Conditiile acordarii cheltuielilor de judecata

In sensul instituit de art. 274 alin. (1) C. proc. civ. cheltuielile de judecata sunt legate de culpa procesuala dintr-o anumita cauza pendinte pe rolul instantelor de judecata, astfel incat nu se pot solicita intr-un dosar cheltuieli de judecata efectuate intr-un alt dosar, fiind irelevant faptul ca ele se refera la acelasi dosar de dauna al asiguratorului, evidenta administrativa a dosarelor de dauna ale asiguratorilor neputand sa prevaleze asupra organizarii administrative a instantelor si sa permita un cumul al diferitelor onorarii incasate de catre un avocat de la acelasi client.

Prin decizia nr. 63 din 19 iunie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Bacau s-a admis apelul declarat de catre parata SC O.V.I.G. SA impotriva sentintei civile nr. 61 din 04 aprilie 2012, pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr. xx81/110/2011, in contradictoriu cu intimata-reclamanta SC C. SRL Urechesti.

A fost schimbata in tot sentinta nr. 61/2012 a Tribunalului Bacau, in sensul ca: s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si s-a respins, in consecinta, actiunea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.

S-au mentinut dispozitiile incheierii de sedinta din 29.06.2011 prin care a fost solutionata exceptia prematuritatii actiunii.

A fost obligata reclamanta sa plateasca paratei suma de 5.183 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .

Cu privire la cheltuielile de judecata a retinut instanta ca in temeiul art. 274 C. proc. civ., va fi obligata intimata-reclamata sa achite paratei suma de 5.183 lei reprezentand cheltuieli de judecata cu solutionarea apelului (taxe judiciare de timbru si timbre judiciare depuse pentru apel si recurs); in ceea ce priveste restul cheltuielilor de judecata efectuate de parata in cauza, curtea nu le-a acordat avand in vedere ca la prima instanta acestea nu au fost solicitate, iar in ce priveste onorariul de avocat de 20.339,52 lei, din dovezile depuse la dosar in data de 12.06.2014 nu rezulta ca plata facuta de catre parata in contul societatii de avocati este pentru acest dosar si numai pentru acesta, si cu atat mai putin pentru judecarea apelului, intrucat plata s-a facut in perioada in care dosarul se afla in prima instanta (16.12.2011-17.01.2012), apelul fiind inregistrat pe rolul curtii la data de 29.10.2012, iar pe ordinul de plata depus la dosar rezulta ca plata vizeaza dosarul xx06/110/2010.

Apelanta-parata SC O.V.I.G. SA a formulat cerere de completare a sentintei nr. 63/19.06.2014, aratand ca din inscrisurile depuse in data de 12.06.2014 rezulta faptul ca onorariul de avocat solicitat este in cuantum de 40.679 lei, si nu de 20.339,52 lei. Atasat notei de inaintare se regasesc doua ordine de plata si anume O.P. nr. 96691715/23.12.2011 aferent facturii nr. 9412771 pentru suma de 20.339,52 lei si extrasul de cont privind OP nr. 96390218 din data de 19.12.2011 pentru aceeasi suma de 20.339,52 lei.

A aratat apelanta ca din motivarea instantei rezulta faptul ca a fost analizat doar primul ordin de plata deoarece doar cu privire la acesta se face mentiunea ca este platit pentru dosarul nr. xx06/110/2010, iar instanta considera ca onorariul de avocat achitat de catre client este in cuantum de 20.339,52 lei.

A mai aratat apelanta ca nu fac obiectul cererii prezente criticile asupra respingerii onorariului de avocat dovedit prin OP din 23.11.2011. Referitor la onorariul de avocat dovedit prin extrasul de cont privind OP nr. 96390218/19.12.2011 considera apelanta ca acesta este apt de a dovedi in parte cheltuielile constand in onorariul de avocat achitat pentru acest dosar.

Prin decizia civila nr. 123 din 23.10.2014, analizand cererea de completare a deciziei civile nr. 63/19.06.2014 formulata, instanta a dispus respingerea acesteia pentru urmatoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art. 281²C. proc. civ., daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.

S-a retinut ca instanta nu a omis sa se pronunte cu privire la capatul de cerere privind cheltuielile de judecata, ci a solutionat acest capat de cerere fiind obligata reclamanta sa plateasca paratei suma de 5.183 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, instanta motivand de ce a admis doar pentru aceasta suma.

Mai mult decat atat, chiar daca instanta nu a mentionat de doua ori onorariul de avocat de 20.339,52 lei, se retine ca instanta a precizat ca plata s-a facut in perioada in care dosarul se afla in prima instanta, respectiv (16.12.2011-17.01.2012), ori daca se analizeaza datele la care au fost achitate cele doua onorarii de cate 20.339,52 lei respectiv O.P. nr. 96691715/23.12.2011 aferent facturii nr. 9412771 pentru suma de 20.339,52 lei si extrasul de cont privind OP nr. 96390218 din data de 19.12.2011 pentru aceeasi suma de 20.339,52 lei se observa cu usurinta ca ambele plati au avut loc in perioada analizata de catre instanta (16.12.2011-17.01.2012), pentru care a considerat ca nu se impune a fi acordate cheltuieli deoarece au fost efectuate in perioada in care dosarul se afla la prima instanta si nu in apel.

Ori, aceste cheltuieli generate de judecarea la prima instanta se impunea a fi solicitate in respectivul ciclu procesual, si nicidecum in judecata in apel, in apel putandu-se solicita doar cheltuielile ocazionate de judecarea apelului.

Neimpunandu-se completarea hotararii, cererea formulata de apelanta a fost respinsa, ca neintemeiata in baza art. 281²C. proc. civ.

Impotriva deciziei civile nr. 123 din 23.10.2014 si a deciziei civile nr. 63 din 19.06.2014 a declarat recurs parata SC O.V.I.G. SA Bucuresti.

In motivarea recursului declarat impotriva deciziei civile nr. 123/23.10.2014 recurenta a invederat ca instanta a respins cererea de completare a sentintei motivandu-si solutia pe faptul ca motivul respingerii onorariului de avocat de 20.339,52 lei achitat prin OP nr. 96691715/23.12.2011 se aplica si onorariului dovedit prin OP nr. 96390218/19.12.2011 si care este tot in cuantum de 20.339,52 lei.

Recurenta considera netemeinica decizia nr. 123/23.10.2014 si sustine ca, prin chiar motivarea data, instanta recunoaste ca s-a pronuntat doar asupra a o parte din onorariul de avocat. Rationamentul instantei de judecata pentru respingerea sumei reprezentand onorariu de avocat si dovedita printr-unul dintre cele doua OP-uri nu are relevanta in ceea ce priveste admiterea sau respingerea cererii de completare, ci doar in admiterea sau respingerea capatului de cerere asupra caruia nu s-a pronuntat instanta si care face obiectul cererii de completare (onorariul de avocat dovedit prin OP 96390218/19.12.2011).

Prin urmare, solicita instantei de judecata ca, pentru motivele aratate in cererea de completare a sentintei, sa admita recursul si sa schimbe in tot decizia nr. 123/23.10.2014, in sensul admiterii cererii de completare.

In motivarea recursului declarat impotriva deciziei civile nr. 63/19.06.2014 recurenta a invocat dispozitiile art 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta considera ca, din perspectiva respingerii cheltuielilor de judecata suportate la fond, si anume onorariul de expert in cuantum de 500 de lei sentinta este gresita. De asemenea, sentinta este gresita si din perspectiva atat a respingerii onorariului de avocat dovedit prin OP din nr. 96691715 din data de 23.12.2011, precum si a neacordarii onorariului de avocat dovedit prin extrasul de cont privind OP nr. 96390218 din data de 19.12.2011.

