P., cu sediul in constanta, avand ca obiect contestatie decizie de concediere .

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul penal, continutul de baza al unei infractiuni este format dintr-un minimum de caracteristici ale elementelor infractiunii,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii, avand drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei dezvoltarii unei subramuri sau realizarii unor obiective de investitii.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(Extraordinary general meeting (EGM)) Adunare a actionarilor in care se discuta problemele importante ce nu mai pot suferi amanare pana la urmatoarea adunare generala anuala.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reflecta echilibrul dintre cerintele muncii exercitate si resursele individuale (personale), de exemplu in ceea ce priveste tipul de activitate, volumul de munca, organizarea muncii, sanatatea, competentele, valorile, atitudinile si motivatia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului C. la data de 28.08.2012, contestatorul M. A. a solicitat in contradictoriu cu intimata C. N. A. P. M C. S. A. anularea deciziei de concediere din data de 21.08.2012, obligarea intimatei la plata despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate si la celelalte drepturi de care ar fi beneficiat si la plata cheltuielilor de judecata .


In motivarea cererii contestatorul a aratat ca prin decizia cu nr. xxxxx/21.08.2012 i s-a comunicat contestatorului desfiintarea postului de director de sucursala, existenta unor posturi vacante in companie pentru care ar fi putut opta si totodata i s-a adus la cunostinta faptul ca, in urma refuzului de optiune i se acorda un termen de 20 de zile de preaviz, urmand ca la data implinirii termenului de preaviz, sa inceteze contractul de munca in temeiul art. 65 alin 1 si 2 din Codul muncii.


Pana la data comunicarii acestei decizii contestatorul a detinut postul de Director de Sucursala Energetica Port C. prin decizia nr. 7152/05.03.2012.


In chiar decizia contestata, statutul de functionare al Companiei Nationale Administratia P. C. a fost mentionat aprobat prin H. G. 597/2009 de modificare si completare a HG 571/1998 privind infiintarea C. N APM S. A.


Conform art. 2 din statut, compania este persoana juridica organizata ca societate pe actiuni si are in structura sa 4 subunitati cu statut de sucursala intre care si Sucursala Energetica Port C. al carei director a fost contestatorul.


Prin hotararea A. G. E. A. din 06.08.2012 s-au aprobat modificarile la Statutul Sucursalelor Companiei in sensul ca art. 6 avea drept continut . . `` activitatea sucursalei este coordonata de seful sucursalei in limita stabilita prin fisa postului si a imputernicirii date de catre directorul general``.


Anterior, continutul art. 6 era in sensul "sucursala este administrata de un consiliu de conducere format din sapte persoane - presedinte, vicepresedinte si 5 membri``.


Conducerea executiva este asigurata de directorul acesteia numit de directorul general al C. N. APM S. A. Constanta.


Potrivit fisei postului sau, contestatorul printre obiective avea si . . . "coordonarea intregii activitati a Sucursalei Energetice Port Constanta - coordonarea activitatii de telecomunicatii desfasurata in sucursale``.


Contestatorul critica decizia de concediere pentru faptul ca din continutul acesteia, nu rezulta caracterul efectiv si cauza reala si serioasa asa cum cere art. 65 alin 2 din Codul muncii.


Motivarea deciziei nu lasa sa se inteleaga daca desfiintarea postului ocupat de contestator s-a facut din ratiuni legate de dificultati economice, transformari tehnologice sau de o reorganizare a activitatii, cu atat mai mult cu cat dezmembramantul - sucursala, nu este desfiintata.


Aparent situatia de speta este o desfiintare efectiva a postului, din moment ce se spune ca a disparut din statul de functiuni, dar motivarea deciziei este vaga, inconsistenta si incontrolabila .


Desfiintarea postului de director concomitent cu infiintarea postului de sef de sucursala, pune in lumina o simpla miscare interna de natura sa justifice concedierea.


Despre caracterul serios al desfiintarii postului, nu se poate aprecia atat timp ce prin organigrama s-a infiintat un post echivalent de conducere denumit sef de sucursala in loc de director de sucursala.


In orice caz, daca prin compararea atributiilor celor doua posturi, s-ar constata identitatea /cvasiidentitatea lor, in mod real, concedierea urmare a desfiintarii postului de director nu poate fi una serioasa.


In mod evident, postul de director / sef de sucursala nu a disparut ca necesitate functionala indiferent de modul in care a fost redenumit.


Contestatorul invoca necunoasterea modului in care a fost ocupat postul de sef de sucursala.


La data de 22.08.2012, in interiorul termenului de preaviz acordat pentru a opta pentru ocuparea unui post vacant in companie, contestatorul si-a exprimat dorinta de a ocupa postul de sef de sucursala care era liber .


La data de 24.08.2012, compania i-a comunicat ca nu poate opta pentru acest post intrucat s-ar fi ocupat, el nefiind vacant.


Logic, la momentul infiintarii postului de sef de sucursala, urmare a desfiintarii postului de director, primul era liber si putea si trebuia sa ii fi fost oferit.


Contestatorul si - a completat contestatia initiala prin adaugarea unui nou capat de cerere care vizeaza anularea deciziei nr. xxxxx/21.09.2012 emise de intimata prin care s-a dispus incetarea contractului sau de munca, obligarea intimatei la plata daunelor morale in suma de 10. 000 lei si cheltuieli de judecata .


In motivarea noului capat de cerere, contestatorul releva faptul ca prin decizia atacata s-a dispus incetarea contractului sau de munca de la data de 24.09.2012 ca urmare a expirarii termenului de preaviz.


Motivul concedierii l-a constituit refuzul contestatorului de a accepta unul din posturile vacante puse la dispozitie.


