Admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea de Apel Pitesti a retinut ca intimatul-contestator a solicitat, in faza procesuala a recursului, efectuarea controlului de constitutionalitate, respectiv a controlului posterior si concret al legilor si ordonantelor, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, care are caracter de ordine publica, ceea ce implica imposibilitatea acoperirii sale ori a renuntarii la ea.

Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, ``(1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti, sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa. (3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale``.

In conformitate cu art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, ``Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile``.

In speta, exceptia de neconstitutionalitate invocata de contestatorul D.F., are ca obiect dispozitiile art. 4 din O.U.G. nr. 1/2011 aprobata prin Legea nr. 165/2011 si art. 20 din Anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 1/2011; s-a sustinut ca aceste dispozitii legale incalca prevederile art. 75-76, respectiv ale art. 1 alin. (4) si art. 124 din Constitutie .

A retinut, de asemenea, curtea de apel ca, prin prisma examenului de admisibilitate a sesizarii Curtii Constitutionale, toate conditiile prevazute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata trebuie sa fie indeplinite cumulativ.

In cauza de fata exceptia a fost invocata de intimatul-contestator D.F., in recursul declarat de intimatii Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale si Ministerul Apararii Nationale, impotriva sentintei civile nr. 511/2013 din 15 ianuarie 2013 pronuntata de Tribunalul Arges in Dosarul nr. 6038/109/2011; cererea priveste neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare.

Prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 1/2011 aprobata prin Legea nr. 165/2011 si cele ale art. 20 din Anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 1/2011 nu au fost declarate neconstitutionale, iar instanta de contencios constitutional a respins, fie ca inadmisibile, fie ca neintemeiate, exceptiile de neconstitutionalitate ale O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala prin deciziile nr. 919 din 06 iulie 2011, nr. 406 din 03 mai 2012, nr. 407 din 03 mai 2012, nr. 661 din 19 iunie 2012, nr. 747 din 20 septembrie 2012, nr. 772 din 25 septembrie 2012 si nr. 190 din 02 aprilie 2013.

Insa in ceea ce priveste existenta unei legaturi indisolubile intre necesitatea controlului de constitutionalitate, respectiv a controlului posterior si concret al legilor si ordonantelor, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate si solutionarea cauzei in faza procesuala a recursului, Curtea de Apel Pitesti a retinut ca prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 1/2011, aprobata prin Legea nr. 165/2011, si ale art. 20 din Anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 1/2011 nu au stat la baza pronuntarii sentintei civile nr. nr. 511/2013 din 15 ianuarie 2013 pronuntate de Tribunalul Arges in Dosarul nr. 6038/109/2011, iar judecatorul fondului nu si-a intemeiat solutia pe aceste reglementari.

Pentru considerentele expuse, curtea de apel a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 4 din O.U.G. nr. 1/2011 (aprobata prin Legea nr. 165/2011) si art. 20 din Anexa 3 la O.U.G. nr. 1/2011, formulata de intimatul-contestator D.F.

Impotriva acestei incheieri a declarat recurs, in termenul prevazut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicata, contestatorul D.F., solicitand admiterea recursului, casarea incheierii atacate si trimiterea cauzei instantei de recurs, in vederea sesizarii Curtii Constitutionale.

In motivarea cererii de recurs, recurentul a aratat ca, in calitate de intimat-contestator, a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 4 din Legea nr. 165/2011 (fosta O.U.G. nr. 1/2011) si a disp. art. 20 din Anexa 3 a Legii nr. 165/2011, dispozitiile legale care sunt in vigoare si care, in opinia sa, au legatura cu solutionarea cauzei; dispozitiile contestate sub aspectul constitutionalitatii, care fac obiectul exceptiei, nu au fost declarate neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.

A sustinut recurentul ca, analizand admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, in raport de dispozitiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 si 146 lit. d) din Constitutie, in mod gresit Curtea de Apel Pitesti a constatat ca nu se impune sesizarea Curtii Constitutionale, cu motivarea ca prima conditie pentru a sesiza Curtea Constitutionala este aceea a interesului procesual, ceea ce presupune ca partea sa probeze influenta hotaratoare asupra judecarii procesului a textelor sau dispozitiilor dintr-o lege sau o ordonanta in vigoare, contestate sub aspectul constitutionalitatii acestora.

Curtea de apel a retinut ca nu se impune sesizarea Curtii Constitutionale intrucat la pronuntarea sentintei nr. 511 din 15 ianuarie 2013, Tribunalul Arges nu a retinut in considerente incidenta celor doua dispozitii legale ci, a motivat, in drept, hotararea pe dispozitiile Legii nr. 119/2010, precum si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

in opinia recurentului-contestator, incheierea prin care a fost respinsa cererea de sesizare a Curtii Constitutionale este nelegala deoarece dispozitiile legale a caror neconstitutionalitate a invocat-o au legatura directa cu solutionarea cauzei dedusa judecatii.

Este adevarat ca prin hotararea atacata, prima instanta a retinut ca revizuirea pensiilor de serviciu nu mai era posibila in conditiile in care hotararile de recalculare fusesera anulate de instantele de judecata, iar disp. art. 4 din O.U.G. nr. 1/2010, nu puteau fi aplicate in vederea diminuarii cuantumului pensiilor aflate in plata in conditiile in care atat disp. art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, cat si disp. art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, au retinut cu valoare de principiu faptul ca orice recalculare sau revizuire a pensiei nu poate avea ca efect diminuarea cuantumului aflat in plata la data adoptarii legii noi, ceea ce reprezenta de fapt, o recunoastere a principiilor drepturilor castigate, respectiv, a principiului neretroactivitatii legii civile, insa nelegalitatea incheierii este determinata de faptul ca prin hotararea judecatoreasca prin care a fost anulata decizia de recalculare, instanta a retinut in mod irevocabil faptul ca "se mentine pensia de serviciu aflata in plata in luna decembrie 2010".

A concluzionat recurentul-contestator ca, in raport de aceasta situatie, disp. art. 20 din Anexa 3 la O.U.G. nr. 1/2011 incalca principiul separatiei puterilor in stat, in conditiile in care prevad ca prin revizuire pot fi modificate, sub aspectul cuantumului, si pensiile stabilite prin hotarari judecatoresti.

Intimatii, legal citati, nu au formulat intampinare.

Analizand incheierea recurata prin prisma criticilor formulate, inscrisurile de la dosar si dispozitiile legale incidente in speta, inalta Curte constata ca recursul este fondat si urmeaza a fi admis, cu consecinta casarii incheierii si trimiterii cauzei Curtii de Apel Pitesti, in vederea sesizarii Curtii Constitutionale, pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Arges, sectia civila, sub nr. 6038/109/2011, disjunsa din Dosarul nr. 1124/109/2011, astfel cum a fost precizata si completata, contestatorul D.F. a solicitat, in contradictoriu cu intimatii Ministerul Apararii Nationale si Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale, anularea deciziei nr. 93142 din 28 decembrie 2010, de recalculare a pensiei, anularea deciziilor nr. 93142 din 07 decembrie 2011, nr. 93142 din 03 februarie 2012 si nr. 93142 din 22 februarie 2012, de revizuire a drepturilor de pensie de serviciu, si mentinerea in plata a pensiei de serviciu stabilite in temeiul Legii nr. 164/2001.

In motivarea cererii, contestatorul a aratat ca a avut calitatea de militar, fiind beneficiarul unei pensii de stat aferente activitatii desfasurate, vechimii si gradului avut. Prin deciziile pe care le contesta s-a dispus in mod netemeinic si nelegal atat recalcularea pensiei, cat si revizuirea acestor drepturi, fapt ce a dus la o diminuare nejustificata a cuantumului drepturilor de pensie .

