din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4168 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Dovada platii salariului de catre angajator

Dovada platii salariului de catre angajator

  Publicat: 13 Mar 2013       5923 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Potrivit prevederilor art. 39 lit. a din Codul muncii angajatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, angajatorului revenindu-i obligatia corelativa de acordare a tuturor drepturilor banesti cuvenite salariatului, drepturi care decurg din lege, contract colectiv de munca aplicabil si contractul individual de munca .

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Aplicare a doua bare paralele, in diagonala pe prima fila a unui cec, care indica prezentarea la plata a cecului prin intremediul unui bancher.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Potrivit prevederilor art.163 din Codul muncii plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata sau prin alte documente justificative, care sa demonstreze efectuarea platii catre salariatul indreptatit, sarcina probei revenindu-i angajatorului.

Sustinerile paratului in sensul ca drepturile salariale pretinse de reclamanta nu sunt datorate, intrucat in perioada in litigiu aceasta nu a prestat nicio activitate in favoarea angajatorului nu pot fi primite, intrucat sunt contrazise chiar de statele de plata depuse la dosar, din care rezulta pentru fiecare luna in parte numarul orelor lucrate.

Depunerea ulterior, in fata instantei de recurs, a foilor colective de prezenta nu este de natura a combate dovada facuta cu statele de salarii, care poarta data certa si sunt inregistrate la ITM si in cuprinsul carora apare mentionat numarul de ore lucrate.

Prin Sentinta civila nr.1791 din 12.11.2010 a Tribunalului Mures, pronuntata in dosarul nr. 2222/102/2010, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, s-a admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta V.J. in contradictoriu cu paratul Sindicatul National al Politistilor si Vamesilor ``P.L.`` Bucuresti, obligand paratul la plata in favoarea reclamantei a sumei de 4390 lei, cu titlu de drepturi salariale nete, aferente perioadei 01.12.2009-19.04.2010, s-au respins restul pretentiilor reclamantei, iar paratul a fost obligat la plata sumei de 868 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in favoarea reclamantei.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, desi paratul avea sarcina probei conform art.287 din Codul muncii, acesta nu a dovedit, in conditiile art.163 din Codul muncii, ca reclamantei i-au fost platite drepturile salariale datorate pentru perioada 1 decembrie 2009-19 aprilie 2010. Paratul a sustinut ca reclamanta nu a mai prestat munca din data de 14.09.2009, lipsind nemotivat, insa, aceste sustineri sunt contrazise chiar de statele de plata intocmite de parat si depuse la dosar.

S-a aratat ca paratul a sustinut ca programul contabil nu permitea completarea rubricilor cu zero prin barare si ca scoaterea din program se putea face doar in baza unei decizii de incetare a raporturilor de munca, insa nu a dovedit aceste imprejurari si nici nu a explicat de ce in statele de plata s-a consemnat ca reclamanta a lucrat in fiecare luna din perioada in litigiu 160, 168 sau 184 de ore.

Impotriva acestei hotarari paratul Sindicatul National al Politistilor si Vamesilor ``P.L.``, prin reprezentant legal, a formulat recurs, solicitand modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii reclamantei.

In motivarea recursului, recurentul a aratat ca drepturile salariale pretinse de reclamanta nu sunt datorate, intrucat aceasta nu s-a mai prezentat la locul de munca incepand cu data de 14.09.2009, lipsind nemotivat, aspect care rezulta din foile colective de prezenta . Fiind convocata pentru cercetare disciplinara, reclamanta nu s-a prezentat .

Cu privire la statele de plata intocmite pentru lunile septembrie 2009 - iulie 2010, recurenta a aratat ca sunt intocmite intr-un program contabil, in care sunt trecuti toti angajatii, iar programul nu permite completarea rubricilor cu 0 sau prin barare, scoaterea din program fiind posibila numai in baza unei decizii de incetare a raporturilor de munca .

Recurenta a mai criticat faptul ca prima instanta a respins cererea privind luarea unui interogatoriu reclamantei, proba care era utila si pertinenta cauzei, precum si faptul ca prima instanta nu a tinut seama de imprejurarea ca Decizia nr.431/19.04.2010 de incetare a contractului individual de munca cu acordul partilor nu a fost emisa de reprezentantul angajatorului, ci de sotul paratei desi acesta nu avea nicio calitate in sindicat.

In drept, recurenta a invocat dispozitiile art. 3041 din Codul de procedura civila.

Intimata reclamanta V.J. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de parata si mentinerea sentintei pronuntata de Tribunalul Mures, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, precizand ca nu i-au fost achitate drepturile salariale stipulate in contractul de munca, desi a prestat activitate . Astfel, argumentele legate de programul informatic nu sunt reale, cu atat mai mult cu cat la rubrica ore lucrate in fiecare luna era trecut un alt numar de ore, nefiind vorba de inregistrari automate, or, aceasta rubrica putea fi completata cu ore lucrate - zero, programul permitand acest lucru, avand in vedere situatiile de concediu medical, odihna, sa.

In dovedire, s-au depus la dosarul cauzei foi colective de prezenta pentru perioada septembrie 2009 - mai 2010 (filele 15-23).

Examinand sentinta atacata din perspectiva motivelor invocate, precum si a dispozitiilor art. 3041 C.pr.civ., instanta de control judiciar a constat ca recursul promovat de parata este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Reclamanta a fost angajata sindicatului recurent in functia de consilier juridic, conform Contractului individual de munca inregistrat sub nr. 4119/2006.

La data de 19.04.2010 acest contract a incetat prin acordul partilor.

Reclamanta a sustinut ca nu i s-au achitat drepturile salariale in perioada 01.12.2009 - 19.04.2010.

Analizand statele de plata depuse la dosarul cauzei pentru perioada in discutie, Curtea a constat ca acestea nu sunt semnate de reclamanta.

Potrivit prevederilor art.39 lit.a din Codul muncii angajatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, angajatorului revenindu-i obligatia corelativa de acordare a tuturor drepturilor banesti cuvenite salariatului, drepturi care decurg din lege, contract colectiv de munca aplicabil si contractul individual de munca .

Potrivit prevederilor art.163 din Codul muncii, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, sau prin alte documente justificative care sa demonstreze efectuarea platii catre salariatul indreptatit, or, parata nu a facut vreo dovada in acest sens, desi sarcina probei ii revenea.

Sustinerile recurentului in sensul ca in aceasta perioada reclamanta nu a prestat nicio activitate in favoarea angajatorului nu pot fi primite, intrucat sunt contrazise chiar de statele de plata depuse la dosar, din care rezulta pentru fiecare luna in parte numarul orelor lucrate.

Depunerea ulterior, in fata instantei de recurs a foilor colective de prezenta nu este de natura a combate dovada facuta cu statele de salarii, care poarta data certa si sunt inregistrate la ITM si in cuprinsul carora apare mentionat numarul de ore lucrate.

Sustinerea potrivit careia programul informatic nu permite efectuarea mentiunilor referitoare la imprejurarea ca un salariat nu a prestat activitate nicio ora in favoarea angajatorului nu poate fi primita, intrucat statul de salarii cuprinde rubrica distincta pentru orele in care angajatul a absentat, care poate fi completata, insa recurentul nu a completat acea rubrica. Mai mult, numarul orelor lucrate de reclamanta mentionate in statele de salarii difera de la o luna la alta, fiind contrazise astfel mentiunile din foile colective de prezenta, iar recurenta nu a prezentat nicio explicatie rezonabila pentru aceasta situatie.

Pentru aceste motive, Curtea a inlaturat ca probe foile colective de prezenta depuse de recurent, constatand ca exista dovezi din care rezulta ca reclamanta a prestat activitate in perioada in litigiu.

In privinta cuantumului salariului datorat, prima instanta a facut o analiza corecta, avand in vedere ca salariul brut al reclamantei era de 1200 lei, conform actului aditional nr.2 01.01.2009.

Referitor la criticile formulate de recurenta cu privire la relevanta in cauza a interogatoriului reclamantei si imprejurarea ca prima instanta a respins aceasta proba, Curtea a constat ca paratul a solicitat interogatoriul reclamantei pentru a dovedi faptul ca nu locuieste in mod statornic la adresa din cartea de identitate si ca din luna septembrie 2009 nu s-a mai prezentat la serviciu .

Fata de acest aspect, Curtea a constat ca in mod legal prima instanta a apreciat asupra necesitatii administrarii acestei probe si admisibilitatii ei, avand in vedere faptul ca, pe de o parte, locuinta statornica a reclamantei nu prezinta relevanta in cauza, din perspectiva obiectului cererii de chemare judecata, iar pe de alta parte, parata tindea a obtine o recunoastere din partea angajatului in sensul ca nu a prestat munca in folosul angajatorului, si, in consecinta, ca nu i se datora plata salariului pentru perioada respectiva.

Administrarea probei cu interogatoriul angajatului pe acest din urma aspect este inadmisibila, intrucat potrivit prevederilor art. 38 din Codul muncii, salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.

De asemenea, Curtea a constat ca nu prezinta relevanta in cauza imprejurarea ca Decizia nr.431 din 19.04.2010 privind incetarea contractului individual de munca al reclamantei a fost sau nu emisa de un reprezentant al persoanei juridice angajatoare, intrucat legalitatea acestei decizii nu face obiectul cauzei. Instanta nu a fost investita cu analizarea acestui aspect, ci cu neplata drepturilor salariale pentru perioada 01.12.2009- 19.04.2010.

Fata de aceste aspecte, Curtea a constat ca prima instanta a dat o interpretare corecta probelor administrate, pronuntand o solutie legala si temeinica.

In consecinta, constatand ca nu este incident motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul procedura civila, in temeiul prevederilor art. 312 C.pr.civ., Curtea a respins ca nefondat recursul promovat de paratul Sindicatul National al Politistilor si Vamesilor ``P.L.`` impotriva Sentintei civile nr. 1791 din 12.11.2010 pronuntata in dosarul nr.2222/102/2010 al Tribunalului Mures.




Pronuntata de: Curtea de Apel Targu Mures - Decizia nr. 1065/R din 13-oct-2011


Citeşte mai multe despre:    Tribunalului Mures    Curtea de Apel Targu Mures    State de plata    Salariu
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotarare penala prin care s-a solutionat si actiunea civila. Efecte asupra actiunii in regres formulata ulterior de prepusul - debitor solidar
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 45 din 16 ianuarie 2020

Raspundere civila delictuala. Despagubiri solicitate de catre victima unui accident rutier
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 202 din 29 ianuarie 2020

Decizia C.C.R. nr. 5/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 7/1996
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia 33/2016. Aplicarea in timp a dispozitiilor Legii 124/2014, a amnistiei fiscale. Raspunderea patrimoniala a salariatilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 34/2016. Decizia de concediere individuala poate fi comunicata si prin email
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie: Decizia nr. 34/2016

Actiune in anularea contractului de munca formulata de Agentia Nationala de Integritate. Competenta materiala a instantei de contencios administrativ
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.1327 din 9 iunie 2016

Conflict negativ de competenta ivit in cazul competentei facultative
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 271 din 29 ianuarie 2015

Omor deosebit de grav. Furt calificat
Pronuntaţă de: Tribunalul Mures, Hotararea nr. 110 din 21.07.2011

Functionari publici. Plata sumelor reprezentand contravaloarea tichetelor de masa
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu Mures, Sectia Comerciala, de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 580/R din 26.05.2009



Articole Juridice

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro