din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1135 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata

Elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata

  Publicat: 12 Aug 2013       16731 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Infractiunea prevazuta in art. 290 C. pen. consta in falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 C. pen. - contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea inscrisului in orice mod -, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Parti componente ale infractiunii.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Atestarea autenticitatii unui act; a da forma legala unui act, document.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Parti componente ale infractiunii.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Parti componente ale infractiunii.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Atestarea autenticitatii unui act; a da forma legala unui act, document.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Parti componente ale infractiunii.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Parti componente ale infractiunii.
Depasire a legalitatii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Contrafacerea scrierii include si confectionarea unui inscris sub semnatura privata, care contine mentiuni necorespunzatoare adevarului.

In consecinta, fapta de a intocmi actul constitutiv si statutul unei fundatii - inscrisuri sub semnatura privata - in cuprinsul carora faptuitorul a inclus mentiunea necorespunzatoare adevarului ca activul patrimonial al fundatiei se compune dintr-un imobil, desi coproprietarul imobilului nu si-a dat acordul pentru intrarea acestuia in activul patrimonial al fundatiei, acte pe care faptuitorul le-a autentificat si le-a folosit in fata autoritatilor publice, in vederea producerii de consecinte juridice, constand in dobandirea personalitatii juridice a fundatiei, inregistrarea fiscala a acesteia si intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta in art. 290 C. pen.

Prin sentinta nr. 152/F din 1 aprilie 2011, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, in baza art. 290 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.D. la o pedeapsa de 3 luni inchisoare si s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. Acelasi inculpat, in baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat la o pedeapsa de 3 luni inchisoare, facandu-se aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.

In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus ca inculpatul B.D. sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 luni inchisoare, cu aplicarea prevederilor art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. Totodata, in baza art. 81 C. pen., a fost suspendata conditionat executarea pedepsei rezultante, pe un termen de incercare de 2 ani si 3 luni, stabilit conform art. 82 C. pen., facandu-se aplicarea prevederilor art. 71 alin. (5) C. pen.

Prin aceeasi sentinta penala nr. 152/F din 1 aprilie 2011, inculpata P.C., in baza art. 289 C. pen., a fost condamnata la o pedeapsa de 6 luni inchisoare, facandu-se aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) si c) C. pen. In temeiul art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si s-a contopit pedeapsa de 6 luni aplicata in cauza cu pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, inculpata avand de executat 6 luni inchisoare.

Aceeasi inculpata - P.C., in baza arat. 289 C. pen., a fost condamnata la o pedeapsa de 6 luni inchisoare si s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) si c) C. pen. In baza art. 85 C. pen., a fost anulata suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si a contopit, potrivit art. 36 C. pen., pedeapsa de 6 luni aplicata in cauza cu pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, inculpata avand de executat 6 luni inchisoare.

Tot prin sentinta penala nr. 152/F din 1 aprilie 2011, inculpata P.C. a fost condamnata, in baza art. 246 C. pen., la o pedeapsa de 6 luni inchisoare, cu aplicarea dispozitiilor art. 71 si art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. Totodata, in temeiul art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si s-a contopit, potrivit art. 36 C. pen., pedeapsa de 6 luni aplicata in cauza cu pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, inculpata avand de executat 6 luni inchisoare.

De asemenea, s-a dispus ca, in baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. a) C. pen., inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni inchisoare, iar, in baza art. 81 C. pen., a fost suspendata conditionat executarea pedepsei rezultante, pe un termen de incercare de 2 ani si 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen., facandu-se aplicarea prevederilor art. 71 alin. (5) C. pen.

Totodata, Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, prin sentinta penala nr. 152/F din 1 aprilie 2011, in baza art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., cu referire la art. 445 C. proc. pen., a dispus anularea inscrisurilor falsificate, respectiv actul constitutiv si statutul Fundatiei E., respectiv incheierea de autentificare nr. 4520 din 6 noiembrie 2003 si incheierea de legalizare a semnaturii nr. 9313 din 5 noiembrie 2003 a Biroului notarului public P.C.

Pentru a pronunta sentinta penala mai sus aratata, prima instanta, analizand materialul probator administrat atat in cursul urmaririi penale, cat si al judecatii, in raport cu exigentele art. 62 C. proc. pen., a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 5 noiembrie 2003, respectiv la data de 6 noiembrie 2003, inculpata P.C., in calitate de notar public, a procedat la legalizarea declaratiei specimen de semnatura si la autentificarea, in lipsa partii vatamate R.G., a unei declaratii cu privire la intrarea imobilului situat in Bucuresti, strada P., ca aport in natura, in activul patrimonial al Fundatiei E.

De asemenea, aceeasi inculpata, prin incheierea nr. 4520 din 6 noiembrie 2003, a atestat, in mod nereal, ca partea vatamata s-a prezentat la sediul biroului notarial, unde a consimtit la autentificare si a semnat declaratia sus-mentionata, in calitate de declarant.

Autentificarea a avut drept consecinta pierderea de catre partea vatamata R.G., fara stirea si consimtamantul sau, a dreptului de coproprietate asupra imobilului respectiv, dobandit in timpul casatoriei cu inculpatul B.D., prin transferul imobilului in cauza in patrimoniul Fundatiei E.

Acesta din urma, atat in actul constitutiv si statutul Fundatiei E., adoptate la data de 15 septembrie 2003, cat si in cuprinsul actului aditional la statutul aceleiasi fundatii, semnat la data de 10 februarie 2004 si prezentat ulterior Directiei Venituri din cadrul Consiliului Local al Sectorului 3 Bucuresti pentru rectificarea obligatiilor fiscale privind terenul situat in Bucuresti, strada P., a mentionat, in calitate de fondator unic, ca activul patrimonial initial al fundatiei se compune din acest imobil, desi coproprietara, partea vatamata R.G., nu si-a dat consimtamantul in sensul scoaterii acestuia din masa bunurilor comune si al constituirii acestuia ca aport in natura la infiintarea fundatiei respective.

Actul constitutiv si statutul fundatiei cu mentiunea falsa si declaratia falsa autentificata la Biroul Notarului Public P.C. au fost ulterior folosite de catre inculpatul B.D. la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului - Directia Juridica in vederea obtinerii avizului necesar dobandirii personalitatii juridice, la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, in vederea inscrierii in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, la Administratia Finantelor Publice Sector 3 Bucuresti, in vederea inregistrarii fiscale a fundatiei, precum si la Biroul de Carte Funciara de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, in vederea intabularii dreptului de proprietate al fundatiei respective.

In cauza au fost efectuate 3 rapoarte de expertiza criminalistica grafica, 2 in faza de urmarire penala si unul in faza cercetarii judecatoresti, avand in final aceeasi concluzie, in sensul ca semnaturile de pe inscrisurile in litigiu nu au fost executate de catre partea vatamata R.G.

Referitor la infractiunea prevazuta in art. 290 C. pen., in speta, prima instanta a constatat ca faptele inculpatului B.D., de a fi inserat atat in cuprinsul actului constitutiv, cat si in cel al statutului Fundatiei E. mentiunea necorespunzatoare adevarului, potrivit careia activul patrimonial se compunea din aportul initial in natura, constand in intregul imobil situat in Bucuresti, strada P. si prezentarea acestor inscrisuri inculpatei P.C. in vederea autentificarii, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Referitor la faptele inculpatului B.D. de a fi folosit actul constitutiv si statutul Fundatiei E. in forma autentica, cunoscand ca acestea cuprind mentiuni false, pentru obtinerea avizului din 24 octombrie 2003, emis de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului - Directia Juridica, in vederea dobandirii personalitatii juridice de catre fundatia respectiva, pentru inscrierea aceleiasi fundatii in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, tinut la grefa Judecatoriei Sector 3 Bucuresti, pentru obtinerea certificatului de inregistrare fiscala, emis la data de 16 ianuarie 2004 de Administratia Finantelor Publice Sector 3 Bucuresti, precum si intabularea in Cartea Funciara privind imobilul situat in Bucuresti, strada P. a dreptului de proprietate al Fundatiei E., acestea intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de uz de fals prevazuta in art. 291 C. pen.

S-a aratat ca sustinerile apararii, potrivit carora ``infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazuta in art. 290 C. pen. include in continutul ei si folosirea inscrisului falsificat, astfel ca nu se poate retine, ca infractiune distincta, uzul de fals`` nu sunt reale, deoarece, in speta, inculpatul B.D. a folosit in scopul producerii unei consecinte juridice un alt inscris (declaratia partii vatamate autentificata prin incheierea nr. 4520 din 6 noiembrie 2003) decat cel pe care l-a falsificat personal (actul constitutiv si statutul Fundatiei E.); or, rationamentul invocat de aparare vizeaza exclusiv situatia in care falsificarea si folosirea de catre falsificator priveste unul si acelasi inscris.

S-a constatat ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 41 alin. (2) C. pen., avand in vedere imprejurarea ca este vorba de o infractiune continuata, existenta ei fiind argumentata prin faptul ca, in momentul luarii rezolutiei infractionale, faptuitorul si-a reprezentat activitatea infractionala pe care urma sa o desfasoare ulterior, in ansamblu, cel putin in linii generale.

Referitor la inculpata P.C., s-a retinut ca faptele sale, prin care a procedat la falsificarea incheierii de autentificare nr. 4520 din 6 noiembrie 2003, respectiv a incheierii de legalizare a semnaturii nr. 9313 din 5 noiembrie 2003, cu prilejul intocmirii acestora, atestand in mod nereal ca partea vatamata R.G. si-a dat consimtamantul la autentificare si a semnat in fata sa declaratiile in cauza, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals intelectual prevazuta in art. 289 C. pen. (2 fapte in concurs real).

Obiectul juridic al infractiunii il constituie increderea publica in realitatea si autenticitatea inscrisurilor oficiale intocmite de catre un notar public, fiind indiscutabil ca inculpata P.C., notar public, poate fi subiect activ calificat al acesteia infractiuni, in acelasi sens fiind si opinia instantei supreme.

Cat priveste fapta inculpatei P.C. de a fi procedat la autentificarea declaratiei nr. 4520 din 6 noiembrie 2003 in lipsa partii vatamate R.G., cu incalcarea dispozitiilor art. 60 si art. 64 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale (potrivit carora, in cadrul procedurii de autentificare a declaratiei, notarul are obligatia de a lua in prealabil consimtamantul ambelor parti si de a asista la semnarea inscrisului respectiv de catre acestea) si, prin aceasta, de a vatama interesele legale ale sus-numitei, prin pierderea dreptului de coproprietate asupra imobilului situat in Bucuresti, strada P., acesta fiind scos din patrimoniul comun al fostilor soti fara consimtamantul partii vatamate, s-a retinut ca aceasta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta in art. 246 C. pen.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs, intre altii, inculpatul B.D.

Analizand cauza atat prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, sub toate aspectele, potrivit art. 3866 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmeaza:

Asa cum rezulta din verificarea actelor dosarului, prima instanta, in baza evaluarii proprii, juste, a probelor administrate in cursul urmaririi penale, a celor readministrate in conditii de oralitate, nemijlocire si contradictorialitate in etapa cercetarii judecatoresti si a celor administrate, cu respectarea dreptului la aparare al partilor, in aceasta faza procesuala, a retinut corect starea de fapt, vinovatia inculpatilor si incadrarea juridica a faptelor comise de catre acestia si pentru care s-a dispus condamnarea lor.

Inculpatul B.D. a criticat hotararea primei instante, in sensul ca in ce priveste infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata se impune achitarea sa, in conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., deoarece, in cazul infractiunii prevazuta in art. 290 C. pen., actiunea de contrafacere sau alterare se realizeaza asupra materialitatii inscrisului insusi, a formei materiale, a scrierii (instrumentum) si nu asupra continutului, a imprejurarilor si faptelor despre care trebuie sa se faca proba (negotium); intrucat alterarea inseamna modificarea materiala a redactarii textului inscrisului, prin adaugiri, transformari, inlocuiri stergeri de cuvinte s.a., rezulta ca ambele modalitati de realizare a infractiunii, respectiv contrafacerea si alterarea, presupun necesitatea prezenta unui inscris preexistent, a carui materialitate sa fie modificata in modurile aratate; astfel, in speta, inculpatul, cu ocazia redactarii actului constitutiv si a statutului, a mentionat la art. 5 si la art. 6 ca activul patrimonial al Fundatiei se compune din apartamentul in natura constand in imobilul situat in Bucuresti, strada P., fara sa aiba, la acel moment, acordul expres al sotiei, care era coproprietar al imobilului, acordul urmand sa fie obtinut ulterior, iar in legatura cu acest aspect, instanta a retinut eronat ca este vorba de o alterare a inscrisurilor prin inserarea unor mentiuni corespunzatoare, fara a tine seama ca nu a existat un inscris preexistent, asupra caruia inculpatul sa intervina, denaturand adevarul; in sprijinul acestei teorii s-a invocat si decizia nr. 564 din 18 februarie 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Inalta Curte de Casatie si Justitie retine urmatoarele:

Referitor la infractiunea prevazuta in art. 290 C. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca falsul in inscrisuri sub semnatura privata este fapta persoanei care contraface, plasmuieste, in tot sau in parte, ori altereaza, modifica un astfel de inscris, pentru a obtine, prin aceasta, o proba scrisa, neconforma cu realitatea .

Falsificarea unui astfel de inscris inseamna alterarea adevarului, operata asupra unui lucru, asupra unei chestiuni, care are legal insusiri probatorii.

Obiectul material al infractiunii prevazute in art. 290 C. pen. il constituie inscrisul sub semnatura privata, contrafacut sau alterat. Inscrisul falsificat constituie, in acelasi timp, si produsul activitatii infractionale.

Falsificarea unui inscris sub semnatura privata nu este posibila fara preexistenta unei stari de fapt sau de drept, stare in detrimentul careia se creeaza o proba falsa, prin plasmuirea sau alterarea unui inscris sub semnatura privata, caci in caz contrar, un inscris fals, care nu are nicio intrebuintare, care nu corespunde niciunei cerinte impuse de o stare de fapt, este un fals inutil si inofensiv, care nu cade sub incidenta legii penale.

Totodata, Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca elementul material al infractiunii prevazute in art. 290 C. pen. consta in actiunea de falsificare prin vreunul din modurile aratate in art. 288 C. pen., adica prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea in orice mod a unui inscris.

In cazul alterarii prin adaugire, inserare, apare ca necesara o contrafacere a scrierii, fiind vorba despre acelasi scris, de mana sau dactilografiat, tehnoredactat, existand situatii cand, pentru a nu deveni suspect, datorita unor stersaturi, modificari, adaugiri, falsificatorul prefera sa contrafaca inscrisul in intregime.

Totodata, contrafacerea scrierii inseamna si o imitare prin reproducerea continutului obisnuit al inscrisului falsificat (de exemplu, un act constitutiv al unei societati ori fundatii trebuie sa contina mentiunile obisnuite, reale ale unui astfel de inscris), fara o astfel de reproducere a continutului inscrisul fals neputand avea aparenta unui inscris adevarat.

Asadar, contrafacerea scrierii inseamna si plasmuirea, respectiv confectionarea unui inscris similar cu cel care trebuia sa contina mentiuni adevarate, deoarece o conditie a existentei infractiunii prevazute in art. 290 C. pen. este ca inscrisul falsificat sa fie susceptibil de a produce consecinte juridice in cazul cand ar fi folosit, cerinta care este indeplinita din moment ce inscrisul falsificat are doar aparent insusirile si continutul unui inscris adevarat, ce ar putea, prin folosire, sa produca aceleasi efecte ca si acesta din urma.

Toate cele de mai sus se regasesc comentate in literatura juridica de specialitate, semnificativa fiind lucrarea ``Explicatii teoretice ale Codului penal roman`` - vol. IV pag. 378, 379, 390 - 395, unde autorii V. Dongoroz si colaboratorii s-au exprimat in sensul celor pe care le-am expus.

De asemenea, analizand dispozitiile art. 290 C. pen., in lucrarea ``Codul penal comentat si adnotat`` - partea speciala vol. II, pag. 251, 252 si 276, autorii Teodor Vasiliu, George Antoniu, Vasile Papadopol s.a. au retinut ca actiunea de falsificare poate imbraca fie forma contrafacerii scrierii ori a subscrierii, fie forma alterarii in orice mod. A contraface inseamna a reproduce ceva in mod fraudulos, a imita, a plasmui, a ticlui, a alcatui ceva, atribuindu-i caracter de adevar, de autenticitate. Facand trimitere la dispozitiile art. 288 C. pen., autorii lucrarii au aratat ca, datorita specificului inscrisurilor oficiale de a fi confectionate prin folosirea unor mijloace de imprimare mecanica (n.n. in prezent acest lucru este valabil si in privinta inscrisurilor sub semnatura privata, care pe scara larga si in mod obisnuit sunt tehnoredactate), expresiei ``contrafacerea scrierii`` trebuie sa i se acorde un sens mai larg, si anume acela de alcatuire, de plasmuire a inscrisului, iar nu numai de imitare a scrierii manuscrise a continutului sau. S-a mentionat in aceeasi lucrare ca Tribunalul Suprem, cu ocazia pronuntarii deciziei de indrumare nr. 1/1970, fiind chemat sa se pronunte asupra problemei daca plasmuirea in intregime a unui inscris cade sub incidenta art. 288 C. pen., a dat o solutie afirmativa aratand ca, in ce priveste elementul material, contrafacerea poate fi totala, cand autorul plasmuieste inscrisul in intregime, sau partiala, acest din urma mod de falsificare constand de cele mai multe ori in semnarea falsa a pretinsului emitent.

Prin urmare, fata de cele mai sus precizate si coroborand probele cauzei in ceea ce il priveste pe inculpatul B.D., rezulta ca, in cazul sau, faptele de a intocmi la 15 septembrie 2003 actul constitutiv si statutul Fundatiei E., in cuprinsul carora a mentionat in fals ca activul patrimonial al Fundatiei se compune din aportul initial in natura reprezentat din imobilul situat in Bucuresti, strada P., acte pe care le-a autentificat la 6 noiembrie 2003, in conditiile in care R.G., in calitate de coproprietar al imobilului mentionat, nu cunostea si nu-si daduse acordul cu privire la intrarea bunului in activul patrimonial al Fundatiei, dupa care inculpatul a folosit ulterior actele in fata mai multor autoritati publice, in vederea producerii de consecinte juridice (pentru dobandirea, in ce priveste Fundatia, a personalitatii juridice, pentru inregistrarea fiscala a acesteia, pentru intabularea dreptului de proprietate), se circumscriu elementelor constitutive ale infractiunii prevazute in art. 290 C. pen.

Cum la dosar nu exista dovezi ca R.G. si-ar fi exprimat acordul in sensul celor atestate neadevarat in cuprinsul actului constitutiv si al statutului Fundatiei, reiese fara tagada ca inculpatul a plasmuit in intregime actele aratate, creand aparenta unor inscrisuri conforme cu realitatea, legea neimpunand conditia preexistentei, in cazul infractiunii prevazuta in art. 290 C. pen., a unui inscris initial adevarat, asupra caruia sa intervina autorul, contrafacandu-l ori alterandu-l in vreun fel.

In legatura cu infractiunea prevazuta in art. 291 C. pen., se retine ca prima instanta a constatat in mod corect ca actele materiale care intra in continutul acestei infractiuni sunt cele referitoare la folosirea de catre inculpat, in fata mai multor autoritati publice, a declaratiei false autentificata nelegal de inculpata P.C., nefiind vorba despre actele materiale care intra, se absorb in continutul constitutiv al infractiunii prevazute in art. 290 C. pen., respectiv folosirea de catre inculpat a actului constitutiv si a statutului Fundatiei in fata acelorasi autoritati publice.

Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat impotriva sentintei nr. 152/F din 1 aprilie 2011, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala.

Nota: In urma republicarii Legii nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale in M. Of. nr. 732 din 18 octombrie 2011, dispozitiile art. 60 se regasesc in art. 61, iar dispozitiile art. 64 se regasesc in art. 65.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2696 din 12 iulie 2011


Citeşte mai multe despre:    Fals intelectual    Uz de fals    DNA    Fals in inscrisuri sub semnatura privata    Curtea de Apel Bucuresti   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

CEDO: Marilena Carmen-Popa impotriva Romaniei. Proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Teren vandut in baza unui titlu constatat nul. Actiune in restituirea pretului. Prescriptia dreptului material la actiune
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 961 din 27 mai 2020

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Decizia C.C.R. nr. 158/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Declansarea anterioara a unui dosar penal in legatura cu drepturile solicitate prin actiunea civila nu este de natura sa intrerupa prescriptia extinctiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Sectia I Civila, Decizia civila nr. 72/2017, in sedinta din 26 ianuarie 2017

Suspendarea judecarii apelului in baza dispozitiilor CPC din 1865. Perimarea apelului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 467 din 3 martie 2016

Elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, Decizia nr. 171/A din 13 mai 2015

Elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta in serviciu savarsita de un executor judecatoresc
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 1972 din 6 iunie 2013



Articole Juridice

Poate fi obligat Statul Roman la plata cheltuielilor de judecata efectuate de inculpatul achitat pentru ca fapta penala nu exista?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Spete privind infractiuni de prejudiciu pentru bugetul de stat, finalizate prin acte de sesizare a instantelor de judecata
Sursa: EuroAvocatura.ro

Falsurile in inscrisuri in Noul Cod Penal (art. 324 - 332)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Constituirea societatilor comerciale
Sursa: EuroAvocatura