De asemenea, a mai sustinut ca prin recalcularea pensiilor se incalca principiul dreptului castigat, intrucat pe parcursul anilor in care a fost militar activ, a castigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul caruia si-au desfasurat activitatea .

Pe de alta parte, deciziile de recalculare a pensiilor au fost emise in temeiul H.G. nr. 735/2010, a carei suspendare a fost dispusa prin sentinta civila nr. 338/2010 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in Dosarul nr. 1371/33/2010, pana la pronuntarea instantei de fond . Prin urmare, deciziile de recalculare au fost emise in baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic, ceea ce atrage nulitatea lor.

S-a mai sustinut de catre contestator ca prin deciziile de revizuire pe care le contesta s-au incalcat principii fundamentale prevazute in Constitutie, precum si dreptul de proprietate asupra pensiei.

Prin sentinta civila nr. 511 din 15 ianuarie 2013, Tribunalul Arges, sectia civila, a admis contestatia, completata si precizata, formulata de contestatorul D.F., in contradictoriu cu intimatii Ministerul Apararii Nationale si Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale. A anulat decizia de recalculare nr. 93142 din 28 decembrie 2010 emisa de Directia Financiar Contabila din cadrul Ministerului Apararii Nationale. A anulat deciziile de revizuire nr. 93142 din 07 decembrie 2011, 93142 din 03 februarie 2012 si nr. 93142 din 22 februarie 2012 emise de Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale si a mentinut in plata pensia de serviciu stabilita contestatorului in baza Legii nr. 164/2001, modificata si completata si aflata in plata la data de 01 ianuarie 2011.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut, ca prin decizia nr. 0119250/2008, emisa in baza Legii nr. 164/2001, contestatorul a fost inscris la pensie de serviciu .

In temeiul Legii nr. l 19/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si H.G. nr. 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, s-a procedat la recalcularea pensiei contestatorului prin decizia nr. 93142 din 28 decembrie 2010, rezultand un cuantum diminuat al pensiei fata de cel aflat in plata si stabilit prin decizia initiala.

Potrivit procedurii instituite de art. 149-151 din Legea nr. 263/2010, reclamantul a contestat decizia de recalculare a pensiei la Comisia de contestatii din cadrul Ministerului Apararii Nationale, insa aceasta nu s-a pronuntat asupra contestatiei.

Prin sentinta civila nr. 338 pronuntata de Curtea de Apel Cluj la data de 28 septembrie 2010 in Dosarul nr. 1371/33/2010 a fost suspendata executarea H.G. nr. 735/2010 pana la solutionarea fondului cauzei. Aceasta masura a suspendarii a fost confirmata ulterior de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 38 din 07 ianuarie 2011.

Art. 14 alin. 7 din Legea contenciosului administrativ dispune ca suspendarea executarii actului administrativ are ca efect incetarea oricarei forme de executare, pana la expirarea duratei suspendarii. Desi efectul juridic imediat al sentintei civile nr. 338 din 28 septembrie 2010 a fost acela de incetare a executarii H.G. nr. 735/2010, adica a recalcularii pensiilor celor proveniti din structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala, pe perioada suspendarii executarii H.G. nr. 735/2010, intimatii au continuat sa recalculeze pensiile, contestatorului fiindu-i emisa decizia contestata in cauza de fata.

In aceste conditii, decizia de recalculare nr. 93142 din 28 decembrie 2010, emisa contestatorului in perioada in care subzista suspendarea efectelor H.G. nr. 735/2010, este nelegala.

In ceea ce priveste deciziile de revizuire a drepturilor de pensie, tribunalul a retinut ca la 07 decembrie 2011, la 03 februarie 2012 si la 22 februarie 2012, Casa de Pensii Sectoriala din cadrul Ministerului Apararii Nationale i-a emis contestatorului noi decizii, toate avand numarul 93142, prin care i-a revizuit drepturile de pensie in temeiul O.U.G. nr. 1/2011.

Urmand procedura instituita prin art. 149 alin. (1) din Legea 263/2010, contestatorul a contestat aceste decizii de revizuire a drepturilor de pensie la Comisia de contestatii din cadrul M.Ap.N., insa contestatiile nu au fost solutionate pana la data pronuntarii sentintei.

A mai retinut tribunalul ca dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, potrivit art. 1 al acestui act normativ, pensia de serviciu a contestatorului a devenit pensie in intelesul Legii nr. 19/2000; au fost emise deciziile de revizuire a drepturilor de pensie, revizuire care a operat din oficiu .

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2011, ``pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeasi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai tarziu pana la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari``. Aceasta inseamna ca se revizuiesc din oficiu doar pensiile indicate in Legea nr. 119/2010 pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeasi lege.

Acelasi act normativ (O.U.G. nr. 1/2011) prevede in art. 3 ca procedura revizuirii va fi cea prevazuta in anexa nr. 3; art. 1 al anexei 3 (Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala) prevede ca ``pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si recalculate potrivit prevederilor aceleasi legi se revizuiesc conform prezentei metodologii``. Interpretand prin coroborare textele sus mentionate, tribunalul a apreciat ca numai pensiile recalculate pot fi revizuite potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 1/2011. in cazul contestatorului de fata s-a dispus anularea deciziei de recalculare a drepturilor de pensie, asa incat acestea nu mai exista.

Astfel, din moment ce nu a existat vreo cerere din partea contestatorului in sensul revizuirii drepturilor de pensie, intimatele nu mai puteau efectua revizuirea din oficiu, pentru contestator neexistand mai intai etapa recalcularii.

Incepand cu data de 01 ianuarie 2011 a intrat in vigoare Legea nr. 263/2010, care reglementeaza cadrul general privind sistemul unitar de pensii publice, asa incat tribunalul a apreciat ca orice operatiune de revizuire a drepturilor de pensie reglementata dupa acest moment trebuie sa se circumscrie cadrului general si sa respecte procedura si principiile impuse de Legea nr. 263/2010.

Unul dintre principiile instituite atat de Legea nr. 263/2010, cat si de legislatia anterioara care a guvernat sistemul de pensii publice, este cel cuprins in dispozitiile art. 169 alin. (5) (din Legea 263/2010), potrivit caruia se mentine in plata cuantumul pensiei aflat in plata in situatia in care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat este mai mic decat cel cuvenit sau aflat in plata .

De asemenea, tribunalul a examinat cererea contestatorului prin raportare la art. l din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, retinand ca prestatiile sociale intra sub incidenta acestor dispozitii, si a concluzionat ca acestuia, prin diminuarea drastica a venitului de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale ca urmare a batranetii, i-a fost impusa o sarcina excesiva prin durata masurii si prin efectul pe care il produce, astfel ca, in cauza, s-a facut dovada ruperii justului echilibru intre interesele generale si interesele particulare afectate prin masurile de diminuare a pensiei contestatorului, ingerinta statului nefiind proportionala in raport de interesele particulare afectate.

In consecinta, tribunalul a dispus anularea deciziilor de revizuire nr. 93142 din 07 decembrie 2011, nr. 93142 din 03 februarie 2012 si nr. 93142 din 22 februarie 2012 emise de Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale, cu consecinta mentinerii in plata a pensiei de serviciu stabilita contestatorului in baza Legii nr. 164/2001, modificata si completata si aflata in plata la data de 01 ianuarie 2011.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs intimatii Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale si Ministerul Apararii Nationale, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei, iar pe fond, respingerea contestatiei.

In motivarea cererii de recurs, recurentii-intimati au sustinut, in esenta, aplicabilitatea in speta a dispozitiilor O.U.G. nr. 1/2011.

