Servitute de trecere pietonala si auto

La data de 28.11.2011 reclamanta si-a precizat petitele 1 si 2 ale cererii de chemare in judecata, solicitand instantei sa dispuna:
- obligarea paratilor Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Cluj- Napoca si U.S.A.M.V. sa ii asigure reclamantei, sa ii recunoasca si sa ii respecte un drept real de servitute de trecere stricto sensu, auto si pietonal, pe drumul de acces care duce de la drumul public - principal - peste imobilul proprietatea paratului Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, inscris in CF nr. 138168 Cluj-Napoca, cu nr. top 12178/2/2, teren curte in str. M. nr. 1, in suprafata de 808 mp - fond aservit - la terenul aferent si constructia apartamentul nr. 2, proprietatea reclamantei, situat in municipiul Cluj-Napoca, str. M. nr. 1, judetul Cluj - imobile inscrise in CF nr. 138158 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/1, in privinta terenului in suprafata de 347 mp, aferent cladirii de apartamente - fond dominant - si in CF nr. 144315 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/1/II, in privinta apartamentului nr. 2, drum de acces intabulat in ambele carti funciare ale celor doua loturi de teren mai sus aratate, pe care parati l-au inchis abuziv si fara drept, reclamanta fiind in imposibilitate de a ajunge astfel de la drumul public la apartamentul nr. 2 si la terenul fond dominant, in principal pe traseul pe care a fost facuta trecerea reclamantei si a antecesoarei sale mame, C.A., pana la momentul cand i-a fost interzisa trecerea de catre parati, asa incat dreptul de trecere sa se faca si sa fie respectat pe drumul de acces stabilit si intabulat in cartea funciara inca din anul 2000, iar in subsidiar, in cazul in care trecerea pe vechea cale de acces nu mai poate fi realizata in prezent, instituirea dreptului de trecere sa se faca pe o alta posibila cale de acces, in ambele variante conform
propunerilor cuprinse in expertiza tehnica topografica care urmeaza a fi efectuata in cauza;
- obligarea paratilor Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca si U.S.A.M.V. sa permita si sa deschida accesul liber, in principal, la drumul de servitute inchis abuziv, peste fondul aservit - parcela cu nr. top 12178/2/2, pana la fondul dominant - parcela cu nr. top 12178/2/1, sa refaca in integralitate gardul imprejmuitor al fondului dominant inlaturat ara drept si sa monteze pe vechiul amplasament portile metalice de intrare la fondul dominant, imprejmuire si porti metalice inlaturate abuziv si fara drept de catre acestia, in ipoteza in care calea de acces va fi dispusa pe vechea cale de acces, in subsidiar, sa deschida si sa permita accesul liber prin inlaturarea oricaror obstacole, la o alta cale de acces posibila, care urmeaza a fi propusa prin expertiza tehnica topografica care urmeaza a fi efectuata in cauza, iar in caz de refuz, autorizarea reclamantei de a efectua aceste lucrari pe cheltuiala paratilor.
La termenul de judecata din data de 25.11.2011 instanta de fond a pus in discutia reprezentantului reclamantei calificarea actiunii, respectiv, daca este o actiune confesorie de servitute sau o actiune de instituire a unui drept de servitute de trecere.
Reprezentantul reclamantei a invederat instantei ca intelege sa sustina prezenta actiune ca fiind o actiune confesorie de servitute, in recunoasterea dreptului de servitute insa ``vazand ca planul de situatie nu are evidentiat traseul servitutii (a��), intelege sa solicite instantei instituirea unei servituti pe vechiul amplasament sau identificarea altor optiuni alternative``.
La data de 12.10.2012 reclamanta si-a completat din nou cererea de chemare in judecata, aratand ca solicita instantei:
- ``obligarea paratei U.S.A.M.V. la indepartarea imprejmuirii existente precum si la taierea celor patru arbori situati in calea de acces propusa, pentru a putea fi realizabila constituirea dreptului de servitute de trecere in varianta nr. 2 propusa de catre expert, care consta in drept de servitute de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule, in favoarea imobilelor inscrise in CF nr. 138168 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/2 si in CF nr. 138158 Cluj, cu nr. top 12178/1, si in sarcina imobilului inscris in CF nr. 269017 Cluj-Napoca cu nr. cadastral 269017, pe o latime de 4 metri si lungimea de 13,5 metri, cu front la strada de 5,87 metri, conform planului de situatie varianta 2 (punctele 225, 224, 173 si 171), iar in caz de refuz, autorizarea reclamantei sa faca toate operatiunile care se impun pe cheltuiala paratei de randul 2, U.S.A.M.V., in conformitate cu dispozitiile art. 1528 alin. 1 NCC``;
- ``intabularea in cartile funciare mentionate, fie in varianta nr. 2, fie in varianta nr. 3, a dreptului de servitute de trecere conform propunerilor cuprinse in tabelele de miscare parcelara variantele nr. 2 si nr. 3 din cuprinsul raportului de expertiza tehnica topografica efectuata in cauza de catre expert inginer S.D.``.
Prin Incheierea sedintei publice din 12.10.2012 Judecatoria Cluj-Napoca a respins ca tardiva completarea de actiune formulata de reclamanta la data de 12.10.2012.
Limitele investirii instantei.
Potrivit art. 129 alin. final C.pr.civ., in toate cazurile judecatorii hotarasc doar asupra obiectului cererii deduse judecatii.
In speta, obiectul cererii deduse judecatii il constituie o actiune confesorie de servitute, prin care reclamanta solicita obligarea paratilor Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca si U.S.A.M.V. sa ii recunoasca si sa ii respecte dreptul de servitute stabilit si intabulat in cartea funciara inca din anul 2000, respectiv, sa fie obligati paratii sa ii permita si sa ii deschida accesul liber pe acest drept de servitute.
Este stiut faptul ca actiunea confesorie de servitute este acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa stabileasca, prin hotararea ce o va pronunta ca el este titularul unui drept real de servitute, stabilit sau constituit anterior promovarii actiunii confesorie de servitute, asupra bunului altuia, si sa il oblige pe parat, care poate fi proprietarul sau o alta persoana, sa ii permita exercitarea lui deplina si netulburata.
Fata de precizarea expresa a obiectului cererii de chemare in judecata, facuta de reprezentantul reclamantei in sedinta publica din 25.11.2011, in sensul ca actiunea pendinte este o actiune confesorie de servitute, Curtea constata ca reclamanta, prin cererea pe care a formulat-o, astfel cum aceasta a fost precizata la filele 163 si 164 dosar fond, a investit instanta cu o actiune confesorie de servitute, prin care se doreste obligarea celor doi parati, Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca si U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, la recunoasterea dreptului de servitute stabilit si intabulat, in favoarea reclamantei, in cartea funciara inca din anul 2000, respectiv, la respectarea acestui drept de servitute stabilit, asa cum chiar reclamanta arata prin petitele cererii sale, peste terenul proprietatea paratului de randul 1, Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, cu nr. top 12178/2/2 din CF nr. 138168 Cluj-Napoca.
Nicaieri in fata Judecatoriei Cluj-Napoca, in conditii procedurale, cu respectarea art. 112, 132 si 134 C.pr.civ., reclamanta nu a formulat in mod expres, dar nici implicit ori tacit, un petit prin care sa solicite, in contradictoriu cu parata U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, stabilirea ori constituirea unui nou drept de servitute de trecere auto si pietonal peste terenul paratei U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, inscris in CF nr. 269107 nr. cad. 269017.
Solutia primei instante.
Prin sentinta civila nr. 20207/19.10.2012, pronuntata de Judecatoria Cluj- Napoca, s-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta M.D.M., impotriva paratilor Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca si U.S.A.M.V. Cluj-Napoca si, in consecinta:
A fost obligata parata U.S.A.M.V. sa recunoasca in favoarea reclamantei un drept real de servitute de trecere auto si pietonal pe drumul de acces care duce de la drumul public - principal - peste imobilul proprietatea paratului Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, inscris in CF 138168 Cluj, cu nr. top 12178/2/2, teren curte in str. M. nr.1, in suprafata de 808 mp, fond aservit, la terenul aferent si constructia ap. 2, proprietatea reclamantei, situate in Cluj-Napoca, str. M., nr.1, jud. Cluj, imobile inscrise in CF 138158 Cluj-Napoca, cu nr.top.12178/2/1, in privinta terenului in suprafata de 347 mp, aferent cladirii de apartamente - fond dominant, inscris in CF 144315 Cluj, nr. top 12178/2/1/II, pe terenul cu nr. cadastral
269071, inscris in CF 269017 Cluj, proprietatea U.S.A.M.V. Cluj, conform variantei 1 din raportul de expertiza intocmit de expert S.D., parte integranta din prezenta si a fost obligata parata U.S.A.M.V. sa permita reclamantei accesul liber pe noul drum de servitute.
Au fost respinse restul cererilor.
A fost respinsa cererea de acordare a cheltuielilor de judecata in suma de 2432,98 lei.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut in considerentele sentintei sale, urmatoarele:
``Potrivit CF 20254 Cluj, imobilul cu nr. top 12178 a constituit proprietatea Statului Roman, Academia de Inalte Stiinte Agricole, actuala U.S.A.M.V. Cluj-Napoca. In baza incheierii de CF 13735/ 2000, imobilul a fost dezmembrat, astfel ca imobilul cu nr. top nou 12178/2/1 a fost transcris in CF 138158 in favoarea Statului Roman in administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca.
Potrivit CF 138158 imobilul cu nr. top 12178/2/1 constand din constructie cu 10 apartamente, avand ca p.i.c terenul, fundatiile, casa scarii, WC-ul si baia de la parter, coridoarele de la subsol si parter, podul si acoperisul, fatadele, racordurile principale de apa, canal, gaz, electricitate, intrarea in curte, poarta si imprejmuirea in suprafata de 347 mp constituie proprietatea comuna a proprietarilor celor 10 apartamente. In favoarea imobilului cu nr. top 12178/2/1 este intabulat dreptul de servitute de trecere peste imobilul cu nr. top 12178/2/2.
Reclamanta este proprietara apartamentului nr.2 din imobil, apartament dobandit prin mostenire la mama sa, C.A.. Intregul imobil a facut obiectul Legii nr.112/1995.
Imobilul cu nr. top 12178/2/2 in suprafata de 808 mp constituie proprietatea Statului Roman fiind dat in administrarea Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca, avand destinatia de curte a imobilului cu nr. top 12178/2/1.
Conform sustinerilor reclamantei si a martorilor audiati in cauza, accesul la curtea imobilului cu nr. top 12178/2/1 s-a facut pe intrarea la U.S.A.M.V., respectiv pe poarta principala, pana la momentul la care parata a inteles sa inchida calea de acces in curtea cu nr. top 121278/2/2 pentru proprietarii imobilului de pe str. M. nr.1 .Martorul M.F.M. a aratat ca prin anii 200-2002 a fost la un imobil situat vis-a -vis de imobilul in care este amplasat apartamentul reclamantei si accesul se facea din str. M. pe intrarea spre U.S.A.M.V., se parcurgea o anumita distanta si apoi se vira la stanga si se intra in curtea imobilului.
Intre calea de acces la U.S.A.M.V. si curtea imobilului reclamantei existau porti de intrare si gard, cale pe care si martorul a mers de mai multe ori. Imobilul avea si o ale de acces direct din strada, care din cauza faptului ca era ingusta era folosita doar pentru accesul pietonal. Aceste aspecte au fost confirmate si de martora N.A.M. care a aratat ca accesul pietonal se facea doar din strada inca in urma cu 30-40 de ani, iar auto prin curtea U.S.A.M.V., dupa care se vira la stanga si se intra in curtea imobilului. La intrarea in curtea imobilului reclamantei era o poarta, existand o delimitare prin gard intre proprietatea paratei si curtea imobilului in care locuieste reclamanta.. In curtea imobilului sunt mai multe garaje, unele dintre ele demolandu-se datorita vechimii. In calitate de fost angajat al SC Construct Ardealul SA., martora a aratat ca la stabilirea pretului de vanzare al apartamentelor din imobilul situat in Cluj-
Napoca s-a tinut cont si de imprejmuirii, personal participand la masurarea acestora.
In cauza a fost efectuata o expertiza topografica din ale carei concluzii reiese ca in ceea ce priveste imobilul cu nr. top 12178/2/1 intreaga suprafata de 347 mp este acoperita de constructia cu 10 apartamente situata in Cluj-Napoca, str. M., nr.1, constructie care in realitate are 370 mp. Chiar daca terenul cu nr. top 12178/2/1 se invecineaza cu strada M., accesul in cladire nu este prevazut direct din strada, ci se face pe terenul cu destinatia de curte cu nr. top 12178/2/2 inscris in CF 138168. Desi in CF este inscris un drept de servitute, din dosarul de carte funciara nr.13735/2000 prin care s-a instituit servitutea aceasta nu este evidentiata. Chiar si in conditiile in care aceasta servitute nu a fost materializata prin schite, singurul loc de acces la cladirea cu 10 apartament este posibil pe partea dinspre terenul pe care este amplasata U.S.A.M.V. Cluj, o portiune de teren lata de 2,58 mp masurati din peretele constructiei pana in gardul ce desparte cele doua proprietati si pe unde, in fapt, se realizeaza in prezent accesul . De fapt, din fotografiile depuse la dosar reiese ca imobilul cu 10 apartamente are acces din strada pe o poarta mare din fier, care insa nu permite acces auto.
Expertul a concluzionat ca spatiul cu latime de 2,58 mp si lungime de 10,47 ml satisface accesul pietonal din strada M. la cladire si curtea situata la nr. administrativ 1, dar accesul cu autovehicul in acest spatiu este imposibil. Expertul a concluzionat ca servitutea de trecere inscrisa in CF 138168 Cluj asupra imobilului cu nr. top 12178/2/2 cu suprafata de 808 mp ca fond aservit in favoarea imobilului inscris sub nr top 12178/2/1 ca fond dominant , a survenit din faptul ca inainte de construirea gardului din beton actual de catre U.S.A.M.V., a existat o poarta de acces, in prezent desfiintata ( situata conform schitei anexa 4 si 7 la limita gardului dintre U.S.A.M.V. si curtea situata in str. M., nr.1, jud. Cluj) pe care se facea accesul din str. principala (M.) pe poarta principala de intrare in curtea U.S.A.M.V., apoi prin curtea universitatii, intrandu-se in curtea din str. M. nr.1, respectiv poarta acum desfiintata.
Prin urmare, contrar celor sustinute prin cererea de chemare in judecata, reclamanta nu a beneficiat niciodata de vreo servitute de trecere peste terenul paratei U.S.A.M.V., faptul ca a folosit o cale mai veche, nu inseamna ca aceasta a si coincis cu servitutea inscrisa in Cf servitute care se facea doar pe terenul cu nr. top 12178/2/2 proprietatea Statului Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca. Ca urmare, nu a existat nici rea-credinta si nici abuz din partea paratei U.S.A.M.V. la momentul la care a interzis accesul proprietarilor imobilului de pe str. M. nr.1 in curtea imobilului prin curtea universitatii pe un traseu improvizat si a inchis poarta de intrare in curtea imobilului in litigiu. Aceasta operatiune a fost facuta in virtutea
dreptului de proprietate pe care U.S.A.M.V. l-a avut asupra terenului, fara ca dreptul sau sa fie grevat de vreun dezmembramant al dreptului de proprietate si fara ca reclamanta sa dovedeasca vreun drept cu privire la aceasta cale de acces.
In scopul crearii unei servituti care sa permita accesul reclamantei in curtea imobilului curte asupra careia are un drept de servitute, expertul a propus trei variante.