Recurenta sustine ca in decizia atacata nu se face nicio mentiune despre cheltuielile de judecata reprezentate de onorariul de avocat dovedit prin extrasul de cont privind OP nr. 96390218 din data de 19.12.2011. Mentioneaza ca acest capat de recurs depinde de solutionarea cererii de completare a deciziei, in cazul admiterii in tot a acestei cereri urmand a ramane fara obiect .

Referitor la onorariul de avocat, recurenta a sustinut ca din inscrisurile depuse in data de 12.06.2014 rezulta faptul ca onorariul de avocat solicitat este in cuantum de 40.679 de lei, si nu de 20.339,52 lei. Atasat notei de inaintare se regasesc doua ordine de plata, si anume OP din nr. 96691715 din data de 23.12.2011 aferent facturii nr. 9412771 pentru suma de 20.339.52 lei si extrasul de cont privind OP nr. 96390218 din data de 19.12.2011 pentru aceeasi suma de 20.339.52 lei.

Referitor la onorariul de avocat dovedit prin extrasul de cont privind OP nr. 96390218 din data de 19.12.2011 considera ca acesta este apt a dovedi in parte cheltuielile constand in onorariul de avocat achitat de catre O. catre SCA C.A. pentru acest dosar. Invedereaza instantei de judecata faptul ca onorariul de avocat este perceput pentru intregul ciclu procesual al dosarului de dauna si pentru orice dosare ar avea legatura cu dosarul de dauna. Astfel, motivul pentru care onorariul de avocat a fost perceput prin doua sume distincte este acela ca plata societatii de avocatura se face prin raportare la numarul dosarului de dauna si nu la numarul dosarului de instanta. Se poate observa ca dosarul de dauna identificat in ambele OP-uri este acelasi: IBC/BC/100006/2010.

Dosarul nr. xx06/110/2010 a avut acelasi obiect ca si prezentul dosar - xx81/110/2011* - dar a fost respins ca netimbrat. Ataseaza in copie sentinta nr 152/16.02.2011 data de Tribunalul Bacau in acest dosar de unde rezulta foarte clar faptul ca este vorba despre acelasi obiect - obligarea sumei de 234.326 lei avand ca temei dosarul de dauna IBC/BC/ 100006/2010 privind evenimentul din data de 10-12 februarie 2010.

Recurenta apreciaza ca instanta de recurs trebuie sa aiba in vedere la aplicarea dispozitiilor art. 274 C. proc. civ. si practica CEDO din care rezulta ca pot fi acordate cu titlu de cheltuieli de judecata acele sume care in mod real si necesar au fost platite de partea care a castigat procesul in timpul si in legatura cu acel litigiu.

Recurenta considera ca interpretarea instantei de apel asupra inscrisurilor doveditoare ale onorariului de avocat este eronata pentru ca s-a facut dovada platii pentru acest dosar ce are la baza dosarul de dauna IBC/BC/100006/2010 si nu este relevant faptul ca nu se precizeaza in OP care, este stadiul procesual pentru care a fost perceput onorariul.

Referitor la cheltuielile de judecata suportate in faza procesuala a fondului constand in onorariu de expert - 500 lei, recurenta considera ca instanta de apel a respins cererea de obligare a intimatei-reclamantei la aceste cheltuieli, deoarece nu ar fi fost solicitate la fond . Considera ca sentinta este eronata din doua considerente:1) la termenul din 07.03.2012 recurenta a fost reprezentata de avocat acesta solicitand in pledoaria finala respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata . Astfel, motivul pentru care au fost respinse aceste pretentii este neintemeiat; 2) chiar si in cazul in care instanta nu ar considera ca au fost solicitate aceste pretentii, considera, ca si in cazul onorariului de avocat, prin prisma caracterului devolutiv al apelului se impunea obligarea intimatei-reclamante la aceasta suma. Practic deoarece avocatul ce a reprezentat partea la ultimul termen in apel in primul ciclu procesual 05.02.2013 a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, aceasta solicitare ramane facuta catre instanta de judecata . Recurenta considera ca nu este relevant ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata in general ci doar pentru apel, prin cererea de apel, deoarece instanta de apel, chiar si dupa casare, este investita cu cererea de obligare a intimatei-reclamante la plata tuturor cheltuielilor de judecata facute in toate ciclurile procesuale ale prezentului dosar.

Analizand deciziile atacate prin prisma criticilor de nelegalitate formulate, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca recursurile sunt nefondate, deciziile atacate nefiind date cu aplicarea gresita a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.) pentru urmatoarele considerente:

Cat priveste recursul declarat impotriva deciziei civile nr. 63/19.06.2014 se va retine ca, potrivit art. 281²raportat la 281^2a, aceasta completare a hotararii nu poate fi ceruta prin calea de atac, ci numai in conditiile prevazute de art 281-281²C. proc. civ.

In consecinta, recurenta poate formula critici doar la decizia nr. 123/23.10.2014 prin care s-a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 63/19.06.2014.

Cat priveste recursul declarat impotriva acestei decizii se va retine ca in apel au fost solicitate in mod expres cheltuieli de judecata pentru aceasta faza procesuala, iar ordinele de plata invocate de recurenta probeaza cheltuieli de judecata efectuate in fata primei instante, si nu a celei de apel.

Astfel, cu extrasul de cont privind OP nr. 96390218 din data de 19.12.2011 pentru suma de 20.339.52 lei se probeaza cheltuielile de judecata din dosarul xx81/110/2011 efectuate in fata primei instante, deci anterioare datei declararii apelului.

Mai mult decat atat, cu al doilea dintre ordinele de plata se probeaza cheltuieli de judecata dintr-un alt dosar (OP din nr. 96691715 din data de 23.12.2011 aferent facturii nr. 9412771 pentru suma de 20.339.52 lei - cheltuieli de judecata aferente dosarului nr. xx06/110/2010). Regimul juridic al cheltuielilor de judecata este unul accesoriu prin raportare la fiecare dosar in parte . Deci, nu se pot solicita in acest dosar cheltuieli de judecata efectuate intr-un alt dosar, fiind irelevant ca ele se refera la acelasi dosar de dauna al asiguratorului. Evidenta administrativa a dosarelor de dauna ale asiguratorilor nu poate sa prevaleze asupra organizarii administrative a instantelor si sa permita un cumul al diferitelor onorarii incasate de catre un avocat de la acelasi client. In sensul instituit de art. 274 alin. (1) C. proc. civ. cheltuielile de judecata sunt legate de culpa procesuala dintr-o anumita cauza pendinte pe rolul instantelor de judecata .

Apelul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bacau la 28.11.2012, deci dupa aproximativ un an de la pretinsa plata a onorariului si nu rezulta din probatoriul administrat ca partea ar fi achitat avocatului un onorariu si pentru un virtual apel.

Cat priveste critica privitoare la onorariul de expert de 500 lei, se va retine ca despre aceasta suma nu s-a facut vorbire in cererea de completare a dispozitivului, ea fiind adusa in discutie pentru prima data in recursul declarat impotriva deciziei civile nr. 63/19.06.2014. Or, asa dupa cum deja s-a expus, recurenta avea posibilitatea de a solicita aceasta suma prin cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 63/19.06.2014, nicidecum prin recursul declarat impotriva acestei hotarari.

Pentru toate considerentele de fapt si de drept retinute, Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform art. 312 C. proc. civ., a respins, ca nefondate, recursurile declarate de parata SC O.V.I.G. SA Bucuresti impotriva deciziei nr. 63/2014 din 19 iunie 2014 si a deciziei nr. 123/2014 din 23 octombrie 2014 pronuntate de Curtea de Apel Bacau, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.