Dispozitiile contestate in speta sub aspectul constitutionalitatii, au urmatorul continut: ``Pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare raman in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii.`` (art. 4 din O.U.G. nr. 1/2011), respectiv ``Pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010, ale caror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata se revizuiesc, dupa caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.`` (art. 20 din Anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 1/2011).

Art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privesc pensiile militare de stat, respective pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statul special din sistemul administratiei penitenciarelor.

Inalta Curte retine ca in considerentele incheierii de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din O.U.G. nr. 1/2011, respectiv a dispozitiilor art. 20 din Anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 1/2011, prin raportare la prevederile art. 15 -16, alin. (4) si 124 din Constitutie, Curtea de Apel Pitesti a aratat ca nu este intrunita una din conditiile prevazute cumulative de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, in sensul ca nu exista o legatura indisolubila intre necesitatea controlului de constitutionalitate, a controlului posterior si concret al legilor si ordonantelor, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate si solutionarea cauzei in faza procesuala a recursului, si aceasta deoarece prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 1/2011, aprobata prin Legea nr. 165/2011, si ale art. 20 din Anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 1/2011 nu au stat la baza pronuntarii sentintei civile nr. 511/2013 din 15 ianuarie 2013 pronuntate de Tribunalul Arges in Dosarul nr. 6038/109/2011, iar judecatorul fondului nu si-a intemeiat solutia pe aceste reglementari.

Din perspectiva indeplinirii acestei conditii de admisibilitate, Inalta Curte constata ca art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, prevede ca dispozitiile pretins neconstitutionale sa aiba legatura cu solutionarea cauzei, in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

Prin urmare, legea prevede conditia ca dispozitiile legale contestate sa aiba legatura cu solutionarea cauzei dar nu intr-un sens atat de restrictiv incat sa se restranga sfera de aplicare numai la prevederile legale pe care instanta inferioara si-a intemeiat solutia, atunci cand exceptia de neconstitutionalitate este invocata in caile de atac, cu atat mai mult cu cat, in speta, se constata ca prin motivele de recurs, recurentii-intimati sustin tocmai aplicabilitatea dispozitiilor O.U.G. nr. 1/2011.

Imprejurarea ca prima instanta, admitand contestatia formulata de contestatorul D.F., a apreciat ca in cazul dedus judecatii nu sunt incidente prevederile O.U.G. nr. 1/2011, nu este de natura sa conduca la concluzia ca, in recursul declarat de intimati, contestatorul nu ar justifica un interes legitim si actual in invocarea exceptiei de neconstitutionalitate.

In acest sens, Inalta Curte constata ca aspectele de legalitate ce urmeaza a fi dezlegate in recurs privesc tocmai posibilitatea recalcularii/revizuirii pensiilor, inclusiv a celor al caror cuantum a fost stabilit pe cale judecatoreasca.

Or, prin raportare la obiectul cererii de chemare in judecata si la criticile de recurs formulate de recurentii-intimati, dispozitiile legale invocate de intimatul-contestator ca fiind contrare, in esenta, principiului neretroactivitatii legii civile si principiului separatiei puterilor in stat, au legatura cu solutionarea recursului.

In consecinta, pentru considerentele expuse, si retinand ca celelalte conditii de admisibilitate prevazute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost constate indeplinite de curtea de apel, in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. (1) si (2) C. proc. civ. si art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicata, Inalta Curte va admite recursul, va casa incheierea recurata si va trimite cauza Curtii de Apel Pitesti, in vederea sesizarii Curtii Constitutionale, conform dispozitiilor art. 29 alin. (4) din actul normativ sus-mentionat.





PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E





Admite recursul declarat de contestatorul D.F. impotriva incheierii de sedinta din 28 noiembrie 2013 a Curtii de Apel Pitesti, sectia I civila.

Caseaza incheierea recurata si trimite cauza Curtii de Apel Pitesti, in vederea sesizarii Curtii Constitutionale.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica, astazi 22 ianuarie 2014.