Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Admitere in magistratura. Conditia privind �buna reputatie�. Exigente

Admitere in magistratura. Conditia privind �buna reputatie�. Exigente

Publicat: 11 Jul 2013 28918 citiri Secţiunea: Contencios Administrativ

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.

In raport cu exigentele impuse pentru exercitarea unei functii publice in cadrul puterii judecatoresti, in care increderea opiniei publice in probitatea si demnitatea magistratilor este esentiala, savarsirea de catre o persoana, cu intentie, a unor infractiuni intentionate la regimul circulatiei pe drumurile publice face ca respectiva persoana sa nu indeplineasca cerinta privind �buna reputatie� prevazuta de dispozitiile art. 14 alin.(2) lit.c) din Legea nr.303/2004, pentru inscrierea la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, aceasta chiar daca pentru condamnarea suferita � pedeapsa amenzii � intre timp a intervenit reabilitarea.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Oprirea temporara a punerii in aplicare a dispozitiilor din hotararile penale. Ea poate avea loc in temeiul legii (opis lege)

Imobil asupra caruia greveaza o servitute.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Inregistreaza, urmareste si controleaza acele aspecte ale activitatii a caror cunoastere prezinta o importanta imediata. Pentru ca reflecta procese si operatii cu caracter tehnic,

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice,

Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile

Condamnari anterioare suferite de o persoana,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Act adoptat de organele de stat,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Condamnari anterioare suferite de o persoana,

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;

Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.

Prin cererea inregistrata la Curtea de Apel Timisoara, reclamantul TC a chemat in judecata Consiliul Superior al Magistraturii solicitand instantei ca in contradictoriu cu paratul sa dispuna:

- anularea Hotararii nr.25A din 23.02.2011 emisa de Sectia pentru Procurori a C.S.M. prin care paratul a constatat ca nu indeplineste conditiile legale pentru numirea in functia de procuror;

- sa se constate ca indeplineste conditiile pentru ocuparea functiei de procuror, urmare a promovarii examenului de admitere in magistratura din 21.11.2010;

- sa fie obligat paratul sa propuna Presedintelui Romaniei numirea sa in functia de procuror;

- suspendarea executarii Hotararii nr.25A din 23.02.2011, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunii de fond .

In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca a participat la concursul de admitere in magistratura din data de 21 noiembrie 2010, fiind declarat admis cu media 7,40.

Concursul a fost validat de Plenul C.S.M. prin Hotararea nr.1156 din 16.12.2010.

Prin Hotararea nr.25A din 23.02.2011 a Sectiei pentru Procurori a C.S.M. s-a constatat ca nu indeplineste conditiile cumulativ prevazute de art.226 alin.(2) din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere in magistratura, precum si procedura de numire in functiile de judecator si procuror, fara concurs, aprobat prin Hotararea Plenului C.S.M. nr.152 din 1.03.2006, astfel cum a fost modificata prin Hotararea nr.123 din 7.02.2008.

In considerentele hotararii s-a retinut ca reclamantul a fost declarat ``respins`` la concursul de admitere in magistratura organizat la 21.11.2010, retinandu-se ca nu indeplineste conditia bunei reputatii, intrucat figureaza in evidenta operativa a organelor de politie.

Reclamantul a mai aratat ca hotararea C.S.M. de a-l respinge pentru lipsa bunei reputatii depaseste esenta si spiritul legii, intrucat prin Sentinta penala nr.174 din 14.02.1996 a Judecatoriei X, definitiva prin neapelare, a fost condamnat la plata amenzii penale de 90.000 ROL, pentru savarsirea infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si incredintarea unui autovehicul unei persoane care nu detine permis de conducere, fapte prevazute de art.36 alin.(1) si art.36 alin.(3) din Decretul nr.328/1966 privind circulatia pe drumurile publice.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia contencios administrativ si fiscal prin Sentinta civila nr.399 din 22 septembrie 2011 a admis in parte actiunea reclamantului TC dispunand anularea Hotararii nr.25A din 23.02.2011 emisa de C.S.M. - Sectia pentru procurori.

De asemenea, a constatat ca reclamantul indeplineste conditia bunei reputatii pentru a fi numit in functia de procurori, obligand paratul sa propuna Presedintelui Romaniei numirea reclamantului in functia de procuror pe un post corespunzator mediei obtinute de reclamant la concursul de admitere in magistratura din 21.11.2010, respingand in rest actiunea .

Totodata, a respins cererea de suspendare a executarii Hotararii nr.25/A din 23.02.2011 emisa de Sectia pentru procurori a C.S.M. pana la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari si a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca nu este intemeiata imputarea adusa reclamantului in sensul ca nu ar avea o buna reputatie in sensul art. 12 din Legea nr. 303/2004.

Cum paratul nu a prezentat nici date din care sa rezulte o conduita reprobabila repetata a reclamantului, nici anterior si nici ulterior savarsirii faptei pentru care a fost condamnat in 1996, nerezultand din dosar ca reclamantul a mai savarsit si alte fapte antisociale, chiar contraventii, in perioada anterioara sau ulterioara condamnarii sale penale, instanta considera ca actul administrativ contestat nu este intemeiat in privinta retinerii neindeplinirii conditiei bunei reputatii de catre reclamant.

Din acest punct de vedere, actiunea reclamantului este intemeiata, paratul actionand cu exces de putere prin retinerea neindeplinirii conditiei bunei reputatii de catre reclamant, exces de putere definit drept ``exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor", excesul de putere din speta conducand la incalcarea dreptului reclamantului de acces la functia de procuror pe considerente bazate pe o interpretare excesiva a unor texte legale lipsite de previzibilitatea necesara unei astfel de evaluari.

In ceea ce priveste cererea reclamantului de a se constata ca intruneste toate conditiile legale pentru a ocupa functia de procuror in urma promovarii examenului de admitere in magistratura din data de 21.11.2010, instanta constata ca obiectul prezentului litigiu l-a reprezentat legalitatea Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 25 A din 23.02.2011 si indeplinirea sau nu de catre reclamant a conditiei bunei reputatii.

Partile nu au solicitat si administrat probe din care sa rezulte indeplinirea celorlalte conditii legale pentru ocuparea functiei de procuror, astfel cum sunt prevazute de 14 alin. 2 din Legea nr.303/2004, text care prevede ca ``la concursul pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii se poate inscrie persoana care indeplineste cumulativ conditiile cetateniei romane, cu domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu, este licentiata in drept, nu are antecedente penale sau cazier fiscal, cunoaste limba romana si este apta din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea functiei.

Avand insa in vedere ca a retinut ca reclamantul indeplineste conditia bunei reputatii, instanta va obliga paratul ca - in masura in care sunt indeplinite si celelalte conditii de numire in afara conditiei referitoare la buna reputatie - sa propuna Presedintelui Romaniei numirea reclamantului in functia de procuror pe un post corespunzator mediei obtinute de reclamant la concursul de admitere in magistratura din 21.11.2010.

In ceea ce priveste cererea de suspendare a executarii Hotararii nr.25 A din 23.02.2011 pronuntata de Sectia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunii de fond, instanta retine ca reclamantul a justificat aceasta cerere sustinand ca se afla in imposibilitatea de a-si valorifica rezultatele concursului de admitere in magistratura si de a ocupa functia de procuror, fiind declarat admis in urma tuturor probelor concursului (test scris, examinare psihologica si examinare medicala)

Cu privire la conditiile suspendarii executarii actului administrativ, intrucat reclamantul nu a facut dovada indeplinirii conditiei unei pagube iminente prin executarea actului administrativ a carui suspendare a solicitat-o, Curtea constata inutilitatea examinarii si a conditiei cazului bine justificat, cererea de suspendare fiind nefondata in conditiile in care nu sunt intrunite cumulativ ambele conditii mentionate mai sus.

Curtea a retinut ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - apreciaza ca nu este intemeiata cererea de suspendare a executarii Hotararea nr. 25 A/23.02.2011 emisa de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori pana la ramanerea irevocabila a prezentei hotarari, motiv pentru care o va respinge.

Impotriva acestei solutii a formulat recurs Consiliul Superior al Magistraturii care a invocat motivul prevazut la art.304 pct.9 din Codul de procedura civila, potrivit caruia o hotarare poate fi recurata atunci cand a fost pronuntata fara temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.

Autoritatea recurenta a sustinut, in esenta, ca instanta de fond a interpretat si aplicat gresit prevederile art.12 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora ``admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii``.

Or, in cauza, conditia bunei reputatii nu este indeplinita, din moment ce intimatul-reclamant a fost condamnat pentru savarsirea unor infractiuni, ceea ce reprezinta fapte care au avut drept consecinta pierderea bunei reputatii.

Referitor la imprejurarea ca intre timp a intervenit reabilitarea de drept, C.S.M. argumenteaza ca in acest mod reclamantul nu a redobandit buna reputatie, ceruta de dispozitiile art.12 din Legea nr.303/5004 republicata, facand trimitere si la Decizia nr.5593/2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

In concluzie, autoritatea recurenta a solicitat admiterea recursului, desfiintarea solutiei pronuntate si respingerea actiunii formulate de reclamant.

Recursul este intemeiat.

Astfel, in cauza, este necontestat ca intimatul-reclamant a fost condamnat prin Sentinta penala nr.174/1996 pentru savarsirea cu intentie a doua infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice.

De asemenea, este necontestat ca in privinta condamnarii la amenda penala, intre timp a intervenit reabilitarea de drept .

In considerentele solutiei pronuntate, instanta de fond a retinut ca in privinta condamnarii penale survenite in urma cu peste 14 ani, a intervenit reabilitarea de drept, astfel ca reclamantul se bucura de o buna reputatie, fara sa precizeze nici daca aceasta reputatie a redobandit-o ca urmare a reabilitarii si nici daca eventual, nu o pierduse chiar ca urmare a faptului ca pentru infractiunile comise fusese condamnat cu amenda penala.

Rationamentul instantei de fond nu este doar incomplet, dar este si gresit din moment ce legiuitorul a instituit, intre altele, doua conditii distincte: lipsa antecedentelor penale si respectiv, existenta unei bune reputatii, asa cum rezulta din prevederile art.14 alin.(2) lit.c) din Legea nr.303/2004, republicata, potrivit carora ``La concursul pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii se poate inscrie persoana care (a��) nu are antecedente penale sau cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie``.

Este adevarat ca legiuitorul nu a definit continutul notiunii de ``buna reputatie``, lasand acest lucru la aprecierea autoritatii competente, adica la aprecierea Consiliului Superior al Magistraturii, autoritatea care gestioneaza cariera magistratilor, dar si accesul in magistratura.

Or, in situatia concreta a reclamantului, Inalta Curte retine ca autoritatea recurenta si-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea principiului legalitatii si a mentinerii unor standarde ridicate, in raport cu exigentele impuse pentru exercitarea unei functii publice in cadrul puterii judecatoresti, in care increderea opiniei publice in probitatea si demnitatea magistratilor este esentiala.

Or, Inalta Curte considera ca prin savarsirea unor fapte penale, mai ales atunci cand este vorba de infractiuni savarsire cu intentie, reputatia unei persoane este afectata negativ in mod fundamental, intr-o societate normala, intemeiata pe respectarea ordinii de drept .

Astfel fiind, Inalta Curte retine ca prin savarsirea celor doua infractiuni intentionate la regimul circulatiei pe drumurile publice, intimatul-reclamant si-a pierdut buna reputatie, prezumata a fi avut la data respectiva.

Or, in cauza, instanta de fond nu a argumentat si nici Inalta Curte nu a identificat cum, prin ce si nici in ce masura a reusit intimatul-reclamant sa-si redobandeasca buna reputatie, care trebuie sa constituie garantia schimbarii radicale a pozitiei acestuia in raport cu respectarea si respectiv aplicarea legii .

Totodata, Inalta Curte considera necesar sa sublinieze ca si reglementarile internationale referitoare la criteriile de selectie a viitorilor magistrati (Carta Universala a Judecatorului, Carta Europeana privind Statutul judecatorului, Recomandare CM/2000/12) impune o exigenta maxima din partea entitatilor competente in ceea ce priveste evaluarea profesionala si morala, dar si conduita sociala exemplara de care trebuie sa se bucure aspirantii la demnitatea de magistrat, ceea ce inseamna, inclusiv, lipsa oricarei incalcari a legii.

Recursul fiind intemeiat, a fost admis, solutia instantei de fond a fost desfiintata iar pe fond, actiunea a fost respinsa ca neintemeiata.