din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1913 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Decizie de concediere nelegala. Inexistenta cercetarii disciplinare prealabile

Decizie de concediere nelegala. Inexistenta cercetarii disciplinare prealabile

  Publicat: 11 Jan 2017       1819 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului B. sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul R. C. a solicitat, in contradictoriu cu parata:

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Denumire data monedei unice europene.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte dintr-un proces
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

- obligarea acesteia la plata sumei de 2925 lei brut, reprezentand drepturi salariale pentru trei luni;


- obligarea la plata daunelor morale/profesionale, apreciate la valoarea de 1000 euro, precum si,


- obligarea la plata cheltuielilor de judecata .


In motivarea cererii, a sustinut ca a fost angajatul paratei in functia de sofer, conform contractului individual de munca nr. 05/.03.04. 2015, incheiat pe durata determinata, cu un salariu de 975 lei, iar in executarea contractului de munca a efectuat doua curse internationale, una in Norvegia si cealalta in Spania.


A mai aratat reclamantul ca la data de 02. 05. 2015, parata a dispus concedierea sa fara a emite decizie in acest sens si fara a-i acorda drepturile salariale pentru perioada lucrata, concediere pe care a apreciat-o abuziva, nelegala si neintemeiata. A sustinut ca parata nu i-a comunicat decizia de incetare a contractului de munca motiv pentru care nu cunoaste motivele pentru care a incetat raportul de munca .


Din punctul sau de vedere, a aratat reclamantul, angajatorul avea obligatia sa respecte dispozitiile legale prevazute de art. 61-64 Codul Muncii, sa respecte procedura de cercetare disciplinara in cazul in care era aplicabila o astfel de procedura legala.


Potrivit dispozitiilor legale, respectiv art. 76 si 77, decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa cuprinda obligatoriu motivele care determina concedierea, durata preavizului, criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, lista locurilor de munca in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant in conditiile art. 64.


Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii salariatului.


A apreciat ca decizia de concediere nu a produs efecte, intrucat nu i-a fost comunicata de catre parata, iar angajatorul poate fi obligat la plata drepturilor salariale de care a fost lipsit pentru toata perioada contractului de munca, respectiv pentru perioada de 3 luni. A mentionat ca nu i-au fost acordate drepturile salariale pentru luna aprilie, contrar celor sustinute de parata si consemnate de Inspectoratul Teritorial de Munca B. in adresa nr. 7795/SCRM/04. 06. 2015.


A contestat faptul ca i-a fost acordata diurna de 200 euro la data de 04-04-2015, respectiv 300 euro la data de 15. 04. 2015. Suma de 200 euro pentru care a semnat de primire reprezinta contravaloarea cheltuielilor de deplasare facuta in Norvegia si Spania, pentru care a depus documente justificative.


Potrivit art. 78 Codul Muncii, concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege este lovita de nulitate absoluta.


A precizat ca nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere .


Printr-un al doilea capat de cerere, reclamantul a mai solicitat obligarea paratei la plata de daune morale in cuantum de 1000 euro.


Referitor la capatul al doilea din cererea de chemare in judecata, a sustinut ca obligarea angajatorului la plata daunelor morale a fost reglementata expres prin Legea nr. 237/2007 privind modificarea alin. 1 al art. 269 din Codul Muncii, ca aceasta concediere abuziva i-a produs o stare emotionala de tensiune si stres fiind fara indoiala un act cauzator de prejudiciu. A invederat ca este casatorit, are in intretinere un copil minor, iar salariul reprezinta singura sursa de venit.


In drept, au fost invocate disp. art. 78, 80, 253, 270 Codul Muncii.


La dosar, reclamantul a depus inscrisuri .


Ulterior, la termenul de judecata din 02.11.2015, fata de motivele actiunii, temeiurile de drept invocate, reclamantul si-a precizat obiectul cererii in sensul ca se contesta si decizia de concediere, decizie ce nu i-a fost comunicata insa.


Parata a depus, la data de 07.12.2015, intampinare in afara termenului procedural si a atasat documentatia ce a stat la baza emiterii deciziei contestate, solicitata de instanta prin adresa inaintata la termenul de judecata mentionat.


Tribunalul B., prin sentinta civila nr. 1346/18.12.2015, a admis, in parte, actiunea precizata, a constatat nulitatea deciziei emisa la data de 05. 05. 2015 de catre parata, a dispus anularea acesteia si a obligat parata sa plateasca reclamantului suma de 2925 lei, reprezentand salariul brut, aferent perioadei 04. 04. xxxxxxxxxxxxx15, conform contractului individual de munca nr. 5/03. 04. 2015, indexata si actualizata la data platii efective. Prin aceeasi sentinta au fost respinse capetele de cerere privind obligarea paratei la plata sumei de 1000 Euro daune morale si a cheltuielilor de judecata .


Pentru a pronunta solutia de mai sus, tribunalul a retinut urmatoarele:


Prin decizia fara numar, emisa la data de 05. 05. 2015 de catre parata s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca al reclamantului R. C., in temeiul art. 61 lit. a Codul muncii, retinandu-se neindeplinirea indatoririlor de serviciu si indisciplina manifestata.


Reclamantul a invocat nulitatea deciziei, sustinand ca nu respectata conditiile de forma si de fond, nu a fost respectata procedura de emitere si nu a fost comunicata.


Art. 252 alin. 2 Codul muncii prevede:


"Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;


b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;


c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;


d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;


f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. ``


In cauza, asa cum a rezultat din copia deciziei emisa la data de 05. 05. 2015, aceasta nu contine o descriere a faptei ce a constituit abatere disciplinara, ci doar referirea generica la neindeplinirea indatoririlor de serviciu si indisciplina manifestata, ce fac imposibila o verificare din partea instantei a temeiniciei sale.


De asemenea, nu contine prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care ar fi fost incalcate de catre reclamant, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. 3, nu a fost efectuata cercetarea.


Totodata, conform art. 251 Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute de art. 248 lit. b-e Codul muncii, intre care si desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, in conditiile art. 61 lit. a Codul muncii, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.


Tribunalul a mai retinut ca emiterea deciziei s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art. 251 Codul muncii, din cuprinsul deciziei nerezultand efectuarea acestei cercetari disciplinare prealabile, iar din documentatia depusa la dosar de catre parata, ce nu formulase intampinare in termenul procedural, fiind decazuta din dreptul de a mai propune probe, in conditiile art. 208 Cod procedura civila, nu reiese efectuarea cercetarii disciplinare.


In cauza, nu a rezultat efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, faptul ca ar fi fost desemnata o comisie sau ar fi fost imputernicita o persoana, de catre angajator, potrivit prevederilor art. 251 alin. 2 Codul muncii, sa efectueze cercetarea disciplinara prealabila si nu s-a intocmit un proces verbal in acest sens, care sa contina concluziile acestei cercetari, cu garantarea dreptului la aparare al salariatului.


Dispozitiile din Codul muncii referitoare la raspunderea disciplinara a salariatilor, precum si la procedura de emitere si la conditiile de forma si de fond ale deciziei de sanctionare, sunt dispozitii legale imperative, a caror nerespectare este sanctionata cu nulitatea actului sanctionator, a deciziei, a dispozitiei respective.


Pentru a inlatura orice dubiu cu privire la nulitate ce intervine in cazul nerespectarii acestor dispozitii legale imperative, insusi legiuitorul foloseste sintagma "nulitatea absoluta``.


In consecinta, fata de aceste considerente, in temeiul art. 252, art. 78 si art. 80 Codul muncii, tribunalul a admis, in parte, actiunea precizata si a constatat nulitatea absoluta a deciziei emisa de parata la data de 05. 05. 2015 si a dispus anularea ei, retinand insa precizarea reclamantul ca nu solicita reintegrarea pe postul detinut anterior.


Se mai arata de catre tribunal ca, prin cerere, reclamantul a solicitat si obligarea paratei la plata sumei de 2925 lei brut reprezentand drepturi salariale pentru cele trei luni pe care a fost incheiat contractul de munca, precum si la plata daunelor morale, apreciate la valoarea de 1000 euro.


Instanta de fond a retinut ca potrivit contractului individual de munca nr. 5/03. 04. 2015, reclamantul a fost angajat la societatea parata, in meseria de sofer, pe durata determinata de 3 luni, respectiv 04. 04. xxxxxxxxxxxxx15, cu un salariu lunar brut de 975 lei.


Referitor la drepturile salariale, parata contrar dispozitiilor art. 272 Codul muncii, nu s-a facut dovada platii salariului, potrivit art. 168 Codul muncii, astfel ca instanta a retinut ca fiind intemeiat si acest capat de cerere, coroborat si cu dispozitiile art. 80 Codul muncii.


In privinta cererii de obligare a intimatei la plata daunelor morale in cuantum de 1000 euro, art. 253 Codul muncii prevede ca angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .


Pentru angajarea raspunderii patrimoniale este necesar ca reclamantul sa dovedeasca indeplinirea cumulativa a anumitor conditii de fond, respectiv fapta ilicita savarsita in timpul obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, prejudiciul cauzat, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia.


In cauza, reclamantul, prin probatoriul administrat nu a dovedit indeplinirea cumulativa a acestor conditii care ar fi atras raspunderea angajatorului pentru prejudiciul moral invocat, iar pe de alta parte, se poate aprecia ca solutia de admitere a contestatiei impotriva deciziei de concediere este in masura sa compenseze, un eventual, prejudiciu moral.


Ca urmare, a fost obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 2925 lei, reprezentand salariul brut, aferent perioadei 04. 04. xxxxxxxxxxxxx15, conform contractului individual de munca nr. 5/03. 04. 2015, indexata si actualizata la data platii efective.


Au fost respinse capetele de cerere privind obligarea paratei la plata sumei de 1000 Euro daune morale si la plata cheltuielilor de judecata, aceasta ultima cerere nefiind dovedita, la dosar nefiind depuse inscrisuri, pana la inchiderea dezbaterilor, din care sa rezulta cheltuielile de judecata efectuate, conform art. 275 Codul muncii cu referire la art. 452 Cod procedura civila.


Impotriva sentintei sus-mentionata a declarat apel parata, solicitand ca in urma analizarii actelor si lucrarilor dosarului sa se procedeze la admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei apelate, in sensul respingerii actiunii reclamantului R. C. ca neintemeiata si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces in ambele faze procesuale.


Apreciaza apelanta ca in mod gresit a fost admisa contestatia intimatului R. C. impotriva deciziei de desfacere a contractului de munca constatandu-se nulitatea acesteia, in considerarea faptului ca exista stipulata obligativitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile la art. 251 din Codul Muncii, procedura care, daca nu a fost parcursa, atrage nulitatea absoluta a deciziei de desfacere a contractului de munca .


In ceea ce o priveste, apreciaza apelanta ca solutia adoptata de catre instanta de fond este una gresita intrucat, asa cum s-a aratat si in fata instantei de fond, contractul de munca in discutie a fost incheiat pe o durata determinata, de la data 04. 04. 2015 pana la data de 04.07.2015, in cuprinsul acestuia stipulandu-se la art. L pct. a faptul ca perioada de proba este de 90 de zile, situatie in care sunt incidente disp. art 31 alin 3 din Codul Muncii -" Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia", norma cu caracter de exceptie de la regula instituita de art. 251 din Codul Muncii, in sensul ca desfacerea contractului de munca pentru cazuri disciplinare nu poate fi dispusa daca nu a fost efectuata o cercetare disciplinara prealabila.


In aceste conditii, sustine apelanta, este evident faptul ca nu era tinuta nici macar de a motiva acea decizie de desfacere a contractului individual de munca daramite sa mai parcurga procedura cercetarii disciplinare prealabile; aceasta obligatie ar fi trebuit indeplinita, sub sanctiunea nulitatii absolute desigur, doar in situatia in care acel contract de munca ar fi "depasit" perioada angajarii de proba de 90 de zile pentru a putea fi operant art. 251 din Codul muncii.


In ceea ce priveste al doilea capat de cerere admis gresit de catre instanta de fond, sustine apelanta faptul ca intimatul a incasat salariul pentru perioada in care a lucrat, adica pentru prima luna din contract astfel incat nu poate reclama plata acestuia inca o data; in privinta celorlalte doua luni pentru care instanta a obligat-o la plata salariului, aceasta cerere are un caracter accesoriu fata de primul capat de cerere, cel al constatarii nulitatii absolute a deciziei de desfacere a contractului de munca, astfel incat in masura in care se va admite apelul si se va constata legala si temeinica decizia de desfacere a contractului de munca, se va respinge si acest capat de cerere .


Pe fondul cauzei, precizeaza apelanta, asa cum s-a aratat si in fata primei instante decizia de desfacere a acestui contract de munca a fost emisa pe fondul abaterii disciplinare grave savarsita de catre reclamant la data de 02. 05. 2015, in sensul ca acesta nu a respectat sarcinile trasate de catre administrator de a lasa autoutilitara cu nr. XXXXXXXXX, proprietatea societatii, la B. la punctul de descarcare, deplasandu-se neautorizat la domiciliul sau; de asemenea, acesta a refuzat restituirea acestei autoutilitare fiind necesara interventia organelor de politie pentru ca sa reintre in posesia acestui autovehicul.


Totodata, sustine apelanta, reclamantul a refuzat restituirea sumei de 500 euro ce-i fusesera avansati de ea pentru plata unei facturi si pentru cheltuielile ocazionate de deplasarea acestei autoutilitare.


Se solicita admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei si respingerea actiunii in totalitate.


Pe cale de intampinare, reclamantul R. C. a solicitat respingerea apelului ca nefondat.


In motivarea intampinarii formulate se arata ca, in conformitate cu dispozitiile art. 251 din Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute de art. 248 lit. b si e Codul muncii, intre care si desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, in conditiile art. 61 lit. a din Codul muncii, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.


Se mai arata ca in mod corect instanta de fond a constatat nulitatea absoluta a deciziei de concediere si a obligat parata la plata sumei de 2925 lei reprezentand drepturi salariale pe perioada 04. 04. 2015 - 04.07.2015, avand in vedere ca parata nu a platit sau facut dovada potrivit dispozitiilor art. 168 si 272 codul muncii.


In final se solicita obligarea apelantei-parate la plata cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu de avocat, conform chitantei .


Examinand decizia apelata prin prisma motivelor de apel, a actelor si lucrarilor dosarului, precum si a textelor de lege incidente in cauza, Curtea retine ca apelul formulat este nefondat, pentru considerentele care urmeaza a se expune in continuare:


Prin contractul individual de munca incheiat sub nr. 5 din 3. 04. 2015 reclamantul R. C. a fost angajat de apelanta - parata in functia de sofer autoturisme si camionete pe durata determinata, respectiv de 3 luni, pentru perioada cuprinsa intre data de 04. 04. 2015 si 04.07.2015, in schimbul unui salariu brut lunar in cuantum de 975 lei. In cuprinsul contractului s-a prevazut si o perioada de proba de 90 zile calendaristice.


Prin dispozitia din data de 5. 05. 2015 unitatea - parata a decis desfacerea contractului individual de munca al reclamantului incepand cu data de 5 mai 2015 in temeiul art. 61 lit. a din Codul muncii, avand in vedere nerespectarea indatoririlor de serviciu si indisciplina pretins manifestata de reclamant .


Art. 61 din Codul muncii reglementeaza concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului, iar la punctul a se regaseste concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau abateri repetate de la regulile de disciplina muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul, ca sanctiune disciplinara.


Concedierea pentru savarsirea unei abateri disciplinare este detaliat reglementata de Codul muncii si trebuie sa respecte anumite conditii de forma si de fond pentru validitatea acesteia.


In acest sens, art. 63 din Codul muncii prevede ca, concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de Codul muncii .


De asemenea art. 252 din Codul muncii reglementeaza continutul obligatoriu al deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare, prevazut sub sanctiunea nulitatii absolute, respectiv : descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea, temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica, termenul in care sanctiunea poate fi contestata, instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata


In speta dedusa judecatii, asa cum in mod intemeiat a retinut si instanta de fond, angajatorul nu a efectuat nici cercetarea disciplinara si nici nu a prevazut in cuprinsul deciziei contestate mentiunile obligatorii mai sus -mentionate, privind descrierea abaterii disciplinare si a dispozitiilor incalcate prin savarsirea acesteia.


Nu se poate retine apararea paratei apelante din cuprinsul motivelor de apel in sensul ca nu era necesara efectuarea cercetarii disciplinare intrucat angajatul se afla in perioada de proba, iar in aceasta perioada contractul de munca putea inceta, potrivit dispozitiilor art. 31 din Codul muncii, exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia, intrucat, potrivit continutului deciziei de concediere, angajatorul nu a uzat de acest drept, de denuntare unilaterala a contractului, ci de prerogativa disciplinara. Temeiul de drept al desfacerii contractului de munca l-a constituit art. 61 lit. a din Codul muncii, nu art. 31 din acelasi cod si, retinand in sarcina reclamantului savarsirea unei abateri disciplinare, apelantul -parat era obligat sa respecte conditiile de forma si de fond privind emiterea deciziei de sanctionare disciplinara, prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute a acesteia .


Pentru aceste considerente, Curtea constata ca, in mod temeinic si legal, instanta de fond a dispus admiterea in parte a cererii si constatarea nulitatii absolute a deciziei de concediere disciplinara emisa de parata la data de 05. 05. 2015.


Potrivit disp. art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Neexistand dovezi la dosarul cauzei privind plata salariului si ca efect al anularii deciziei de concediere, in mod judicios instanta de fond a obligat parata sa plateasca reclamantului suma de 2925 lei, reprezentand salariul brut, aferent perioadei 04. 04. 2015 - 04.07.2015, conform contractului individual de munca nr. 5 /3. 04. 2015 indexata si actualizata la data platii efective .


In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 480 C. pr. civ. Curtea urmeaza respinga ca nefondat apelul declarat de parata.


In temeiul disp. art. 453 C. pr. civ. Curtea urmeaza sa oblige apelanta la plata catre intimat a sumei de 750 lei reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv onorariu de avocat, potrivit chitantei avocatiale nr. 28 din data de 23. 05. 2016.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE


Respinge, ca nefondat, apelul declarat de parata, cu sediul in B.,, jud. B., impotriva sentintei civile nr. 1346/18 decembrie 2015 pronuntata de Tribunalul B., in contradictoriu cu reclamantul R. C., domiciliat in B.,, jud. B. .


Obliga apelanta sa plateasca intimatului R. C. suma de 750 lei cheltuieli de judecata .


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica azi, 23 mai 2016.




Pronuntata de: Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1137 din data de 23 mai 2016


Citeşte mai multe despre:    decizie de concediere    contract de munca pe perioada determinata    lipsa cercetarii disciplinare prealabile    lipsa proces-verbal    abatere disciplinara    nulitate absoluta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Prelungirea raportului de serviciu dupa implinirea varstei de pensionare, pana la varsta de 65 de ani. Conditii. Aplicarea prioritara a dreptul european
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - 533/28.05.2020

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019

Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012



Articole Juridice

Nemotivarea deciziei de concediere. Protectia salariatilor impotriva concedierilor abuzive
Sursa: MCP avocati

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XVI): Concedierea salariatului pentru inaptitudine fizica sau psihica
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XIII) - Incetarea contractului de munca temporara
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati