Previzibilitatea riscului asigurat in cazul savarsirii unei infractiuni de inselaciune in conventii

Prin urmare, in aceasta situatie, asiguratorul nu datoreaza despagubiri intrucat neexecutarea obligatiilor contractuale nu poate fi calificata ca un eveniment care survine accidental, brusc si neprevazut, neincadrandu-se in categoria riscurilor asigurate.

Prin sentinta civila nr. 1891/24.05.2012, Tribunalul Covasna a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intervenientei in interes propriu Banca T. SA, Sucursala Sfantu Gheorghe .

A respins, ca neintemeiata, atat actiunea principala a reclamantei SC Z.P. SRL Sfantu Gheorghe in contradictoriu cu parata SC G.A. SA Sfantu Gheorghe, avand ca obiect obligarea acesteia la plata unor despagubiri in suma de 285.700 lei, cu dobanda legala din data de 02.11.2010 si pana la stingerea debitului, cat si cererea de chemare in judecata a altor persoane formulata de aceeasi reclamanta impotriva intervenientei Banca T. SA, Sucursala Sfantu Gheorghe .

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:

Buldoexcavatorul reclamantei marca X BL 71 MR1 a fost asigurat prin intermediul politei de asigurare CPM nr. 200128, pentru perioada de timp 17.03.2010 -16.03.2011, pentru suma de 67.235 EUR de catre SC G.A. SA, drepturile de despagubire fiind cesionate in favoarea Bancii T., Sucursala Sfantu Gheorghe .

Acelasi buldoexcavator a fost predat de catre reclamanta societatii comerciale F.A.R. SRL cu sediul in municipiul Bistrita Nasaud in baza contractului de inchiriere nr. 13037/15.03.2010 si a procesului-verbal de predare-primire nr.13037/17.03.2010, reclamanta instiintand asiguratorul ca, desi bunul a fost pus la dispozitie cu titlu de inchiriere numai pe o perioada de trei luni, la expirarea acesteia buldoexcavatorul nu a mai fost returnat.

Reclamanta a pretins de la asigurator incasarea sumei asigurate motivand ca a incheiat o asigurare de tip `` toate riscurile ``.

Instanta de fond a retinut ca, pentru esenta acestui litigiu, importante sunt ``evenimentele asigurate``, acestea fiind mentionate la pct. 2 din conditiile speciale, unde se arata ca ``se asigura orice eveniment accidental brusc si neprevazut care nu este exclus prin precizarile de la capitolele ``excluderi generale`` si ``excluderi speciale``, cum ar fi operare incorecta sau neglijenta ale operatorilor, catastrofe naturale precum furtuna, grindina, inundatiile, revarsarile de ape, alunecarile de teren, cutremurul si eruptiile vulcanice, incendiu, trasnet si explozie, furt prin efractie sau acte de talharie, coliziuni, rasturnari, deraieri.``

Nerestituirea buldoexcavatorului de catre SC F.A.R. SRL la implinirea duratei contractului de inchiriere a acestui utilaj aduce in discutie o legatura contractuala, modul de executare a obligatilor nascute din contract si in final angajarea raspunderii contractuale pe fondul solicitarii de reziliere a contractului. Prin urmare, situatia ivita in legatura cu nerestituirea utilajului de catre cel care a inchiriat bunul nu valoreaza furt sau talharie, fiind vorba de o fapta care mai degraba se situeaza pe taramul dreptului civil decat a dreptului penal.

Asiguratorul G. a preluat riscul producerii unui ``eveniment accidental, brusc si neprevazut``, care nu a fost exclus prin ceea ce s-a enumerat, fie si cu titlu exemplificativ, ca fiind ``excluderi generale`` si ``excluderi speciale``, riscul asigurat fiind definit drept un ``eveniment viitor, posibil dar incert, pentru ale carei urmari/consecinte se incheie contractul de asigurare``, asa incat nu se poate sustine ca nerestituirea unui buldoexcavator la implinirea duratei inchirierii constituie un eveniment accidental, brusc si neprevazut, fiind vorba de o situatie absolut previzibila si cu grad relativ de certitudine in ceea ce priveste posibilitatea de a se intampla.

Prin urmare, asiguratorul nu datoreaza despagubiri nu pentru faptul ca ar fi vorba de un eveniment care a fost exclus in mod expres de la angajarea raspunderii SC G.A. SA la categoria excluderi generale sau excluderi speciale, ci pentru ca ceea ce reclamanta pretinde a fi survenit cu titlu de eveniment asigurat nu constituie la modul general un astfel de eveniment .