Motivul de nelegalitate a deciziei a fost expus in cererea introductiva care se mentine.


S-au anexat cererii modificatoare decizia contestata si rezolutia nr. xxxxx/XXXXXXXXXX a registrului Comertului C. .


Intimata prin intampinare a solicitat respingerea contestatiei formulate motivat pe faptul ca toate sucursalele din cadrul C. N. APM S. A. sunt entitati fara personalitate juridica proprie, cu grad redus de libertate de actiune din partea societatii mama.


Din punct de vedere economic, sucursalele C. N. APM S. A. pot fi identificate ca centre de cost care, in urma analizei activitatii lor, se constata ca nu numai ca nu sunt eficiente, dar costurile depasesc cu mult veniturile realizate.


De fapt in prezent se foloseste impropriu denumirea de sucursala, acest termen putand crea confuzii.


Astfel, conducerea companiei a hotarat ca este necesara modificarea raporturilor dintre companie si Sucursala Energetica Port, argumentele fiind : punerea in aplicare a solicitarii din adresa cu nr. 6033/09. 02. 2012 emisa de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Directia management, strategie si mediu prin care se solicita companiei elaborarea unui plan de restructurare potrivit negocierilor cu F. M. I. ; utilizarea eficienta a resurselor umane existente la acea data in cadrul companiei si pentru o repartizare corecta si echilibrata a volumului de munca intre salariati avand responsabilitati si drepturi salariale egale sau echivalente; ca efect al constatarii scaderii constante a veniturilor din prestatiile catre terti, consecinta a unui management defectuos si lipsa unor tarife atractive si competitive care sa satisfaca utilizatorii finali, iar exercitarea atributelor functiilor manageriale la nivelul sucursalelor nu s-a indepartat la nivelul asteptat; era necesara evidentierea in Regulamentul de organizare si functionare a sucursalelor, activitatii tehnice si a celei financiar -contabile, desfasurarea odata cu cea care decurge din obiectul de activitate al fiecaruia asa cum sunt evidentiate in statul de functiuni .


Aceste aspecte au fost supuse spre analiza si aprobare organelor de conducere ale companiei modificarea statutelor celor 3 sucursale ale companiei in sensul ca art. 6 din statut sa aiba alt continut ; prin hotararea AGEA din 06.08.2012 s-a aprobat aceasta propunere, organigrama sucursalei fiind modificata corespunzator, iar ca urmare a acesteia, s-a emis decizia care respecta toate cerintele legale.


Cerintele art. 65 sunt legate de desfiintarea locului de munca ce ar trebui sa fie efectiva ; sa fie determinata de dificultatile economice prin care trece angajatorul ; desfiintarea trebuie sa fie efectiva, postul sa fie eliminat din structura functional - organizatorica a angajatorului, evidentiata in statul de functii si organigrama, desfiintarea sa aiba o cauza reala si serioasa.


De asemenea, decizia trebuie emisa de organul competent respectiv de reprezentantul legal al angajatorului -persoana juridica sau de persoana careia i s-au delegat astfel de atributii de catre reprezentantul legal sau de lichidatorul judiciar, ceea ce in speta este indeplinit.


Se releva si obligatia angajatorului de a oferi salariatului concediat un alt loc de munca vacant in unitate, compatibil cu pregatirea sa profesionala -art. 74 alin 1 lit. d din Codul muncii.


Sub acest aspect, se solicita sa se constate ca intimata a comunicat contestatorului posturile vacante din unitate, iar acesta a optat pentru postul de sef de sucursala infiintat prin hotararea AGEA din 06.08.2012 .


Ulterior acestei date, contestatorul nu a inteles sa opteze pentru nici unul din posturile indicate ca vacante, ceea ce echivaleaza cu refuzul sau de a opta pentru ocuparea unui post disponibil desi la acel moment era vacant si un post de conducere .


O alta obligatie de diligenta a angajatorului este aceea de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului - art. 64 alin 2 din Codul muncii .


Referitor la conditiile extrinseci negative se releva obligatia de respectare de catre angajator a principiului nediscriminarii -art. 59 alin 1 din Codul muncii, interdictia concedierii pentru exercitarea in conditiile legii a dreptului la greva si la activitati sindicale, precum si interdictia concedierii salariatului pe perioada in care acesta se afla expres si limitativ prevazute de lege art. 60 alin 1.


De asemenea, mentiunile obligatorii reglementate de art. 74 alin 1 din codul muncii, sunt respectate, decizia cuprinzand toate aceste mentiuni.


Solutionand cauza, Tribunalul C. a pronuntat sentinta civila nr. 824/13. 02. 2013 prin care a fost admisa in parte contestatia formulata de reclamantul M. A. in contradictoriu cu parata C. N. Administratia P. Maritime C. S. A. Au fost anulate deciziile emise de intimata sub nr. xxxxx/21.08.2012 si nr. xxxxx/21.09.2012. A fost obligata intimata catre contestator la plata despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate si la celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la data emiterii deciziei nr. xxxxx/21.09.2012. A fost respins capatul de cerere care vizeaza obligarea intimatei la plata daunelor morale ca nefondat. A fost obligata intimata la plata cheltuielilor de judecata catre contestator in suma de 2480 lei reprezentand onorariu de avocat.


Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:


Contestatorul a fost salariatul intimatei ocupand functia initial de inginer Serviciul Domenii Nord, conform contractului individual de munca nr. xxxxx/20.08.2009, la cererea contestatorului cu nr. xxxxx/06.08.2009 ; prin decizia cu nr. 7152/05.03.2012, contestatorul a ocupat de la data de 05.03.2012, functia de director al Sucursalei de Administrare Constanta Sud si Basarabi, dar locul sau de munca a fost in cadrul Sucursalei Energetice Port C. .


Decizia respectiva urma sa isi produca efectele pana cand directorul general al companiei dispunea revocarea acesteia .


La data de 05.03.2012, s-a incheiat un act aditional la contractul de munca prin care elementul contractului erau modificate respectiv locul de munca era modificat potrivit actului aditional, stabilit in Sucursala Energetica Port ; atributiile erau cele din fisa postului, actul isi producea efectele de la data de 05.03.2012 .


Prin HG nr. 517/1998 s-a infiintat Compania Nationala Administratia P. Maritime C., modificari intervenind prin HG 464/2003 si HG nr. 597/2009, potrivit cu care intimata C. N. APM S. A. este organizata si functioneaza ca societate pe actiuni, sub coordonarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii .


In subordinea C. N. APM S. A., exista 4 subunitati cu statut de sucursala; ca efect al dispozitiilor Ministerului Finantelor Publice, prin adresa cu nr. 6033/09. 02. 2012, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a solicitat tuturor subunitatilor, inclusiv intimatei, transmiterea unui plan de restructurare, motiv pentru care s-a intocmit o propunere privind planul de restructurare, conform careia sucursalele au fost propuse pentru externalizare.


Prin hotararea Consiliului de Administratie al C. N. APM S. A. nr. 4/ 12.03.2012, organele de conducere ale companiei au stabilit ca planul de masuri instituite la nivelul C. N. APM S. A sa fie aprobat etapizat, au fost in continuare evaluate activitatile compartimentelor care erau propuse pentru externalizare si restructurare, iar in sedinta Consiliului de Administratie din data de 28. 06. 2012, au fost formulate propuneri de modificare a organigramelor, normativului de personal, statutului de personal si statului de functii pentru mai multe compartimente ale companiei.


Pentru Sucursala Energetica Port Constanta, s-a constatat ca din anul 2009 s-au inregistrat pierderi, moment la care s-a modificat organigrama valabila pana in anul 2012.


S -a considerat ca varianta de organizare la nivelul sucursalei anterioara datei de 26.10.2009,era eficienta.


Astfel, cum sucursalele erau conduse de un consiliu de conducere compus din 7 membri, la data de 06.08.2012 s-a hotarat desfiintarea consiliului de conducere la nivelul sucursalei si a postului de director al acesteia.


Din acel moment, conducerea sucursalei urma sa fie exercitata de seful de sucursala, post nou infiintat prin hotararea din 06.08.2012 .


Din analiza comparativa a atributiilor pe care le avea directorul de sucursala si cele stabilite pentru seful de sucursala, se desprinde concluzia ca atributiile sunt identice cu exceptie referitor la anumite competente pe care seful de sucursala nu le are comparativ cu competentele pe care directorul de sucursala le avea .


Practic sunt redenumite atributii respectiv trei dintre acestea, in fisa postului sefului de sucursala nu se modifica cu nimic natura postului .


Prin decizia de acordare a preavizului datata 21.08.2012, dar si de concediere a contestatorului datata 21.09.2012 de asemenea contestata, motivele care au condus la aceasta masura au fost evidentiate astfel : desfiintarea prin inlaturarea din organigrama si statul de functiuni a postului de director de sucursala de la Sucursala Energetica Port C., dispusa prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 15/25.07.2012 si hotararii AGEA din data de 06.08.2012.


Statutul de functionare a C. N. APM S. A, a fost probat prin HG 597/2009 de modificarea HG nr. 571/1998 ; compania prin acest statut era alcatuita din sucursale, avand in subordine 4 subunitati cu statut de sucursala printre care se Sucursala Energetica Port Constanta .


Continutul art. 6 s-a modificat prin statut in sensul ca activitatea sucursalei era coordonata de seful sucursalei in limita stabilita prin fisa postului si a imputernicirii date de directorul general, dupa noul continut, conducerea executiva a sucursalei era asigurata de directorul acesteia, numit de directorul general al C. N. APM S. A C. .


Fisa postului contestatorului avea ca obiective - coordonarea intregii activitati a Sucursalei Energetice Port Constanta, coordonarea activitatii de telecomunicatii desfasurata de sucursala.


Considerentele in baza carora s-a dispus astfel sunt cuprinse efectiv in cele doua hotarari enuntate .


Potrivit art. 74 alin. (1) Codul muncii, decizia de concediere se comunica salariatului si trebuie sa contina in mod obligatoriu a) motivele care determina concedierea (...).


Decizia de concediere nu poate fi completata, sub aspectul motivarii, prin alte acte ulterioare sau prin aparari facute de angajator in instanta.


In cazul concedierii, in ipoteza art. 65 alin. (1) Codul muncii, conditia de legalitate impusa de lege este ca desfiintarea locului de munca sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa ( art. 65 alin 2).


In speta, desfiintarea postului ocupat de contestator nu este efectiva din moment ce concomitent cu desfiintarea sustinuta de intimata ca efectiva, s-a infiintat un post denumit diferit, cu aceleasi atributii .


Cerinta ca desfiintarea postului sa fie determinata de dificultati economice, transformari tehnologice sau de reorganizare a activitatii, de asemenea, nu se regaseste deoarece insasi intimata nu mentioneaza in preambulul deciziei astfel de motive, dificultatile economice si daca ar fi fost invocate nu erau reale datorita situatiei financiar contabile pe anul 2011 si partial pe anul 2012 care nu releva asemenea dificultati.


Nu s-au dovedit nici transformarile tehnologice sau reorganizarea activitatii cat timp dezmembramintele societatii continua sa existe.


Desfiintarea postului ocupat de contestator nu este decat aparenta, statul de functiuni prevad o functie de conducere cu redenumirea sa, cu atributii stabilite prin fisa postului identice cu functia desfiintata.


Avand in vedere considerentele expuse, instanta a apreciat intemeiata prima critica de nelegalitate a deciziei de concediere .


In ceea ce priveste cea de-a doua critica de nelegalitate a deciziei de concediere, instanta a apreciat-o intemeiata luand in considerare urmatoarele argumente:


Potrivit art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii printre elementele obligatorii ale deciziei de concediere se afla si lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64 codul muncii.


Din analiza coroborata a art. 74 raportat la art. 64 Codul muncii instanta retine obligatia angajatorului de a comunica lista tuturor locurilor disponibile, acestea incluzandu-le atat pe cele vacante cat si pe cele temporar vacante.


O astfel de interpretare este necesara in situatia dificila in care se afla salariatul propus spre concediere, aceea de a opta intre pierderea locului de munca ( somaj) si continuarea activitatii, chiar pentru o perioada determinata.


Aceasta constatare reprezinta inca un argument ce sustine convingerea instantei ca desfiintarea postului reclamantului nu este efectiva ci doar formala, masura concedierii acestuia fiind dispusa de angajator cu incalcarea dispozitiilor art. 74 raportat art. 65 si 64 Cod procedura civila.


In cazul de speta post vacant nu era cel de sef de sucursala nu din motivul comunicat contestatorului la cerere sa de ocupare a acestui post, ci datorita faptului ca la data la care contestatorul opta pentru acesta, era deja ocupat din data de 20. 08 . 2012 prin modalitatea ce nu a fost prezentata si nici nu face obiectul prezentului litigiu.


Optiunea contestatorului pentru un post ocupat, nu poate reprezenta un refuz de optiune pentru unul dintre posturile vacante comunicate discretionar ca vacant contestatorului, respectiv cele enumerate in decizia de preaviz.


In baza considerentelor de fapt si de drept expuse, instanta a admis cererea reclamantului si a dispus anularea deciziei de concediere cu consecinta reincadrarii reclamantului in functia detinuta anterior.


Reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior, determina incidenta dispozitiilor art. 78 alin. (1) Codul muncii potrivit carora, , In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul .


In aceste conditii, echivalentul drepturilor salariale ce se cuvin reclamantului pentru perioada cuprinsa intre momentul concedierii si cel al reintegrarii efective in postul detinut anterior, actualizate cu indicele de inflatie, este reprezentat de diferenta dintre salariul efectiv incasat si cel efectiv pe care ar fi trebuit sa-l incaseze in functia detinuta anterior emiterii deciziei.


Referitor la daunele morale, se retine: ca efect al pronuntarii deciziei nr. XL (40)din 7 mai 2007 de catre ICCJ, se constata ca s-a motivat in sensul ca prin art. 269 alin. (1) din Codul muncii s-a prevazut ca "angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul".


Corelativ, prin art. 270 alin. (1) din acelasi cod, in care este reglementata raspunderea materiala a salariatilor, s-a prevazut ca "salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor".


S-a considerat ca din dispozitiile celor doua texte de lege mentionate rezulta vointa neechivoca a legiuitorului ca raspunderea patrimoniala a angajatorului si a salariatilor sa nu poata fi stabilita decat pentru pagube materiale, iar nu si in cazul daunelor morale.


S-a luat in considerare si faptul ca prin art. 295 alin. (1) din Codul muncii se prevede ca "dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile".


Dar, pentru a fi intregite dispozitiile specifice din Codul muncii cu cele ale Codului civil este necesar, asa cum rezulta din textul mentionat, ca situatia particulara sa nu fie reglementata printr-o prevedere a Codului muncii si sa nu existe nici o incompatibilitate determinata de natura raporturilor de munca atat timp cat acestea sunt intemeiate pe contractul colectiv sau individual de munca .


Or, aceste doua conditii nu pot fi considerate indeplinite, pentru a se justifica aplicarea prevederilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii in corelare cu dispozitiile art. 998 si 999 din Codul civil ca temei juridic al repararii prejudiciului moral in cadrul raporturilor juridice de munca, cata vreme raspunderea patrimoniala reciproca a partilor dintr-un asemenea raport nu poate izvori decat din contractul de munca, bazandu-se pe principiile raspunderii contractuale.


Atat timp cat natura juridica a raspunderii patrimoniale, reglementata de Codul muncii, este o varietate a raspunderii civile contractuale, cu anumite particularitati imprimate de caracterul raporturilor de munca, intre care si aceea stabilita derogatoriu, prin art. 269 alin. (1) si art. 270 alin. (1) potrivit careia are ca obiect numai repararea pagubelor materiale, este evident ca in temeiul unei astfel de raspunderi nu pot fi acordate si daune morale, acestea putand fi pretinse, in conditiile art. 998 si 999 din Codul civil, numai in cadrul raspunderii civile delictuale.


Or, in raport cu regula proprie dreptului comun in materia raspunderii contractuale, potrivit careia daunele morale pentru prejudiciul nepatrimonial suferit nu pot fi stabilite, in cadrul unei asemenea raspunderi, decat cu titlu de exceptie, inseamna ca acordarea lor nu este posibila decat in cazul cand exista o dispozitie legala care le prevede sau atunci cand s-a stipulat expres in contractul incheiat.


Asa fiind, se impune sa se considere ca, in temeiul raspunderii patrimoniale a angajatorului, astfel cum este reglementata in art. 269 alin. (1) din Codul muncii, pot fi acordate daune morale salariatilor numai in ipoteza in care legea le prevede ori au fost inserate in contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca anumite clauze referitoare la raspunderea angajatorului si pentru asemenea daune.


In ceea ce priveste aceasta decizie a I. C. C. J, ar fi de remarcat incidenta Legii 237/2007 (publicata in 25.07.2007, deci ulterior deciziei I. C. C. J - care este luata in mai), care modifica exact art. 269(1) din Codul Muncii, in sensul ca, actualmente, acest articol are urmatorul continut: "Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciu".


In speta, recunoasterea unui drept de despagubire nu se poate explica decat prin vointa de a oferi reclamantului o satisfactie care sa contrabalanseze efectul vatamarii si pentru ca aceasta satisfactie sa aiba o reala corespondenta cu prejudiciul, dar se apreciaza ca reclamantul nu a administrat un minim de probatoriu cu care sa dovedeasca prejudiciul moral suferit prin faptele angajatorului, situatie in care acest capat de cerere a fost respins ca nefondat.


In baza art. 274 Cod procedura civila instanta a obligat parata cazuta in pretentii la plata cheltuielilor de judecata catre contestator.


In termen legal, parata Compania Nationala Administratia P. Maritime S. A. a declarat recurs impotriva sentintei civile nr. 824/13. 02. 2013 a Tribunalului C., pe care a criticat-o din urmatoarea perspectiva:


Potrivit H. G. nr. 517/1998 privind infiintarea Companiei Nationale Administratia P. Maritime S. A., modificata si completata prin H. G. 464/2003 si H. G. 597/2009, C. N. APM S. A. este organizata ca societate pe actiuni si functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, in conformitate cu legislatia in vigoare si cu Statutul anexa la H. G.


Conform Statutului, C. N. APM S. A. are in structura 4 subunitati cu statut de sucursala, iar potrivit dispozitiilor art. 3, Compania poate infiinta sau desfiinta "...sucursale...`` prin hotararea adunarii generale.


Avand in vedere aparitia O. U. G. nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, potrivit cu care organizarea generala a societatilor comerciale trebuie adaptata pentru ca aceste societati sa poata functiona eficient, fiind necesara dezvoltarea de noi mecanisme de garantare a deciziei manageriale, prin raportare la faptul ca aceste obiective au fost asumate de catre Statul Roman prin intelegerile cu Fondul Monetar International, C. N. APM S. A. facand parte dintre subiectele supuse acestui act normativ, a fost supusa unei analize amanuntite cu privire la obiectivele trasate de acesta.


Prin adresa nr. 6033/09. 02. 2012 Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a solicitat tuturor unitatilor aflate in subordinea sa, inclusiv recurentei, transmiterea unui plan de restructurare indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este de profit sau de pierdere (astfel cum rezulta din adresa emisa de M. F. P., anexa l adresa M. T. I. ).


In acest context, C. N. APM S. A. a intocmit o propunere privind Planul de restructurare al C. N. APM S. A., potrivit caruia sucursalele companiei au fost propuse pentru externalizare.


Prin Hotararea Consiliului de Administratie al C. N. APM S. A. nr. 4/12.03.2012, organele de conducere ale companiei au stabilit ca planul de masuri instituite la nivelul C. N. APM S. A. sa fie aprobat etapizat, dupa analiza studiilor de fezabilitate prin care se va prezenta situatia reala si vor fi propuse solutii de eficientizare a activitatilor.


In continuare au fost evaluate activitatile compartimentelor care erau propuse pentru externalizare si restructurare, sens in care pentru sedinta Consiliului de Administratie din data de 28. 06. 2012 au fost formulate Propuneri privind modificarile organigramei, normativului de personal, statului de personal si statului de functii pentru mai multe compartimente ale companiei.


In urma analizei activitatii Sucursalei Energetice Port, potrivit indicatorilor tehnico-economici Sucursala Energetica Port a inregistrat pierderi continue si constante incepand cu anul 2008, conform analizei comparative pentru anii 2008/2009, 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012 depusa la dosarul cauzei.


Analizand aceasta situatie, observand faptul ca pierderile au inceput sa fie inregistrate incepand cu anul 2009, momentul la care la nivelul sucursalei a avut loc o modificare a organigramei( organigrama depusa la dosarul cauzei - 26.10.2009, valabila pana in anul 2012), s-a considerat ca masura de reorganizare 2009 nu a avut efectele dorite de C. N. APM S. A.


In aceste conditii, s-a considerat ca varianta de organizare de la nivelul sucursalei, anterioara datei de 26.10.2009, respectiv cea de la momentul anului 2008 fusese eficienta.


Tocmai pentru ca aceasta organizare s-a dovedit a fi ineficienta, prin raportare la rezultatele in pierdere inregistrate de sucursala pe parcursul a 4 ani de zile, la momentul anului 2012 s-a decis revenirea la organizarea de la momentul anului 2008 (cand sucursala inregistra profit) sectia de productie energetica impartindu-se in sectia electrica si sectia termica, astfel cum rezulta din organigrama aprobata prin hotararea Consiliului de Administratie nr. 15/25.07.2012.


Mai mult decat atat, pentru respectarea legislatiei ce reglementeaza activitatea de conducere, prin raportare la O. U. G. nr. 109/2011, coroborat cu Legea nr. 31/1990 si cu Statutul Companiei, s-a impus necesitatea modificarii Statutelor Sucursalelor C. N. APM S. A.


Anterior, Sucursalele erau administrate de un Consiliu de conducere format din 7 persoane, conducerea executiva a acesteia revenind directorului sucursalei, numit de directorul general al C. N. APM S. A.


Asadar, prin Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor C. N. APM S. A. din data de 06.08.2012,. s-a aprobat modificarea Statutului Sucursalei Energetice Port, in sensul desfiintarii Consiliului de conducere al acesteia, precum si al postului de director de sucursala.


In acest sens, sucursala urma sa fie coordonata de un sef de sucursala in limita stabilita prin fisa postului si a imputernicirii date de catre directorul general.


Prin aceasta modificare, competentele conducatorului sucursalei au fost inlaturate si limitate comparativ cu cele preexistente ale directorului de sucursala.


In conditiile mentionate anterior a fost emisa decizia nr. xxxxx/21.08.2012 prin care d-lui M. A. i-a fost pusa la dispozitie o lista cu locurile de munca vacante la nivelul C. N. APM S. A., lista care cuprindea inclusiv un post de conducere in cadrul sucursalei Energetice Port - sef compartiment, oferta refuzata de acesta.


Acest act nu reprezinta o decizie de concediere propriu-zisa, avand in fapt un caracter de informare a salariatului cu privire la intentia angajatorului de modificare a contractului individual de munca al d-lui M., precum si cu privire la inceperea curgerii termenului de preaviz legal, in situatia in care salariatul nu va accepta oferta C. N. APM S. A., respectiv unul dintre locurile de munca vacante.


Desfacerea contractului de munca s-a materializat prin decizia nr. xxxxx/21.09.2012, la expirarea termenului de preaviz, decizie ce urmeaza a fi analizata atat sub aspectul legalitatii, cat si al temeiniciei.


Potrivit dispozitiilor art. 68 din Codul muncii, concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta. Aceasta procedura consta in respectarea conditiilor stabilite de Codul muncii, sens in care decizia a fost motivata in fapt si in drept, a fost comunicata salariatului, iar acesta a beneficiat de termenul de preaviz conform legii.


Cu privire la conditiile de legalitate ale deciziei, in cazul de fata este necesar a fi respectate dispozitiile mentionate la art. 76 lit. a si b, celelalte conditii fiind aplicabile doar in situatia unei concedieri colective.


Din continutul deciziei rezulta fara indoiala motivele de fapt si de drept care au determinat emiterea deciziei de concediere .


Cu privire la conditiile privind temeinicia, prin raportare la desfiintarea locului de munca, sens in care aceasta trebuie : a) sa aiba caracter efectiv; b) sa aiba o cauza reala si serioasa.


Referitor la caracterul efectiv, desfiintarea postului de director sucursala a fost efectiva, avand la baza obligatia C. N. APM S. A. de a proceda la :


- respectarea intocmai si punerea in aplicare a dispozitiilor legale referitoare la modul de administrare si conducere a societatilor comerciale - O. U. G. nr. 109/2011, Legea nr. 31/1991, Statutul C. N. APM S. A. ;


- respectarea dispozitiilor imperative emise de Ministerul Finantelor si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, privind masurile de rentabilizare si reorganizare a activitatii.


Referitor la cauza reala si serioasa, potrivit art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul muncii angajatorul are dreptul si prerogativa de a stabili modul de organizare si functionare a unitatii.


Prin faptul reorganizarii, C. N. APM S. A. nu a vizat economii raportate la desfiintarea unor locuri de munca, ci luarea unor masuri care sa conduca efectiv la eficientizarea activitatii sucursalei si functionarea in bune conditii a acesteia pentru scopul urmarit de orice societate comerciala, respectiv realizarea de profit, fara a avea la baza nici cea mai vaga intentie de a disimula realitatea .


Sustinerile intimatului reclamant, conform carora in fapt nu s-a intamplat decat o simpla redenumire a unui post, nu pot fi retinute, deoarece, astfel cum s-a demonstrat nu exista nicidecum o echivalenta intre posturile de director sucursala si sef sucursala, situatie care nu rezulta doar prin compararea atributiilor cuprinse in fisele de post, diferentele rezultand din intreg contextul care a generat aceasta situatie, respectiv respectarea cadrului legislativ ce reglementeaza aspectele de administrare si conducere a unei societati comerciale, prin prisma actelor normative mentionate anterior.


Reclamantul si-a manifestat expres intentia de a nu mai continua raporturile de munca cu C. N. APM S. A., refuzand expres locurile de munca oferite, inclusiv un post de conducere, deoarece acesta doreste sa ocupe doar un post de director conform raspunsului la interogatoriu.


Referitor la extrasul privind Clasificarea Ocupatiilor din Romania, s-a aratat faptul ca potrivit adresei emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca sub nr. xxxxx/20.08.2012 functia de sef sucursala este asimilata cu functia de sef departament/compartiment.


Urmeaza a se retine si faptul ca potrivit dispozitiilor art. 277 din Codul muncii "in sensul prevederilor prezentului cod, functiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementari interne ale angajatorului``.


La data de 06.08.2012 Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor C. N. APM S. A. a aprobat modificarea statutului Sucursalei Energetice Port in sensul desfiintarii consiliului de conducere al acesteia, precum si a postului de director de sucursala.


Aceasta modificare a avut la baza respectarea de catre C. N. APM S. A. a mai multor obligatii instituite atat de lege, cat si de statutul juridic pe care acesta il are de unitate aflata in subordinea Ministerului Transporturilor :


- punerea in aplicare a dispozitiilor O. U. G. nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice;


- adresa nr. 6033/09. 02. 2012 emisa de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii pentru punerea in aplicare a dispozitiilor Ministerului Finantelor Publice;


- pierderile financiare inregistrate de Sucursala incepand cu anul 2008.


Mai mult decat atat, Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor C. N. APM S. A. din data de 06.08.2012 a fost contestata in instanta,


in cadrul dosarului nr. xxxxx/118/2012, ocazie cu care s-a stabilit legalitatea acestei hotarari si a masurilor, potrivit sentintei civile nr. 257/19. 02. 2013.


Competentele si atributiile directorului de sucursala fata de cele ale sefului de sucursala nu pot fi analizate doar prin compararea fiselor de post, astfel cum a procedat instanta de fond, facand abstractie totala de celelalte argumente prezentate de catre C. N. APM S. A. referitoare la contextul legal si procedura de modificare (care a durat cateva luni) si care au condus la obligarea C. N. APM S. A. privind adoptarea masurilor de reorganizare si rentabilizare a sucursalei, fapt ce nu are nicio legatura cu persoana contestatorului, masura fiind aceeasi pentru toate sucursalele C. N. APM S. A., conform H. din data de 06.08.2012.


Exista diferenta considerabila intre competentele si atributiile celor doua functii, cel putin cu privire la :


- desfiintarea dreptului conducatorului sucursalei de a reprezenta societatea in raporturile cu tertii:


- eliminarea din cadrul competentelor sefului de sucursala a dreptului de a semna contracte in numele C. N. APM S. A. :


- inlaturarea dreptului sefului de sucursala de a conduce activitatea acesteia;


- inlaturarea atributului exclusiv pe care directorul de sucursala il detinea cu privire la planul de revizii si reparatii, avizarea studiilor si proiectelor aferente sucursalei etc.


Instanta de fond a retinut ca potrivit art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii printre elementele obligatorii ale deciziei de concediere se afla si lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate .... Atat cele vacante cat si cele temporar vacante.


Instanta si-a intemeiat aceasta critica pe dispozitiile art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, in realitate fiind vorba despre dispozitiile art. 76.


Recurenta parata solicita sa se constate existenta unei aplicari eronate a dispozitiilor legale, sens in care obligatia angajatorului de a comunica lista locurilor de munca vacante este valabila doar in situatia expres prevazuta de lege la articolul mentionat de instanta, dar care nu se aplica in speta de fata, deoarece cerinta este obligatorie potrivit art. 76 alin. (1) lit. d), in conditiile art. 64, respectiv in cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d) - inaptitudine fizica sau psihica si necorespundere profesionala - si la art. 56 alin. (1) lit. e) - reintegrare.


Cu toate acestea, desi C. N. APM S. A. nu avea obligatia de a pune la dispozitia salariatului o lista cu locuri de munca vacante, pentru a veni in sprijinul salariatului, fara a avea o obligatie legala, a oferit acestuia o lista cu locuri de munca vacante, inclusiv un post de conducere, pe care acesta le-a refuzat in mod expres, subliniind faptul ca nu doreste un loc de munca ci doar postul de director de sucursala, fapt mentionat expres si prin raspunsul la interogatoriu administrat in cauza.


Contestatorului i s-a oferit un loc de munca conform pregatirii si angajarii initiale, pe care acesta l-a refuzat, optiunea lui fiind expresa, clara si concisa.


In legatura cu aceasta situatie, releva totodata faptul ca "functia de director`` este o vocatie si nu un drept, cu atat mai mult cu cat numirea in functia de director avea un caracter temporar astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei.


Pentru considerentele prezentate anterior, apreciaza ca instanta de fond nu a interpretat corect probatoriul administrat in cauza, concluziile scrise si orale prezentate de C. N. APM S. A. si a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala, motiv pentru care solicita admiterea recursului formulat, cu consecinta modificarii in tot a sentintei civile nr. 824/13. 02. 2013, pronuntata de catre Tribunalul C. in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX, in sensul respingerii cererii.


Analizand sentinta recurata din prisma criticilor formulate Curtea a admis recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:


Prin decizia nr. xxxxx/21.08.2012 emisa de recurenta s-a adus la cunostinta contestatorului faptul ca poate opta pentru unul din locurile de munca la nivelul C. N. APM S. A., precum si faptul ca va incepe sa curga termenul legal de preaviz in situatia in care nu va accepta unul dintre locurile de munca vacante.


Ulterior, prin decizia nr. xxxxx/21.09.2012 emisa de recurenta s-a dispus incetarea contractului individual de munca al contestatorului incepand cu data de 24.09.2012 din functia de director la Sucursala Energetica Port C. in temeiul art. 65 alin. 1 si 2 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.


Potrivit art. 65 alin. (1) din Codul muncii: " Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia``.


- A. . (2) : "Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa``.


Desfiintarea locului de munca este efectiva atunci cand el este suprimat din statul de functii sau organigrama societatii.


Din analiza organigramelor si a statelor de functii depuse la instanta de fond rezulta ca postul ocupat de reclamant a fost suprimat din structura angajatorului, astfel incat sub aspectul caracterului efectiv al desfiintarii decizia de concediere este legala.


Concedierea contestatorului a avut o cauza reala si serioasa, fiind impusa de necesitatea eficientizarii activitati8i la nivelul companiei.


Reorganizarea presupune redistribuirea unor activitati, operatiuni sau functii in cadrul aceluiasi compartiment sau prin delegare catre alte structuri organizatorice preexistente sau care se pot infiinta cu scopul de a spori gradul de performanta si calitate a activitatii in ansamblul sau.


Prin Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor C. N. APM S. A. din data de 06.08.2012 s-a aprobat modificarea statutului Sucursalei Energetice Port, in sensul desfiintarii consiliului de conducere al acesteia, precum si al postului de director de sucursala.


Sucursala urma sa fie coordonata de un sef de sucursala in limita stabilita prin fisa postului si a imputernicirii date de catre directorul general.


Anterior, sucursalele erau administrate de un consiliu de conducere format din 7 persoane, conducerea executiva a acestuia revenind directorului sucursalei, numit de directorul general al C. N. APM S. A.


In doctrina si jurisprudenta s-a subliniat in mod constant ca pentru a se retine indeplinirea conditiei impuse de art. 65 alin. (2) din codul muncii, este suficient ca angajatorul sa urmareasca eficientizarea propriei activitati in scopul utilizarii cu randament maxim a resurselor umane si financiare, fiind atributul exclusiv al angajatorului de a hotari asupra modalitatii in care isi organizeaza activitatea .


In mod gresit prima instanta a retinut ca nu s-a modificat cu nimic natura postului si ca din analiza atributiilor pe care le avea directorul de sucursala si cele stabilite pentru seful de sucursala se desprinde concluzia ca atributiile sunt identice.


Prin aceasta modificare competentele sefului sucursalei au fost limitate comparativ cu cele ale directorului de sucursala.


A fost desfiintata autonomia pe care o avea directorul de sucursala anterior modificarii statutului in raporturile cu tertii. In acest sens, seful de sucursala nu mai dispune de prerogative de a reprezenta societatea in raporturile cu tertii, nu mai are dreptul si competenta de a negocia si semna contractele incheiate de sucursala in numele C. N. APM S. A., nu mai detine dreptul de aprobare, avizare si semnare a anumitor operatiuni si documente.


Directorul sucursalei asigura coordonarea intregii activitati de telecomunicatii, comparativ cu seful sucursalei care asigura conditiile tehnice, legale si economice conform mandatului directorului general.


In mod gresit instanta de fond a retinut ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 74 alin. 1 lit. d) din Codul muncii (actual art. 76 alin. 1 lit. d) din Codul muncii) republicat.


Potrivit dispozitiilor legale invocate mai sus: " decizia de concediere trebuie sa contina in mod obligatoriu lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant in conditiile art. 64``.


Dispozitiile art. 64 din Codul muncii la care fac trimitere dispozitiile art. 74 alin. 1 lit. d) din codul muncii prevad la alin. (1) ca: "in cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d), precum si pentru motivul prevazut la art. 56 lit. f), angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina muncii``.


Dispozitiile art. 64 din Codul muncii au in vedere numai situatiile in care concedierea se intemeiaza pe motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d) si la art. 56 lit. f) din Codul muncii, respectiv concedierea pentru inaptitudine fizica si/sau psihica a salariatului pentru necorespundere profesionala, precum si in cazul incetarii de drept a contractului individual de munca, urmare a admiterii cererii de reintegrare a persoanei care a ocupat anterior acel post.


In acest sens, s-a statuat prin Decizia nr. 6/2011 pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii privind


aplicabilitatea dispozitiilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii (actual art. 76 alin. (1) lit. d) din Codul muncii).


Dispozitiile art. 64 alin. 1 din Codul muncii au caracter de exceptie, sunt de stricta interpretare, astfel ca nu pot fi extinse si la situatiile in care concedierea s-a dispus in temeiul art. 64 din Codul muncii.


Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 312 alin. 3 Cod procedura civila Curtea a admis recursul formulat si a modificat in parte sentinta recurata conform celor dispuse prin dispozitiv.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Admite recursul civil formulat de recurenta parata C. N. ADMINISTRATIA P. MARITIME S. A., cu sediul in C., Incinta Port, Gara Maritima, jud. C., impotriva sentintei civile nr. 824/13. 02. 2013, pronuntata de Tribunalul C., sectia I civila, in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimatul reclamant M. A., domiciliat in C., . 20, jud. C., reprezentat conventional prin av. I. P., cu sediul in C.,,


Modifica in parte sentinta in sensul ca respinge contestatia ca nefondata.


Mentine restul dispozitiilor sentintei.


Irevocabila.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 11 septembrie 2013.




Pronuntata de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 721/CM din 11.09.2013


Citeşte mai multe despre:    modificarea contractului de munca    expirarea termenului de preaviz    Regulamentul de organizare si functionare a sucursalelor    plan de restructurare    cauza reala si serioasa
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Dispozitia contestata priveste modificarea contractului de munca sub aspectul salarizarii ceea ce caracterizeaza litigiul ca fiind un conflict de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 6 din data de 22 Ianuarie 2019

Modificarea unilaterala a felului muncii si implicit a salariului. Nelegalitatea deciziei angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 459 din data de 28 Octombrie 2020

Cerere privind constatarea ca durata contractului de munca incheiat intre parti este de 8 h/zi. Reconstituirea vechimii in munca. Plata drepturilor salariale cuvenite si neachitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA - DECIZIA CIVILa NR. 342 din 05 noiembrie 2019

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Odata dovedita fapta ilicita si vinovatia, rezultatul daunator si legatura de cauzalitate se prezuma. Raspundere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1399/2017, in sedinta publica din 6 martie 2017

Sporul acordat nelegal nu poate fi recuperat de angajator daca intra sub masura amnistiei fiscale si in cazul in care datoria salariatului nu este scadenta, lichida si exigibila
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 153/2017, in sedinta publica din 21 februarie 2017

Modificarea contractului de munca. Desfiintarea postului in mod real, efectiv si serios
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.629 din 05.02.2016

Prescriptia dreptului de anulare a clauzelor contractului colectiv de munca. Modificarea salariului prin acordul partilor
Pronuntaţă de: Tribunalul T, Sectia I Civila, Sentinta nr. 880/PI din 21.04.2016

Anularea deciziei de desfacere disciplinara a contractului de munca. Repunerea salariatului in situatia anterioara concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul T, Sectia Civila de Contencios administrativ si fiscal, Sentinta nr. 1165/2016 din 11.07.2016

Desfacerea contractului de munca, la expirarea termenului de preaviz. Motive ce nu tin de persoana salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3074 din 08.06.2016



Articole Juridice

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

[Av. muncii] Procedura concedierii colective
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea CIM - Forta majora. Conditii
Sursa: Articol preluat din nr. 3/2008 al Revistei de dreptul muncii si dreptul securitatii sociale

Denuntarea unilaterala a contractului de locatiune (inchiriere)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incetarea contractului individual de munca ca urmare a vointei unilaterale a salariatului
Sursa: EuroAvocatura