Dintre acestea, tinand cont de cerintele impuse la stabilirea unei servituti, in sensul ca acesta trebuie sa se faca pe calea cea mai scurta si sa vatame cat mai putin drepturile proprietarilor fondului aservit, instanta a apreciat ca varianta I indeplineste aceste cerinte . Conform acestei variante, accesul in curtea imobilului se propune prin largirea accesului deja existent prin deplasarea gardului despartitor al universitatii cu 3 m, respectiv prin desfiintarea unei portiuni de 3 m de gard, ceea ce ar duce la un acces de 4 m latime in zona din coltul cladirii si de 5,5 mp la iesirea in str. M.. Chiar daca aceasta cale de acces necesita cheltuieli din partea proprietarilor imobilului nr. 1 de pe str. M. pentru amenajarea caii de acces, as cum am mentionat anterior este cea mai scurta si mai putin vatamatoare pentru proprietarul fondului aservit. In ceea ce priveste petitul de obligare al paratilor sa permit si sa deschida accesul liber la reclamantei la drumul de servitute abuziv inchis si sa refaca imprejmuirea si portile acesta a fost respins ca nefondat avand in vedere ca reclamanta nu era indreptatita la acest drum de servitute. In ceea ce priveste petitul subsidiar de a permite si deschide accesul reclamantei prin inlaturarea oricaror obstacole la o alta cale de acces posibila, acest petit a fost admis doar in parte cu privire la cererea de a permite accesul, aspectele legate de inlaturarea obstacolelor si a amenajarilor cazand in sarcina proprietarilor fondului dominant. Intrucat din probatoriul administrat in cauza reiese ca paratul Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca nu a ingradit accesul reclamantei la curtea imobilului, fata de acest parat actiunea va fi
admisa doar pentru opozabilitate in calitate de proprietar al curtii cu nr. top 12178/2/2 in suprafata de 808 mp.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, desi parata U.S.A.M.V. este parte cazuta in pretentii, prin intampinarea formulata acesta a aratat ca este de acord cu mutarea gardului pana la limita posibila de pe malul paratului pentru ca drumul de acces existent sa poata fi marit si utilizat ca si acces auto. Aceasta pozitie, fata de solutia pronuntata echivaleaza cu o recunoastere a pretentiilor reclamantei, astfel ca potrivit dispozitiilor art.275, astfel cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecata a fost respinsa``.
Reclamanta M.D.M. a formulat apel impotriva sentintei nr. 20207/19.10.2012 a Judecatoriei Cluj-Napoca, solicitand admiterea apelului, schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul admiteri petitului privind reconstituirea servitutii de trecere, in principal potrivit variantei 3 din raportul de expertiza tehnica realizat de expertul S.D., iar in subsidiar, acordarea dreptului de servitute de trecere in conformitate cu varianta 2 propusa de catre acelasi expert (f. 13-20 dosar apel).
In motivarea apelului reclamanta a aratat ca solicita, in principal, constituirea unui drum de servitute in varianta 3 din expertiza, care presupune realizarea accesului din strada principala, Manastur, peste terenul paratei U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, pe poarta principala de acces in institutie, pe o latime de 4 metri, pe calea de acces deja realizata in curtea paratei U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, pentru segmentele cu lungimea de 36,4 metri si 12,5 metri, urmand apoi ca servitutea sa strabata spatiul verde pana la gardul dintre proprietati si poarta veche acum desfiintata, pe o lungime de 16,3 metri; in subsidiar, apelanta a solicitat constituirea unui drept de servitute in favoarea sa in conformitate cu varianta 2 propusa de expert, si anume, realizarea accesului sa se faca din str. Marginasa peste terenul paratei U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, pe o latime de 4 metri si o lungime de 13,5 metri, cu iesire la strada de 5,87 metri, caz in care imprejmuirea terenului paratei U.S.A.M.V. in zona propusa ar fi mutata pe al doilea rand de copaci.
Prin decizia civila nr. 607/20.11.2013, pronuntata de Tribunalul Cluj a fost admis apelul reclamantei M.D.M., a fost schimbata in parte sentinta atacata, in sensul admiterii in parte a actiunii reclamantei M.D.M., impotriva paratilor Statul Roman, prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca si U.S.A.M.V. Cluj-Napoca si, in consecinta:
A fost obligata parata U.S.A.M.V. Cluj-Napoca sa recunoasca in favoarea reclamantei un drept real de servitute de trecere auto si pietonal pe drumul de acces care duce de la drumul public - principal - peste imobilul proprietatea paratului Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, inscris in CF 138168 Cluj, cu nr. top 12178/2/2, teren curte in str. M., nr.1 in suprafata de 800 mp, fond aservit, la terenul aferent si constructia ap. 2, proprietatea reclamantei situate in Cluj-Napoca, str. M., nr.1, jud. Cluj, imobile inscrise in CF 138158 Cluj-Napoca, cu nr.top.12178/2/1, in privinta terenului in suprafata de 347 mp, aferent cladirii de apartamente - fond dominant, inscris in CF 144315 Cluj, nr. top 12178/2/1/II, pe terenul cu nr. cadastral 269017, inscris in CF 269017 Cluj, proprietatea U.S.A.M.V. Cluj, conform variantei III din raportul de expertiza intocmit de expert S.D., care face parte integranta din prezenta, astfel:
- in CF 269017 Cluj-Napoca, asupra nr. cadastral 269017, in suprafata de 72439 mp, constand din teren intravilan in str. M. nr. 3-5, proprietar Statul Roman, prin Academia de Inalte Studii Agricole Cluj, se inscrie sarcina constand din ``drept de servitute de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule in favoarea imobilelor inscris in CF 138168 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/2 si CF 138158 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/1, pe o latime de 4 m si lungimea de 65,2 m, conform planului de situatie varianta III;
- in CF 138168 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/2, teren in suprafata de 808 mp, constand din ``curte in str. M. nr.1``, imobil aflat in proprietatea Statului Roman, in administrarea Consiliului local Cluj-Napoca, se inscrie sarcina ``drept de servitute de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule, in favoarea imobilului inscris in CF 138158 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/1, pe o latime de 2,58 m si lungimea de 10,5 m, conform planului de situatie varianta III; drept de servitute de trecere, cu vehicule si autovehicule, asupra imobilului inscris in CF nr. 269017 Cluj-Napoca, nr. cad 269017, pe o latime de 4 m si lungimea de 65,2 m, conform planului de situatie varianta III,
- in CF 138158 Cluj-Napoca, cu nr. top 12178/2/1, teren in suprafata de 347 mp, constand din constructie cu 10 apartamente cu pica��se inscrie ``drept de servitute de trecere pietonala si cu vehicule si autovehicule, asupra imobilului inscris in CF 138168 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/2, pe o latime de 2,58 m si lungime de 10.5 m, conform planului de situatie varianta III; drept de servitute de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule, asupra imobilului inscris in CF 269017 Cluj-Napoca, nr. cad. 269017, pe o latime de 4 m la strada si lungimea de 65,2 m, conform planului de situatie varianta III.
Au fost obligati paratii sa plateasca reclamantei, in solidar, suma de 5.620 lei cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara, onorar expert si onorar avocatial.
A fost mentinut restul dispozitiilor hotararii atacate.
Au fost obligati intimatii sa plateasca apelantei, in solidar, suma de 1.723 lei cheltuieli de judecata in apel, reprezentand taxa judiciara de timbru.
Motivand decizia pronuntata, Tribunalul a retinut in considerentele acesteia,urmatoarele:
``Partea din hotararea instantei de fond prin care s-a stabilit servitutea de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule, in favoarea fondului dominant apartinand reclamantei, a intrat in putere de lucru judecat.
Exceptia invocata de catre Statul Roman prin Consiliul local al mun. Cluj este neintemeiata, intrucat calitatea de proprietar al imobilelor o are Statul Roman, asa cum rezulta din analiza Cartii Funciare, imobilul fiind in administrarea Consiliului local al mun. Cluj-Napoca.
Aceasta parata nu a invocat eventuala lipsa a calitatii sale de reprezentant, lucru care de asemenea ar fi fost neintemeiat, deoarece imobilul se afla in administrarea Consiliului local al mun. Cluj-Napoca.
Potrivit art. 6 alin. 6 din Legea 50/1991, modificata, prevede: Certificatul de urbanism se emite si in urmatoarele situatii: c) pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil.
Operatiunile juridice mentionate, efectuate in lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate.
In apel instanta a solicitat autoritatilor locale punctul de vedere cu privire la aspectul care varianta, din cele trei propuse in raportul de expertiza, indeplineste conditiile legale pentru a se emite un certificat de urbanism.
Prin adresa nr. 355299/04.11.2013, emisa de Directia de Urbanism din cadrul Prim. Mun. Cluj-Napoca se invedereaza ca certificat de urbanism se poate elibera in varianta II din raportul de expertiza intocmit de exp. S.D., cu conditia obtinerii avizului Autoritatii de Protectia Mediului pentru taierea a patru arbori aflati pe drumul de servitute, cat si in varianta III.
Prin adresa nr. 567/30.09.2013, emisa de Ministerul Culturii - Directia Judeteana pentru Cultura Cluj (f. 85) se comunica ca varianta I este inacceptabila intrucat se altereaza arhitectura imprejmuirii catre str. M.ului, celelalte 2 variante putand fi acceptate in anumite conditii, respectiv pastrarea portii si gardului dinspre str. M.ului intacte, iar terenul marcat pentru acces nu poate fi imprejmuit.
Instanta este obligata sa tina seama de aceste pozitii ale unor autoritati, intrucat prin stabilirea unor drepturi in favoarea particularilor nu se poate aduce atingere interesului general prin incalcarea normelor de urbanism si a celor de protectie speciala a monumentelor.
In stabilirea variantei instanta trebuie sa tina cont si de starea de fapt a imobilului. Este cert ca accesul la imobilul reclamantei in varianta II presupune afectarea unui portiuni mai mici din terenul reprezentand fond dominat, insa cu taierea unor arbori.
Varianta III cu toate ca presupune afectarea unui teren cu o suprafata mai mare, apare in conditiile spetei de fata ca fiind preferabil pentru considerentele ce vor urma:
In fata instantei de fond intimata U.S.A.M.V. a depus intampinare (prin care se arata ca `` redeschiderea servitutii de trecere auto a��pana la aceasta data a existat un drum de trecere prin curtea institutiei noastre, care deservea imobilul de la nr. 1 dar asta deoarece acest imobil era in proprietatea noastra si era incomod ca pentru a ajunge aici sa iesim``). Aceasta pozitie confirma existenta unei cai de acces la imobilul apartinand reclamantei conform Variantei III. La momentul constituirii acestei servituti erau in vigoare Codul civil vechi care prevedea in art. 625 ca destinatia proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutilor continue si aparente.
Este evident din pozitia exprimata in cuprinsul intampinarii ca a existat o reglementare a accesului in forma cuprinsa in varianta III.
Intr-adevar art. 617 alin. 2 din Cod civil nou prevede ca trecerea trebuie sa se faca in conditii sa aduca o minima stanjenire a exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica iar trecerea se va face pe fondul caruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicii, insa aceasta dispozitie trebuie analizata din punct de vedere practic in speta de fata.
In ceea ce priveste intinderea si modul de stabilire a modului de trecere art. 619 Cod civil nou, in vigoare la data pronuntarii solutiei prevede ca intinderea si modul de exercitare a modului de trecere sunt determinate prin intelegerea partilor, prin hotarare judecatoreasca sau printr-o folosinta continua timp de 10 ani.
Declaratiile testimoniale administrate in fata instantei de fond respectiv martorul M.F.M. si N.A.M., confirma ca in urma cu 30-40 ani accesul in imobilul reclamantei se facea pietonal printr-o poarta metalica amplasata la strada, iar accesul auto se facea prin intrarea de la U.S.A.M.V., virandu-se la un moment dat la stanga pentru a se patrunde in curtea unde era situat apartamentul reclamantei. Terenul apartinand celor 2 imobile era delimitat prin garduri si o poarta metalica.
Aceste declaratii coroborate cu pozitia exprimata in intampinare de catre U.S.A.M.V. confirma ca mai mult de 10 ani accesul la imobilul reclamantei s-a realizat printr-o servitute exercitata pe imobilul teren propus in varianta III.
Analiza planselor anexa aferente celor trei variante confirma ca intr-adevar in varianta III terenul afectat are o suprafata de 267 mp, insa este evident din cercetarea acesteia ca cea mai mare parte a terenului afectat servitutii are destinatia de drum, fiind amenajat in acest sens iar terenul efectiv ce se impune a fi afectat are in fapt o suprafata mult mai mica (16,3 x 4=57,2 m) decat cea din varianta II (70 m), cele doua variante fiind singurele ce pot fi avute in vedere.
Avand in vedere aceste considerente, se poate aprecia ca varianta III a raportului de expertiza este in masura sa satisfaca exigentele normale si legale in vederea asigurarii dreptului de servitute stabilit in favoarea fondului apartinand reclamantei.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta apreciaza ca paratele sunt parti cazute in pretentii ca urmare a pozitiei procesuale exprimata in cuprinsul intampinarii, precum si din pozitia acestora in raport cu cererile formulate ulterior depunerii raportului de expertiza precum si solutia pronuntata.
In fata instantei de fond apelanta a facut cheltuieli de judecata cu plata taxei de timbru, plata onorariului de expert si a onorariului de avocat. Cererea a fost admisa doar in parte, si nu mai in limitele granituirii, cheltuielile pot fi acordate in conditiile prevazute de art. 274 si 276 C.pr.civ.
Avand in vedere cele aratate mai sus, tribunalul in temeiul art. 617 Cod civil si 296 C.pr.civ. va admite apelul declarat de M.D.M. impotriva sentintei civile 20207/19.10.2012 pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca pe care o schimba in parte in sensul ca va admite in parte actiunea civila formulata de reclamanta M.D.M. impotriva paratilor Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca si U.S.A.M.V. Cluj si in consecinta va obliga parata U.S.A.M.V. sa recunoasca in favoarea reclamantei un drept real de servitute de trecere auto si pietonal pe drumul de acces care duce de la drumul public - principal - peste imobilul proprietatea paratului Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca inscris in CF 138168 Cluj, cu nr. top 12178/2/2 teren curte in str. M., nr.1 in suprafata de 800 mp fond aservit la terenul aferent si constructia ap.2 proprietatea reclamantei situate in Cluj- Napoca, str. M., nr.1, jud. Cluj imobile inscrise in CF 138158 Cluj-Napoca cu nr.top.12178/2/1 in privinta terenului in suprafata de 347 mp aferent cladirii de apartamente-fond dominant inscris in CF 144315 Cluj, nr. top 12178/2/1/II pe terenul cu nr. cadastral 269017 inscris in CF 269017 Cluj proprietatea U.S.A.M.V. Cluj conform variantei III din raportul de expertiza intocmit de expert S.D., care face parte integranta din prezenta, astfel: in CF 269017 Cluj-Napoca, asupra nr. cadastral 269017 in suprafata de 72439 mp constand din teren intravilan in str. M. nr.3-5 proprietar Statul Roman prin Academia de Inalte Studii Agricole Cluj se inscrie sarcina constand din ``drept de servitute de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule in favoarea imobilelor inscris in CF 138168 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/2 si CF 138158 Cluj-Napoca nr. top 12178/2/1 pe o latime de 4 m si lungimea de 65,2 m, conform planului de situatie varianta III; in CF 138168 Cluj-
Napoca, nr. top 12178/2/2 teren in suprafata de 808 mp constand din `` curte in str. M. nr.1``, imobil aflat in proprietatea Statului Roman in administrarea Consiliului local Cluj-Napoca se inscrie sarcina `` drept de servitute de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule in favoarea imobilului inscris in CF 138158 Cluj-Napoca nr. top 12178/2/1 pe o latime de 2,58 m si lungimea de 10,5 m conform planului de situatie varianta III; drept de servitute de trecere, cu vehicule si autovehicule asupra imobilului inscris in CF nr. 269017 Cluj-Napoca nr. cad 269017 pe o latime de 4 m si lungimea de 65,2 m conform planului de situatie varianta III, in CF 138158 Cluj-Napoca cu nr. top 12178/2/1 teren in suprafata de 347 mp constand din constructie cu 10 apartamente cu pica��se inscrie`` drept de servitute de trecere pietonala si cu vehicule si autovehicule, asupra imobilului inscris in CF 138168 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/2 pe o latime de 2,58 m si lungime de 10.5 m conform planului de situatie varianta III: drept de servitute de trecere pietonala, cu vehicule si autovehicule, asupra imobilului inscris in CF 269017 Cluj-Napoca ne cad 269017 pe o latime de 4m la strada si lungimea de 65,2 m, conform planului de situatie varianta III. va obliga paratii sa plateasca reclamantei, in solidar, suma de 5.620 lei cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara, onorar expert si onorar avocatial si va mentine restul dispozitiilor hotararii atacate.
In fata instantei de apel, apelanta reclamanta a facut cheltuieli de judecata cu plata taxelor de timbru in cuantum de 1.723 lei.
Fiind parti cazute in pretentii ca urmare a admiterii apelului, in temeiul art. 274 si 277 C.pr.civ. va obliga intimatii sa plateasca apelantei, in solidar, suma de 1.723 lei cheltuieli de judecata in apel, reprezentand taxa judiciara de timbru``.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs, in termen legal, pe de o parte, parata U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, iar pe de alta parte, paratul Statul Roman, prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.
Prin propriul recurs, parata U.S.A.M.V. Cluj-Napoca a solicitat, in temeiul art. 299 C.pr.civ., in principal, admiterea recursului, in sensul modificarii deciziei atacate si a sentintei civile nr. 20207/2012, ca urmare a admiterii exceptiilor lipsei calitatii procesuale pasive si a lipsei de interes, cu consecinta respingerii actiunii formulate de M.D.M. ca fiind, pe de o parte, formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva, iar pe de alta parte, ca fiind lipsita de interes; iar in subsidiar, admiterea recursului si modificarea deciziei atacate, in sensul respingerii apelului si mentinerii in totalitate a hotararii primei instante, avand in vedere motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 6, 7 si 9 din vechiul C.proc.civ.; cu obligarea
reclamantei intimate la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentului dosar.
In motivarea recursului sau, parata a aratat ca in cauza este incidenta exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, raportat la petitele actiunii introductive, astfel cum acestea au fost formulate si precizate.
Prin petitele actiunii confesorii formulate, reclamanta intimata a solicitat ca recurenta sa asigure, sa recunoasca si sa respecte dreptul de servitute de trecere peste terenul proprietatea Statului Roman, inscris in CF 138168 Cluj-Napoca, nr. top. 12178/2/2 in suprafata de 808 mp.
Reclamanta intimata a solicitat recunoasterea dreptului de servitute pe traseul folosit initial, incepand cu anul 2000, iar in cazul in care nu mai este posibil, trecerea sa se faca pe o alta cale, conform expertizei topografice ce avea sa fie intocmita in dosar.
De asemenea, a solicitat sa-i fie permis accesul la drumul de servitute peste fondul aservit, parcela cu nr. top. 12178/2/2, pe vechiul amplasament sau pe o alta cale de acces.
Parata detine in proprietate terenul invecinat fondului aservit, respectiv terenul inscris in CF 269017 Cluj-Napoca, nr. cad. 269017, in suprafata de 72.439 mp si nu a negat sau incalcat in vreun fel dreptul de servitute de trecere intabulat in cartile funciare nr. 138168 Cluj-Napoca, nr. top. 12178/2/2 - fond aservit aflat in proprietatea Statului Roman si nr. 138158 Cluj-Napoca, top. 12178/2/1 - fond dominant, aflat in proprietatea reclamantei.
Prin petitele cu care reclamanta a investit instanta, aceasta nu a solicitat constituirea unui drept de servitute pe terenul aflat in proprietatea recurentei U.S.A.M.V., ci doar ca U.S.A.M.V. sa fie obligata la respectarea dreptului de servitute constituit pe terenul vecin, aflat in proprietatea Statului Roman . De asemenea, ca terenul paratei nu este grevat de nicio sarcina .
Avand in vedere obiectul prezentului dosar, raportat la modalitatea in care reclamanta intimata a inteles sa formuleze si sa precizeze actiunea, parata recurenta U.S.A.M.V. nu detine calitate procesuala pasiva in cauza.
Pentru a avea calitate procesuala pasiva este necesara intrunirea in persoana recurentei a calitatii de titular al obligatiei ce formeaza continutul raportului juridic dedus judecatii, adica parata sa fi incalcat servitutea constituita pe terenul aflat in proprietatea statului.
Lipsa calitatii procesuale pasive trebuie analizata prin raportare la actiunea formulata, care expune raportul juridic dedus judecatii, iar nu prin raportare la solutiile pronuntate in dosar, prin care s-a acordat mai mult decat s-a cerut.
Depasirea de catre instanta a limitelor in care a fost investita nu poate complini lipsa de calitate procesuala pasiva in cauza.
Exceptia invocata este o exceptie de fond, peremptorie si absoluta si, ca atare, poate fi invocata in orice stare a pricinii, inclusiv pentru prima data in fata instantei de recurs.
In cauza este incidenta si exceptia lipsei de interes a reclamantei intimate.
Justificarea unui interes este, de asemenea, o conditie de admisibilitate a actiunii, impusa in sarcina reclamantului.
Reclamanta era datoare sa indice interesul sau legitim practic, imediat, material sau moral pentru admiterea actiunii in modalitatea in care aceasta a fost formulata si precizata.
Din moment ce solicitarea acesteia a fost de a asigura, recunoaste si respecta dreptul de servitute constituit pe terenul inscris in CF nr. 138168 Cluj-Napoca, reclamanta era datoare sa justifice o eventuala incalcare a acestui drept .
Reclamanta intimata a motivat actiunea pe faptul nereal ca recurenta ``foloseste faptic terenul fond aservit", insa se refera la terenul aflat in proprietatea recurentei U.S.A.M.V..
Ulterior, se sustine ca recurenta U.S.A.M.V. ``a inlaturat portile metalice de la intrarea aflata intre fondul aservit si fondul dominant", insa se refera la portile metalice ce se aflau intre fondul aservit inscris in CF nr. 138168 Cluj-Napoca, nr. top. 12178/2/2 si terenul proprietatea paratei recurente U.S.A.M.V..
Avand in vedere faptul ca parata si-a exercitat dreptul de ingradire al proprietatii inscrise in CF nr. 269017 Cluj-Napoca, nr. cad. 269017, in suprafata de 72.439 mp si nu a adus nicio atingere terenului inscris in CF nr. 138168 Cluj-Napoca, nr. top. 12178/2/2, teren ce constituie fond aservit, recurenta parata considera ca actiunea promovata este lipsita de interes .
Avand in vedere ca exceptia lipsei de interes este o exceptie absoluta, aceasta poate fi invocata in orice stare a pricinii inclusiv pentru prima data in fata instantei de recurs.
Separat de aceste aspecte, se arata de catre recurenta U.S.A.M.V., ca dreptul de ingradire al proprietatii este un drept garantat de lege, potrivit art. 585 din vechiul Cod civil si, mai mult, se face trimitere la decizia nr. 761/1970 a Tribunalului Suprem, prin care s-a retinut ca ``dreptul de ingradire recunoscut proprietarului nu are nimic comun cu servitutile, el fiind un atribut al proprietarului si face parte din dreptul acestuia de a folosi in mod liber fondul sau". Mai mult decat atat, in conditiile in care reclamanta a solicitat doar asigurarea, recunoasterea si respectarea dreptului de servitute de trecere peste terenul proprietatea Statului Roman, fara a solicita constituirea unei servituti pe terenul proprietatea paratei recurente U.S.A.M.V., este
evident faptul ca reclamanta nu poate justifica un interes in promovarea capatul nr. 2 de cerere, care are in vedere deschiderea accesului la terenul invecinat (fondul aservit).
Decizia recurata cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii, fiind astfel prezent motivul de recurs prevazut de art. 304. pct. 7 din vechiul Cod de procedura civila.
In considerentele hotararii atacate instanta de apel sustine mai intai ca: ``La momentul constituirii acestei servituti era in vigoare Codul civil vechi care prevedea in art. 625 ca destinatia proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutilor continue si aparente", pentru a reveni apoi si a invoca in sustinerea propriei hotarari art. 617, respectiv 619 din actualul Cod civil, care reglementeaza dreptul legal de trecere in favoarea imobilului lipsit in mod fortuit de acces la calea publica. Dincolo de faptul - reliefat si cu alta ocazie ( infra pct. 6.1.) - ca desi admite evidenta ca vechiul Cod Civil era in vigoare la data nasterii situatiei juridice, instanta intelege sa faca aplicatia unor norme legale cuprinse in actualul Cod Civil, se remarca inconsistenta si contradictia care caracterizeaza argumentatia instantei.
Astfel, chiar daca ar fi facut trimitere exclusiv la texte legale din vechiul Cod Civil, motivele invocate de instanta de apel ar fi ramas contradictorii. In esenta, instanta a inteles sa justifice in drept solutia pronuntata prin art. 625 din vechiul Cod Civil, care reglementa un mod de stabilire a servitutilor prin fapta omului, pentru ca mai apoi sa faca trimitere la un text legal care reglementeaza o servitute legala, nascuta asadar prin efectul legii.
In masura in care, in speta, ar fi fost aplicabil art. 625 din vechiul Cod Civil, in mod evident ar fi fost exclusa posibilitatea nasterii aceleiasi servituti si prin efectul legii, aceasta pentru simplul fapt ca despre imobilul reclamantei - intimate nu s-ar mai fi putut sustine, sub nicio forma, ca ar fi lipsit de acces la calea publica.
Fara a propune reanalizarea fondului si aprecierea intrunirii conditiilor pentru existenta servitutii de trecere constituite prin fapta omului sau prin lege, recurenta arata ca se impune a se observa contradictia evidenta dintre sustinerea nasterii unuia si aceluiasi drept de servitute in temeiul vointei proprietarului, respectiv prin efectul legii.
Instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, fiind astfel prezent motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., iar hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii , fiind prezent motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ..
Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta - intimata a solicitat exclusiv obligarea paratei la recunoasterea/respectarea unui drept de servitute preexistent (in opinia acesteia).
Mai mult, s-a pretins exclusiv obligarea recurentei U.S.A.M.V. la respectarea unui pretins drept de servitute, care greva un alt teren care nu s-a gasit si nu se gaseste nici in prezent in proprietatea paratei U.S.A.M.V., fapt care explica si invocarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.
Astfel, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta - intimata a solicitat: ``obligarea paratilor sa respecte si sa recunoasca dreptul real de servitute de trecere auto si pietonal pe drumul de acces care duce la drumul public - principal - peste imobilul proprietatea paratei de rd. 1, Statul Roman prin Consiliul local al Mun. Cluj-Napoca - inscris in CF nr. 138.168 Cluj-Napoca, cu nr. top. 12178/2/2, teren curte in str. M., nr. 1"``.
Recurenta precizeaza ca, completarea ulterioara de actiune formulata de reclamanta, a fost respinsa ca tardiva, prin incheierea instantei de la termenul din 12 oct. 2012.
Prin precizarea de actiune de la fila 163 din dosar fond nu s-a adus nicio modificare in ce priveste pretentiile reclamantei, astfel cum acestea au fost formulate in cererea initiala.
Mai mult, la termenul din 25 oct. 2012 din fata primei instante, reclamanta - intimata a insistat asupra faptului ca actiunea pe care a introdus-o este o actiune confesorie, asadar o actiune prin care se protejeaza un drept preexistent, fara a se solicita instituirea unui drept nou (incheiere - fila 164 din dosar fond).
Parata subliniaza ca singurul drept de servitute preexistent litigiului - fapt care rezulta si din situatia de carte funciara - este dreptul de servitute asupra terenului inscris in CF nr. 138.168 Cluj-Napoca, cu nr. top. 12178/2/2, care nu se afla in proprietatea paratei, ci in proprietatea Statului Roman, prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.
Mai precis, trecerea peste terenul paratei s-a facut de catre reclamanta intimata anterior litigiului in regimul unui act de toleranta, in lipsa oricarui drept, fapt retinut cu putere de lucru judecat in solutia primei instante: ``contrar celor sustinute prin cererea de chemare in judecata, reclamanta nu a beneficiat niciodata de vreo servitute de trecere peste terenul paratei U.S.A.M.V." (fila 226 din dosar fond).
Mai apoi, prin apelul introdus, aceeasi reclamanta - intimata a pretins: ``reconstituirea servitutii de trecere in principal potrivit variantei nr. 3 din raportul de expertiza tehnica (realizat in cursul cercetarii judecatoresti din fata primei instante)".
Or, varianta 3 a raportului de expertiza propunea constituirea - in favoarea imobilului aflat in proprietatea reclamantei - a unui drept de trecere si peste terenul inscris in CF nr. 269017 Cluj-Napoca si aflat in proprietatea paratei U.S.A.M.V., aceasta fiind o cerere noua in apel, in sensul art. 294 C. proc. civ..
In conditiile art. 294 din vechiul Cod de procedura civila: ``in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi".
In cauza este incident acest text legal de ordine publica, care face ca pretentiile noi formulate in apel sa nu poata fi luate in considerare de catre instanta. In aceste conditii, in mod evident instanta de apel a dat mai mult decat s-a cerut.
Hotararea instantei de apel, prin care aceasta a constituit in favoarea reclamantei - intimate un drept de servitute de trecere nou asupra terenului paratei U.S.A.M.V. este, in aceste conditii, data cu incalcarea, respectiv aplicarea gresita a legii.
In fine, nici in prima instanta si nici in apel, reclamanta - intimata nu a solicitat instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara, in favoarea celei dintai, a unui eventual drept de servitute legala de trecere.
Prin urmare, atunci cand instanta de apel a dispus inscrierea: ``in CF nr. 269017 Cluj-Napoca, asupra nr. cadastral 269017 (...) sarcinii constand din ``drept de servitute de trecere", aceasta a dat in mod evident mai mult decat s-a cerut.
In acelasi sens, instanta de apel a dispus inscrierea: ``in CF nr. 138168 Cluj-Napoca, nr. top. 12178/2/2 teren ... curte in str. M. nr. 1... a sarcinii ``drept de servitute de trecere... in favoarea imobilului inscris in CF nr. 138158 Cluj-Napoca, nr. top 12178/2/1 (cladirea in care se gaseste apartamentul aflat in proprietatea reclamantei -intimate)".
Din nou instanta a dat mai mult decat a solicitat reclamanta intimata: de altfel, aceasta din urma nu ar fi putut avea o astfel de pretentie, pentru simplul fapt ca o atare servitute de trecere exista deja intre cele doua imobile (cladirea cu apartamentul reclamantei, respectiv terenul - curte a cladirii respective, aflat in proprietatea Statului Roman).
Mai mult, instanta a dispus constituirea si inscrierea in ``CF nr. 269017 Cluj- Napoca, asupra nr. cadastral 269017 (terenul aflat in proprietatea recurentei U.S.A.M.V.) (...) sarcinii constand din ``drept de servitute de trecere..." inclusiv in favoarea imobilului inscris ``in CF nr. 138168 Cluj-Napoca, nr. top. 12178/2/2 (terenul aflat in proprietatea Statului Roman)".
Asadar, instanta a dat, o data in plus, mai mult decat s-a cerut, deoarece a constituit si a dispus inscrierea in cartea funciara a unui drept de servitute intre imobilele aflate in proprietatea celor doi parati din proces, in conditiile in care acest fapt nu fusese solicitat pe cale reconventionala.
Este de ordinul evidentei ca nici reclamanta - intimata nu a solicitat si nu ar fi fost in masura sa solicite constituirea unui drept de servitute in favoarea unui teren (nr. top. 12178/2/2) care nu ii apartine in proprietate .
Hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina, fiind prezent motivul de recurs prevazut de art. 304. pct. 7 coroborat cu art. 304 pct. 5 din vechiul C.pr.civ..
In considerentele hotararii pronuntate de instanta de apel s-a retinut ca: ``Prin adresa nr. 567/30.09.2013, emisa de Ministerul Culturii - Directia Judeteana pentru
Cultura Cluj se comunica ca varianta I (din raportul de expertiza realizat in cursul cercetarii judecatoresti din fata primei instante, n.n.) este inacceptabila".
In mod surprinzator si cu totul nemotivat, instanta a ignorat un alt mijloc de proba existent la dosar (fila 91 din dosarul de apel), inscris provenit tot de la Ministerul Culturii - Directia Judeteana pentru Cultura Cluj, prin care se arata ca: ``in contextul unor interventii posibile asupra unui monument istoric sau in zona construita protejata, D.J.C. Cluj nu se poate pronunta in absenta unui proiect concret".
Asadar, dintre cele doua mijloace de proba provenite din aceeasi sursa instanta de apel a ales - fara nicio motivare - sa ia in considerare doar unul, pe care l-a folosit ca argument in sprijinul propriei hotarari, ignorandu-l cu desavarsire pe cel de-al doilea, in care se arata de altfel si ca: ``numeroase cladiri monument istoric din Judetul Cluj, nu dispun de acces auto si nu sunt in masura sa obtina acces auto. Proprietarii cladirilor monument istoric... beneficiaza de o serie de facilitati ... dar in acelasi timp au o serie de obligatii derivate din caracterul special al cladirii pe care o detin".
Ignorand in mod nemotivat acest inscris, instanta de apel a ales sa puna exclusiv in sarcina recurentei U.S.A.M.V. consecintele nefaste datorate regimului juridic special al imobilelor implicate, in conditiile in care oricum recurenta U.S.A.M.V. se vede nevoita sa suporte pe terenul propriu exercitiul unei servituti de trecere.
Potrivit jurisprudentei in materie, dreptul la un proces echitabil presupune analiza tuturor probelor existente la dosar, deoarece justitiabilii trebuie sa se convinga ca s-a facut dreptate si ca judecatorul a examinat toate probele administrate.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut in mod constant prin jurisprudenta sa ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Conventie nu poate trece drept efectiv decat daca ``cererile si observatiile partilor sunt in mod real ascultate", adica in mod concret examinate de catre instanta sesizata.
Altfel spus, art. 6 din CEDO implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta, aratand totodata motivele pentru care anumite probe administrate au fost inlaturate in favoarea altor mijloace de proba .
Recurenta parata solicita modificarea hotararii atacate in considerarea motivului de nelegalitate stipulat de dispozitiile art. 304 oct 9 din C.proc.civ., aratand ca, potrivit dispozitiei legale mai sus stipulata, se poate cere modificarea sau casarea unor hotarari in cazul in care hotararea pronuntata a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Parata apreciaza ca instanta de apel a pronuntat hotararea atacata cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii in cele doua cazuri mai jos prezentate: In considerentele hotararii atacate, instanta de apel precizeaza ca: ``intr-adevar, art. 617 alin. 2 din Codul civil nou prevede ca trecerea trebuie sa se faca in conditii care sa aduca o minima stanjenire a exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica (...) in ceea ce priveste intinderea si modul de stabilire a modului de trecere art. 619 Codul Civil Nou, in vigoare la data pronuntarii solutiei prevede ca intinderea si modul de exercitare a modului de trecere sunt determinate (...) sau printr-o folosinta continua timp de 10 ani".
In acest context, instanta precizeaza ca din probatiune a reiesit faptul ca: ``mai mult de 10 ani accesul la imobilul reclamantei s-a realizat printr-o servitute exercitata pe imobilul teren (aflat in proprietatea paratei, subliniaza recurenta U.S.A.M.V.)".
Din aceste sustineri, coroborate cu faptul ca instanta nu a inteles niciun moment sa faca trimitere la vechiul cod civil pentru a-si justifica solutia, reiese in mod neechivoc realitatea ca instanta de apel a considerat ca hotararea pronuntata trebuie sa fie intemeiata in drept pe prevederile actualului Cod Civil: ``in vigoare la data pronuntarii solutiei".
Parata subliniaza ca in acest mod instanta a facut o gresita aplicare a legii (actualul Cod Civil), pentru o situatie juridica nascuta anterior intrarii in vigoare a acestuia.
In masura in care aprecia ca sunt intrunite conditiile pentru constituirea unuidrept de servitute legala in favoarea imobilului lipsit in mod fortuit de acces la calea publica, instanta ar fi trebuit sa se raporteze la legea in vigoare la momentul la care s-a nascut situatia de enclava.
Aprecierea paratei este confirmata de altfel de art. 59 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, care stabileste in mod neechivoc ca: ``Dispozitiile art. 602 - 625 din Codul civil (Limitele legale ale dreptului de proprietate privata - sublinierea recurentei) nu se aplica situatiilor juridice ascute anterior intrarii in vigoare a acestuia".
Art. 59 nu face decat sa aplice principiul consacrat de art. 6 din actualul Cod Civil, care precizeaza in al. 5 ca: ``Dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare".
In consecinta, instanta de apel a facut aplicarea legii noi (actualul Cod Civil) la o situatie juridica anterioara, cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15, al. 2 din Constitutia Romaniei.
Astfel ca, chiar daca servitutea legala de trecere era vizata si de reglementarea anterioara (la care instanta de apel nu a facut niciun moment trimitere!), folosinta continua pe timp de 10 ani, la care instanta face referire ca si criteriu de stabilire a intinderii, respectiv a modului de exercitare a dreptului de trecere, este reglementata exclusiv de catre actualul cod civil, intrat in vigoare dupa nasterea situatiei juridice supuse analizei instantei de apel in speta de fata.
In concluzie, in loc sa isi intemeieze in drept hotararea pe legea in vigoare la momentul nasterii presupusei situatii de enclava (anul 2000), instanta a ales in mod gresit sa pronunte o hotarare intemeiata pe legea ``in vigoare la data pronuntarii solutiei".
In considerentele deciziei atacate instanta a retinut in mod corect incidenta dispozitiilor art. 6 alin. 6 din Legea 50/1991, insa a facut o aplicare gresita a acestor prevederi legale.
In concret, instanta a retinut ca : ``potrivit art. 6 alin. 6 din Legea 50/1991, modificata, certificatul de urbanism se emite si in urmatoarele situatii: pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. Operatiunile juridice mentionate, efectuate in lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate" (fila 103 dosar apel).
La dosarul cauzei nu a fost depus certificatul de urbanism necesar, ci doar raspunsul Directiei de Urbanism din cadrul Primariei Mun. Cluj-Napoca, prin care se invedereaza ca certificatul de urbanism poate fi eliberat pentru 2 dintre variantele raportului de expertiza. Cu toate acestea, instanta a constituit un drept de servitute de trecere.
Necesitatea obtinerii unui certificat de urbanism anterior pronuntarii unei hotarari se desprinde atat din textul legal, cat si din practica judiciara, care a confirmat obligativitatea obtinerii unui certificat de urbanism pentru pronuntarea unei hotarari de constituire a unei servituti, in lipsa acestuia hotararea care constituie o servitute de
trecere fiind lovita de nulitate.
Prin propriul recurs, paratul Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca reprezentat prin primar, a solicitat, in temeiul art. 299 si urm. C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea hotararii recurate, in principal, in sensul admiterii exceptiei invocate, iar in subsidiar, a exonerarii paratului de la plata, in solidar, a cheltuielilor de judecata in suma de 5.620 lei cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara, onorar expert si onorar avocatial, respectiv suma de 1.723 lei cheltuieli de judecata in apel reprezentand taxa judiciara de timbru.
In motivarea recursului paratul a aratat ca sustine exceptia invocata, aceea a lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, apreciind ca in mod eronat instanta a dispus respingerea acesteia, desi aceasta era intemeiata raportat la dispozitiile art. 25 din Decretul nr.31/1954, potrivit
caruia: ``Statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii . El participa in astfel de raporturi prin
Ministerul Finantelor, afara de cazurile In care legea stabileste anume alte organe in acest scop``.
Prin urmare, in opinia paratului, conform textului de lege mai sus citat, Statul Roman este reprezentat prin Ministerul Finantelor, si doar in cazul unui text de lege expres poate fi reprezentat prin alte persoane juridice.
Referitor la calitatea procesuala pasiva, aceasta este una din conditiile esentiale pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile, alaturi de capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar, fiind reglementata in art. 41 si urmatoarele C.pr.civ.
Calitatea procesuala consta in identitatea intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului, precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecatii.
Sarcina indicarii calitatii procesuale revine reclamantului care, prin cererea de chemare in judecata, trebuie sa expuna imprejurarile din care sa rezulte ca el este indreptatit sa-l cheme in judecata pe parat.
Or, in cauza, aceasta indreptatire lipseste cu desavarsire.
Instanta sesizata trebuie sa verifice din oficiu, atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva, iar lipsa acestei calitati poate fi invocata pe cale de exceptie in tot cursul judecatii si duce la respingerea actiunii, fara a se intra in cercetarea fondului cauzei, fiind o exceptie de fond, absoluta si peremtorie.
In subsidiar, este criticata legalitatea hotararii recurate, in ceea ce priveste obligarea paratului la plata, in solidar, a sumei totale de 7.343 lei, compusa din suma de 5.620 lei cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara, onorar expert si onorar avocatial, respectiv, suma de 1.723 lei cheltuieli de judecata in apel, reprezentand taxa judiciara de timbru.
In principiu, invedereaza paratul, ca nu s-a opus admiterii cererii de chemare in judecata, atata timp cat nu sunt afectate interesele paratului, iar fata de expertiza efectuata in cauza, paratul a invederat instantei ca nu are obiectiuni de formulat intrucat "variantele propuse de expert pentru crearea unei servituti de trecere auto, din domeniul public la terenul curte, proprietate a municipiului, sunt satisfacatoare in ceea ce privesc interesele recurentului.
Recurentul arata ca toate cele trei variante de acces vor trebui sa treaca pe terenul aflat in proprietatea U.S.A.M.V..
In speta dedusa judecatii nu sunt incidente dispozitiile art. 274 C.pr.civ., deoarece la baza obligatiei de restituire a cheltuielilor de judecata sta culpa procesuala, pe cale de consecinta partea din vina careia s-a purtat procesul trebuie sa suporte cheltuielile facute justificat de partea castigatoare.
Prin urmare, recurentul intelege sa critice legalitatea hotararii recurate, intrucat instanta de judecata a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata la fond, in lipsa culpei procesuale a acestora.
Recurentul apreciaza ca respectarea atributului - de dispozitie - instituit prin prevederi, justificata si raportat la retinerile instantei de fond, care arata in considerente Sentintei civile nr.20207/2012 ca ``intrucat din probatoriul administrat in cauza reiese ca paratul Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca nu a ingradit accesul reclamantei la curtea imobilului, fata de acest parat actiunea va fi admisa doar pentru opozabilitate in calitate de proprietar al curtii cu nr. top. 12178/2/2, in suprafata de 808 mp."
Mai mult, instanta de fond a respins petitul privind cererea de acordare a cheltuielilor de judecata de 2.432,98 lei (taxa judiciara aferenta servitutii 202,68 lei + 27 lei + 3,3 lei timbru judiciar + 2.000 lei onorar expert + 200 lei onorar avocatial).
Pozitia procesuala a reclamantei intimate fata de recursurile paratilor.
Prin intampinarea formulata in cauza, intimata reclamanta M.D.M. a solicitat, in temeiul art. 308, raportat la art. 115-118 si art. 274 C.pr.civ., coroborat cu Legea nr. 351/2004; Legea nr. 422/2001, Codul Civil, respingerea exceptiilor formulate prin motivele de recurs de catre U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, ca fiind neintemeiate, respingerea recursului formulat de U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, ca fiind in partial inadmisibil, iar partial neintemeiat; respingerea exceptiei invocate si a recursului formulat de catre Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, ca neintemeiate; obligarea paratilor recurenti la plata cheltuielilor de judecata in recurs, reprezentand onorariu de avocat.
In motivarea intampinarii a fost reprodusa starea de fapt a cauzei, aratandu-se ca, potrivit CF nr. 20254 Cluj imobilul cu nr. top 12178 a constituit proprietatea Statului Roman, Academia de inalte Stiinte Agricole, actuala U.S.A.M.V. Cluj-Napoca. In baza incheierii de CF 13735/2000, imobilul a fost dezmembrat, astfel ca imobilul cu nr. top, nou 12178/2/1 a fost transcris in CF 138158 in favoarea Statului Roman, in administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca.
Potrivit CF 138158, imobilul cu nr. top 12178/2/1, constand in constructie cu 10 apartamente, avand ca p.i.c. terenul, fundatiile, casa scarii, WC-ul si baia de la parter, coridoarele de la subsol si parter, podul si acoperisul, fatadele, racordurile principale de apa, canal, gaz, electricitate, intrarea in curte, poarta si imprejmuirea in suprafata de 347 mp, constituie proprietatea comuna a proprietarilor celor 10 apartamente.
In favoarea imobilului cu nr. top 12178/2/1 este intabulat dreptul de servitute de trecere peste imobilul cu nr. top 12178/2/2.
Reclamanta este proprietara apartamentului nr. 2 din imobil, apartament dobandit prin mostenire de la mama sa C.A., intreg imobilul facand obiectul Legii nr. 112/1995.
Imobilul cu nr. top. 12178/2/2, in suprafata de 808 mp, constituie proprietatea Statului Roman, fiind dat in administrarea Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca, avand destinatia de curte a imobilului cu nr. top 12178/2/1.
Accesul la curtea imobilului cu nr. top 12178/2/1 s-a facut pe intrarea la U.S.A.M.V., respectiv pe poarta principala, pana la momentul la care parata a inteles sa inchida calea de acces in curtea cu nr. top. 12178/2/2 pentru proprietarii imobilului de pe str. M. nr. 1.
Pana in acel moment, intrarea in curtea imobilului se facea pe poarta principala de intrare la U.S.A.M.V., se parcurgea o scurta distanta, si apoi se vira la stanga, fapt sustinut si de catre martorii audiati in cauza de fata, aspectul nefiind contestat de catre cei 2 parati.
Din strada principala - str. M., exista o cale de acces direct doar pietonala (o poarta), dar datorita faptului ca este ingusta, poate fi folosita, asa cum s-a precizat, doar pentru acces pietonal (din nou, fapt sustinut si de martorii audiati si necontestat de catre parati).
In cauza, a fost efectuata o expertiza tehnica topografica judiciara de catre exp.
ing. S.D., din ale carei concluzii, necontestate de catre paratii - recurenti, rezulta ca, in ceea ce priveste Imobilul cu nr. top 12178/2/1, intreaga suprafata de 347 mp este
acoperita de constructia cu 10 apartamente situata in Cluj-Napoca, str. M., nr. 1, constructie care in realitate are 370 mp. Chiar daca terenul cu nr. top. 12178/2/1 se invecineaza cu str. M., nr. 1, accesul in cladire nu este prevazut direct din strada, ci se face pe terenul cu destinatia de curte cu nr