Desi polita incheiata este una de tip ``toate riscurile``, trebuie inteles ca aceasta acopera orice risc care, sub rezerva excluderilor generale si speciale survenite in legatura cu starea tehnica si dinamica buldoexcavatorului in conditii de normala si corecta utilizare din partea deserventului sau, adica se acopera riscurile naturii intrinseci a utilajului, in timp ce riscul de nerestituire a utilajului la finele perioade de inchiriere, constituie un risc extrinsec utilajului, bazat si pe culpa asiguratei in alegerea cocontractantului locatar.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intervenientei in interes propriu Banca T. SA, Sucursala Sfantu Gheorghe, tribunalul a respins-o apreciind ca intervenienta ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si partea reclamanta cata vreme drepturile de despagubiri izvorate din polita de asigurare i-au fost cesionate, fiind o chestiune exclusiv de fond daca chemarea in judecata a intervenientei in conditiile art. 57 C. proc. civ., este sau nu intemeiata.

Fata de considerentele de mai sus, instanta de fond a retinut ca situatia de fapt reclamata de asigurata SC Z.P. SRL, valorizata in drept, nu declanseaza mecanismul despagubirilor generate de polita de asigurare mai sus mentionata, drept pentru care atat actiunea principala cat si cererea de chemare in judecata a altor persoane au fost respinse ca neintemeiate.

Impotriva hotararii de mai sus a formulat apel reclamanta SC Z.P. SRL Sf. Gheorghe . Apelul a fost apreciat ca fondat, retinandu-se, in rezumat, urmatoarele:

Interpretarea judiciara a conventiei partilor cu privire la evenimentele asigurate este necesara datorita neintelegerilor dintre parti cu privire la includerea evenimentului invocat de reclamanta intre riscurile asigurate.

In speta, faptul ca disparitia utilajului ce face obiectul asigurarii a avut loc in timpul derularii unui contract de inchiriere nu are relevanta deoarece partile au incheiat o asigurare de tip ``toate riscurile``, iar potrivit dispozitiilor contractuale polita acopera orice eveniment viitor, posibil dar incert, inclusiv in cazul in care riscul asigurat s-a produs in derularea unor contracte de inchiriere (cap. 4 din normele de subscriere privind asigurarea de tip toate riscurile).

Prin urmare, in mod gresit prima instanta a analizat efectele contractului de locatiune asupra evenimentului asigurat, concluzionand ca nepredarea utilajului a fost nu numai previzibila, ci chiar prevazuta de catre partile contractului de locatiune astfel ca nu constituie un eveniment fortuit, brusc si neprevazut in sensul celor ce fac obiectul asigurarii.

Dupa cum rezulta din probele administrate in cauza, evenimentul invocat de reclamanta nu constituie o simpla neexecutare a contractului de inchiriere prin nepredarea utilajului la expirarea termenului de locatiune, ci imbraca elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune.

Enumerarea evenimentelor asigurate din clauza contractuala art. 2.1 din conditiile de asigurare este una exemplificativa, ceea ce reiese atat din utilizarea expresiei ``cum ar fi`` cat si din analiza sistematica a tuturor clauzelor contractuale din care rezulta ca doar evenimentele expres precizate la capitolele excluderi generale si speciale nu fac obiectul asigurarii.

De asemenea, in mod gresit prima instanta a retinut ca reclamanta ar fi in culpa in alegerea contractantului locator intrucat acest aspect, chiar daca ar fi adevarat, nu exclude aplicarea conventiei partilor decat in masura in care s-ar fi dovedit ca riscul asigurat s-ar fi ``produs cu intentie ori culpa grava de catre asigurat``, ceea ce nu este cazul .

In consecinta, Curtea de Apel Brasov, Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de munca si de asigurari sociale, prin decizia civila nr. 2/Ap/28.01.2013, a admis apelul reclamantei, a schimbat in parte sentinta apelata in sensul ca a admis in parte actiunea . A obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 271.415 lei plus dobanda legala calculata de la data de 2.11.2010 la data achitarii debitului. A fost pastrata dispozitia referitoare la solutionarea exceptiei. A obligat intimata sa plateasca reclamantei suma de 10562 lei cheltuieli de judecata in fond si in apel.

Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs parata care a solicitat modificarea deciziei recurate intrucat instanta de apel a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, respectiv contractul de asigurare incheiat de parti.

In motivarea recursului s-a invederat ca evenimentul invocat de reclamanta nu reprezinta risc asigurat intrucat nu indeplineste cumulativ cele trei elemente prevazute la art. 2.1 din conditiile specifice potrivit carora se asigura evenimente produse ``accidental, brusc, neprevazut``.

Conform conditiilor generale, riscul asigurat este definit ca un eveniment viitor si posibil, dar, in baza completarilor aduse de conditiile specifice, riscul asigurat se limiteaza numai la evenimente care se produc accidental si neprevazut, fiind excluse evenimentele prevazute, chiar daca sunt viitoare si posibile.

Mai mult, circumstantele si cauzele datorita carora asiguratul sufera o pierdere materiala privind bunul asigurat sunt esentiale si determinante in stabilirea dreptului la despagubire .

Imprejurarea ca utilajul asigurat a disparut ca urmare a savarsirii unei infractiuni de inselaciune in conventii nu se incadreaza in cele prevazute de art. 2.1. din conditii, nefiind acoperit prin contract intrucat evenimentul este unul prevazut.

In ceea ce priveste dobanda legala, chiar daca s-ar fi stabilit ca s-a produs un eveniment asigurat, aceasta a fost calculata gresit intrucat asiguratorul are dreptul la compensare cu primele ce i se datoreaza si care nu au mai fost achitate de intimata incepand cu data de 16.09.2010.

In drept s-au invocat prevederile art. 304 C. proc. civ.

Prin intampinare, intimata-reclamanta a invocat inadmisibilitatea recursului raportat la faptul ca acesta cuprinde numai critici de netemeinicie si, pe fond, a solicitat respingerea recursului.

Intimata a invederat, in esenta, ca enumerarea evenimentelor asigurate in clauza cuprinsa in art. 2.1 din conditiile speciale este pur exemplificativa, iar savarsirea unei infractiuni de inselaciune se incadreaza in notiunea de risc asigurat, intrucat nu exista nicio clauza contractuala care sa permita tratarea diferita a infractiunii de furt de infractiunea de inselaciune.

Analizand critica referitoare la inadmisibilitatea recursului care, in opinia instantei supreme, nu reprezinta o veritabila exceptie de procedura, se retine ca motivarea recursului se refera la interpretarea gresita, de catre instanta de apel, a clauzelor contractului de asigurare, care poate fi incadrata in prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare, contrar opiniei intimatei, se constata ca recursul cuprinde critici de nelegalitate a deciziei recurate.

Pe fondul caii de atac exercitate de parata, analizand decizia recurata din perspectiva criticilor de nelegalitate invocate, Inalta Curte a constatat ca recursul este fondat.

Astfel, intr-o definitie generala, riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecinte nedorite sa se produca. Acest fapt poate fi anticipat cu o anumita probabilitate sau poate fi neprevazut. In doctrina economica s-a subliniat, cu privire la risc, ca se pot face anumite anticipari ale evenimentelor ce se pot produce sau ale probabilitatii asociate producerii lor.

Din punct de vedere al riscului asigurat intereseaza care sunt variabilele care sunt estimate la momentul incheierii contractului in vederea stabilirii de catre parti a dreptului la despagubire . Riscul asigurat, din acest punct de vedere, reflecta proportiile raspunderii asiguratorului.

Din perspectiva juridica, riscul asigurat este un eveniment viitor, posibil si incert, care se plaseaza in afara sferei de determinare prin vointa partilor.

In prezenta cauza este necesar a determina daca disparitia bunului asigurat, ca urmare a savarsirii unei infractiuni de inselaciune, reprezinta sau nu un eveniment asigurat in sensul celor convenite de parti prin contractul de asigurare.

Inalta Curte apreciaza, in acord cu opinia intimatei, ca enumerarea cuprinsa in clauza 2.1 din conditiile de asigurare speciale este doar exemplificativa, datorita utilizarii, in cuprinsul acesteia, a expresiei ``cum ar fi``. Totusi, in determinarea riscurilor asigurate, instanta trebuie sa porneasca de la interpretarea vointei partilor, conform careia se asigura orice eveniment accidental, brusc si neprevazut, ca [...] pagubele produse utilajului ca urmare a furtului prin efractie sau prin acte de talharie. Deosebirea intre savarsirea unor astfel de infractiuni si savarsirea infractiunii de inselaciune consta in modalitatea prin care bunul iese din patrimoniul posesorului prin prisma consimtamantului celui vatamat. In cazul infractiunii de inselaciune, autorul acesteia este reprezentat de o persoana care castiga increderea pagubitului, iar in cazul furtului sau al talhariei bunul este luat din posesia celui care il detine in mod legal fara consimtamantul acestuia.

Nerestituirea utilajului la implinirea duratei inchirierii reprezinta o imprejurare care tine de riscul contractului incheiat intre reclamanta si SC F.A.R. SRL si este o situatie posibila in derularea raporturilor contractuale, respectiv previzibila (de altfel anticipata prin inserarea clauzelor art. 5.2 lit. g si 10.3 din contractul de inchiriere).

In consecinta, neexecutarea obligatiilor contractuale nu poate fi calificata ca un eveniment care survine brusc si neprevazut, iar riscul contractului de inchiriere nu poate fi transferat de reclamanta asupra societatii de asigurare, acest risc fiind asumat de reclamanta in calitate de locator chiar din momentul inchirierii bunului.

Fata de cele retinute in ceea ce priveste riscul asigurat, instanta suprema a apreciat ca nu se mai impune analiza criticilor referitoare la dobanzi, acestea avand un caracter subsidiar.

Fata de considerentele expuse pe larg mai sus, Inalta Curte, in baza art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 8 C. proc. civ. de la 1865, a admis recursul, a modificat in tot decizia recurata in sensul ca a respins apelul reclamantei, declarat impotriva sentintei civile nr. 1891 din 24.05.2012 a Tribunalului Covasna, Sectia civila.

In baza art. 274 C. proc. civ. de la 1865, constatand culpa procesuala a recurentei, a obligat reclamanta la plata sumei de 3416 lei cheltuieli de judecata catre parata, in recurs.