Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Retrocedarea terenurilor: reconstituirea dreptului de proprietate

Retrocedarea terenurilor: reconstituirea dreptului de proprietate

Publicat: 08 Feb 2013 10942 citiri Secţiunea: Drept Civil

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale

Asupra recursului civil de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 14455/311/2011, reclamantul S I a solicitat instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, in contradictoriu cu parata C . L .C sa-i reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafata de 1,68 ha teren situat pe raza comunei Cungrea conform Registrului agricol din 1959/1963 a tatalui sau S. G. si a cererilor de retrocedare reprezentand diferenta de la 7,22 ha la 8,90 ha; obligarea Comisiei sa-i reconstituie suprafata de 2,18 ha reprezentand diferenta de la 3,22 ha la 5,40 ha conform Registrului agricol 1959/1963 al bunicului sau S. S. sa fie pus in posesie cu suprafata de 0,81 ha padure conform adeverintei numarul 151035 din 10.12.1991 prin care se specifica ca la mostenire participa numai S. S. sotia lui S. G. si care nu a fost pus in posesie prin cererea de retrocedare numarul 273 din 11.03.1991 si aprobata de comisie; sa fie pus in posesie cu suprafata de 0,75 ha padure, conform adeverintei numarul 100219 din 31.08.1991 si a cererii de retrocedare nr.542 din 12.03.1991, aprobata de comisie.

1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz,

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Dovada scrisa prin care

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Dovada scrisa prin care

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale

Dovada scrisa prin care

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat,

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Dovada scrisa prin care

Fond constituit in baza unor prevederi legale din profitul obtinut de catre agentii economici in scopul capitalizarii unei parti din acest profit.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Dovada scrisa prin care

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Comisia de aplicare a fondului funciar, a motivat reclamantul, in mod intentionat si eronat a oprit si cota parte de reducere, incalcand prevederile Legii 18/1991, intrucat nu trebuia retinuta deoarece avea o rezerva foarte mare la aceea data, peste o mie Ha, deoarece in prezent, dupa aplicarea legilor nr.1/2000 si nr.247/2005 dispune de 439,63 ha.

Pentru punctul I, in motivarea cererii, reclamantul solicita ca reconstituirea sa se faca dupa rubrica de la punctul B din registrul agricol 1959-1963, deoarece acolo sunt intrarile si iesirile, nu cele de la punctual A, conform copiei de pe registru anexata la plangere .

Acesta solicita sa se reconstituie suprafetele taiate, pentru care primaria nu are nici o justificare, conform adeverintei numarul 3163 din 1311.2009, prin care se confirma ca nu sunt mentiuni privind vanzarea sau instrainarea acestor terenuri, fiind taiate in mod intentionat pentru a nu fi restituite, primaria dispunand la aceasta data conform adeverintei nr.3149 din 26.09.2011 de 439,63 ha rezerva, in care se regasesc toate categoriile de folosinta.

Aceste terenuri se regasesc in Registrul agricol.

Pentru punctul II, sustine reclamantul, restituirea trebuia facuta de la punctul B, nu de la punctul A, conform registrelor 1959/1963, deoarece acolo sunt intrarile si iesirile de teren (anexa copie la dosar)

Sa se restituie suprafete taiate pentru care primaria nu are nici o justificare conform adeverintei nr.3164 din 13.11.2009 prin care se confirma ca, nu sunt mentiuni privind vanzarea sau instrainarea acestea fiind taiate intentionat pentru a nu fi restituite.

In registru nu se regaseste nici o precizare sau o mentiune legala referitoare la taiere asa cum ar fi trebuit sa se procedeze legal.

Aceste terenuri se regasesc in Registrul agricol.

Pentru punctul III, aceasta suprafata de padure nu a fost retrocedata pe raza comunei Poboru asa cum rezulta din adeverinta cu nr.1245 din 17 august 2009 intrucat S. S . avea domiciliul in com. Cungrea.

Aceasta suprafata se regaseste in anexa 15, tabel nominal cu fostii proprietari si mostenitorii acestora carora li se atribuie la cerere teren la pozitia 554 S. F. I., tatal lui S. S. (respectiv 0,81).

Suprafata a fost ceruta prin cererea de retrocedare nr.273/11.03.1991 de catre S. G. si aprobata de comisie.

Primaria dispune la aceasta data conform adeverintei nr3149 din 26.09.2011 de 439,63 ha rezerva in care se regasesc toate categoriile de folosinta.

Pentru punctul IV se motiveaza ca pana la aceasta data nu a fost pus in posesie cu aceasta suprafata de padure. Suprafata a fost ceruta si aprobata de comisia de fond funciar, conform adeverintei nr. 542/12.03.1991.

Aceasta suprafata se regaseste si pe anexa 15 (tabel nominal cu fostii proprietari si mostenitorii carora la cerere li se atribuie teren cu vegetatie forestiera), la pozitia 64 Susoiu Stefan cu 0,75 ha.

Prin adeverinta nr.21/05.2011 D.S. Olt, respectiv O.S. V., a pus la dispozitia C.C .intreaga suprafata in baza Legii 18/1991 pentru cetatenii din anexa 15.

La termenul din 31.01.2012 instanta a dispus introducerea in cauza a Comisiei Judetene Olt pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor.

Solutia instantei de fond:

Prin sentinta civila nr. 1714 din data de 21 februarie 2012, pronuntata de Judecatoria Slatina, in dosar nr.14455/311/2011, s-a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul S. I., in contradictoriu cu paratii C. L. C. si C. J. Olt.

A fost obligata parata C. L. C. sa puna in posesie pe reclamant cu suprafata de 0,75 ha padure.

S-a respins cererea privind obligarea C. L. C. la punerea in posesie cu suprafata de 0,81 ha padure si de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 1,64 ha de pe urma lui S. G. si a suprafetei de 2,18 ha de pe urma lui S.S., ca neintemeiata.

Motivarea instantei de fond:

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca reclamantul solicita obligarea C. L. C. sa-i reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafata de 1,86 ha teren de pe urma tatalui sau, S. G.; sa-i reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafata de 2,18 ha de pe urma bunicului sau, S. S.;sa-l puna in posesie cu suprafata de 0,81 ha si 0,75 ha padure.

In ceea ce priveste primul si al doilea capat de cerere, instanta a retinut ca la data de 15.12.2002 a fost emis titlul de proprietate 15218/90 prin care lui S. St. G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 6,86 ha teren .

Reclamantul a sustinut ca in registrul agricol din anul 1959-1963 autorul sau detinea de 8,9 ha astfel ca aceasta era suprafata ce se impunea a fi reconstituita, reconstituire ce urmeaza a se face pe numele sau, ca mostenitor al autorului.

De asemenea, la data de 16.12.2002 a fost emis titlul de proprietate 15218/3 prin care de pe urma lui S. I S. a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 3,22 ha teren lui S. I. si S. G.

Reclamantul a aratat ca in mod corect, suprafata la care ce trebuia reconstituita de pe urma acestuia era de 5,40 ha, potrivit registrului agricol din perioada 1959-1963.

Fata de aceasta motivare, instanta a retinut ca in procedura reconstituirii dreptului de proprietate nu se poate solicita direct organelor judiciare reconstituirea dreptului de proprietate .

In cauza de fata, reclamantul a sustinut ca nu exista cereri distincte pentru aceste suprafete, din cererea de chemare in judecata rezulta ca nu solicita anularea titlurilor de proprietate existente intrucat nu corespund cu actele premergatoare ci solicita reconstituirea dreptului de proprietate, in mod direct de catre instanta, pentru diferenta de teren dintre suprafata reconstituita prin titlurile de proprietate si cea existenta in registrele agricole, pe numele sau, ca mostenitor al autorului.

Reconstituirea dreptului de proprietate trebuie sa parcurga o procedura administrativa, prin care sa se stabileasca suprafata de teren ce se reconstituie persoanei indreptatite, iar aceasta, in cazul in care este nemultumita, se poate adresa instantei cu o contestatie impotriva hotararii comisiei judetene, or in lipsa acestei proceduri, nu se poate cere, direct instantei, reconstituirea dreptului de proprietate cu motivarea ca in registrul agricol exista o suprafata de teren mai mare decat cea din titlul de proprietate .

Imprejurarea ca exista o diferenta intre suprafata inscrisa in registrul agricol si cea din titlul de proprietate emis in temeiul acelui registru agricol nu confera in mod automat persoanei indreptatite un drept de proprietate pentru acea suprafata, reclamantul avand posibilitatea de a parcurge procedura administrativa in fata comisiilor special create, iar daca se considera nemultumit poate declansa si procedura in fata instantei de judecata .

Din aceste considerente, cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1,86 ha teren de pe urma lui S. G. si a suprafetei de 2,18 ha de pe urma bunicului sau, S. S., a fos respinsa ca neintemeiata.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea Ci L.C. la punerea in posesie cu suprafata de 0,81 ha teren, de pe urma lui S. S.., instanta a apreciat ca si acest capat de cerere este neintemeiat.

Potrivit adeverintei din anul 1991 si anexei 15 depuse la dosar, lui S. I S. i s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafata de 0,81 ha padure de catre C. L. P..

Punerea in posesie reprezinta o activitate prealabila emiterii titlului de proprietate intrucat eliberarea titlului de proprietate se face pe baza propunerilor si documentelor inaintate de comisiile locale, documente care trebuie sa precizeze parcela, suprafata, vecinatatile, conform procesului verbal de punere in posesie.

Instanta a apreciat ca din interpretarea sistematica a dispozitiilor legii 18/1991 si HG 890/2005, (art. 64 din Legea 18/1991, art. 5 lit. a, b, c, i si art. 36 alin. 1 din HG 890/2005), actele premergatoare pentru emiterea titlului de proprietate se efectueaza de comisia locala care a efectuat propunerea de validare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, existand reglementari speciale pentru situatiile in care punerea in posesie se face pe alte terenuri decat cele aflate la dispozitia comisiei locale care a formulat propunerea de validare (de ex. art. 10 si 69 din HG 890/2005)

In acest context, C. L. C. nu are obligatia de a realiza punerea in posesie pentru o suprafata de teren pentru care procedura de reconstituire a fost efectuata de o alta comisie locala.

In schimb, este intemeiata cererea de chemare in judecata referitoare la punerea in posesie cu suprafata de 0,75 ha padure. Aceasta suprafata a fost reconstituita de C. L. C., fiind emisa adeverinta de proprietate din anul 1991 si anexa 15 in care figureaza S. I S., cu mostenitori S. G. si S. I.cu suprafata de 0,75 ha (filele 23, 25).

C. L. C. a comunicat ca nu a realizat punerea in posesie deoarece componenta sa fost modificata de-a lungul anilor, punerea in posesie nu s-a facut pe vechile amplasament, iar cetatenii carora li s-a repartizat teren au facut schimburi intre ei fara a instiinta comisia locala.

Instanta a considerat ca aceste argumente nu sunt suficiente pentru a justifica neexecutarea obligatiei de punere in posesie, obligatie care subzista pana la emiterea titlului de proprietate si identificarea terenului atribuit in fapt .

Potrivit art. 64 din Legea 18/1991, in cazul in care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva in posesie, persoana nemultumita poate face plangere la instanta in a carei raza teritoriala este situat terenul.

Daca instanta admite plangerea, primarul va fi obligat sa execute de indata inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea efectiva in posesie, sub sanctiunea condamnarii la daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere, anume stabilite de instanta.

De asemenea, art. 5 lit. i din HG 890/2005 prevede: comisiile comunale, orasenesti sau municipale au urmatoarele atributii principale: pun in posesie, prin delimitare in teren, persoanele indreptatite sa primeasca terenul, completeaza fisele de punere in posesie a acestora, dupa validarea de catre comisia judeteana a propunerilor facute si le inmaneaza titlurile de proprietate, potrivit competentelor ce le revin.

Calea de atac exercitata:

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurentul reclamant S. I., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei si pe fond admiterea in totalitate a cererii, asa cum a fost formulata.

In motivare, reclamantul arata ca instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala, data cu aplicarea gresita a legii.

Astfel, in mod gresit nu s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru toata suprafata aflata in registrul agricol la pozitia de rol al autorului S. St.G., instanta de fond considerand ca nu s-a parcurs procedura administrativa prevazuta de lege, astfel incat sa poata fi reconstituita diferenta de 1,68 ha. teren pana la 8,90 ha.

Recurentul precizeaza ca exista cerere de reconstituire formulata de catre autor pentru intreaga suprafata de teren pe care acesta a avut-o in registrul agricol, fara temei comisia locala reconstituind suprafata de 7,22 ha. si nu 8,90 ha.

Mentioneaza recurentul ca cererea pentru reconstituirea suprafetei ca diferenta s-a luat in discutie de catre comisia locala, dar hotararea nu a fost comunicata.

Aceeasi este situatia si in privinta suprafetei de 2,18 ha, ca diferenta intre cea reconstituita - de 3,22 ha si cea de 5,40 ha ce a apartinut bunicului recurentului, S. S..

De asemenea, au fost formulate cereri de reconstituire si pentru diferenta de teren, neavand relevanta faptul ca trebuie retinut procentul de 10% , deoarece exista teren de rezerva din care putea fi reconstituita diferenta solicitata.

In ceea ce priveste solicitarea de punere in posesie pentru suprafata de 0,81 ha, recurentul precizeaza ca solutia este nelegala, deoarece suprafata de padure reconstituita este de pe urma autoarei S.S., suprafata care a fost aprobata de catre comisia locala, din adeverinta nr.3149/26.09.2011 rezultand ca primaria mai are un fond de rezerva de 439,63 ha.

S-a mai aratat ca potrivit adeverintei nr.1245/17.08.2009 S. S. avea domiciliul in com. Cungrea, cererea fiind formulata la aceasta comise.

Cererea de recurs nu a fost intemeiata in drept .

In probatoriu, recurentul reclamant a depus la dosar un set de inscrisuri .

Intimatele parate nu au formulat intampinare.

Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozitiile legale incidente in cauza, Tribunalul constata urmaroarele:

Relativ la primul motiv de recurs privind reconstituirea diferentelor de suprafata de pe urma autorilor S. St.G. (1,68 ha) si respectiv S. S. (2,18 ha) Tribunalul constata ca instanta de fond a facut o corecta interpretare si aplicare a dipozitiilor art.51-58 din Legea nr.18/1991, retinand ca reconstituirea dreptului de proprietate trebuie sa parcurga o procedura administrativa, prin care sa se stabileasca suprafata de teren ce se reconstituie persoanei indreptatite, iar aceasta, in cazul in care este nemultumita, se poate adresa instantei cu o contestatie impotriva hotararii comisiei judetene.

Mai mult, din inscrisurile existente la dosarul de fond se retine ca autorul recurentului reclamant, S. St. G. a solicitat in temeiul legii nr.18/1991 reconstituirea doar a unei suprafete de 7,22 ha, potrivit cererii aflate la fila 9 dosar fond, iar prin titlul de proprietate nr.15218/90/2002-fila 6 dosar fond, s-a reconstituit suprafata totala de 6,86 ha, dupa aplicarea reducerii stabilita la nivelul localitatii.

Recurentul reclamant nu a facut insa dovada faptului ca ar fi contestat vreunul dintre actele premergatoare emiterii titlului de proprietate, in conditiile art.51-58 din legea nr.18/1991 sau ca ar fi solicitat, in mod distinct spre reconstituire diferenta de teren pana la suprafata totala de 8,90 ha.

Terenurile inscrise in evidentele Registrului agricol (punctul B) nu pot fi avute in vedere in lipsa unei cereri de reconstituire care sa se raporteze la intreaga intindere a acestora. In cauza, desi la punctul B din registru figureaza o suprafata de 8,90 ha, autorul S. st.G. a solicitat doar 7,22 ha.

Solutia instantei de fond este legala, pentru aceleasi considerente, si in ceea ce priveste reconstituirea ce a operat dupa autorul S.S..

Astfel, de pe urma acestui autor s-a solicitat in temeiul legii nr.18/1991 doar reconstituirea unei suprafete de 3,39 ha, potrivit cererii aflate la fila 15 dosar fond, iar prin titlul de proprietate nr.15218/3/2002-fila 12 dosar fond, s-a reconstituit suprafata totala de 3,22 ha, dupa aplicarea reducerii stabilita la nivelul localitatii.

Terenurile inscrise in evidentele Registrului agricol (punctul B) nu pot fi avute in vedere in lipsa unei cereri de reconstituire care sa se raporteze la intreaga intindere a acestora. Desi la punctul B din registru-pozitia autorului S. I. S., figureaza o suprafata de 5,40 ha, autorul S. St.G. a solicitat doar 3,39 ha.

Cererea de reconstituire este esentiala in procedura de stabilire a dreptului de proprietate, care este guvernata de principiul disponibilitatii, potrivit dispoz. art.8 al.3 din legea nr.18/1991, ceea ce presupune obligativitatea comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar de a se raporta la suprafata solicitata prin cererea de reconstituire.

Pe de alta parte, recurentul reclamant nu poate solicita in mod direct instantei de judecata reconstituirea unor diferente de teren, acest aspect echivaland cu ignorarea in totalitate a dispozitiilor legii nr.18/1991, ce reglementeaza procedura de stabilire a dreptului de proprietate .

Sustinerea recurentului reclamant din cadrul celui de-al doilea motiv de recurs potrivit cu care ar fi formulat cereri de reconstituire cu privire la diferenta de teren nu a fost dovedita in cauza, astfel ca solutia instantei de fond este legala si sub acest aspect.

Mai mult, insusi recurentul reclamant a aratat la termenul din data de 21.02.2012, la interpelarea instantei de fond, ca nu a formulat cerere pentru reconstituirea diferentei de teren ce nu i-a fost atribuita prin titlul de proprietate .

Al treilea motiv de recurs este de asemenea nefondat, deoarece C. L.C. nu are obligatia de a realiza punerea in posesie pentru o suprafata de teren pentru care procedura de reconstituire a fost efectuata de C. L. P., dupa cum rezulta din adeverinta nr.151035/10.12.1991-fila 18 dosar fond, motivat de faptul ca exista reglementari speciale pentru situatiile in care punerea in posesie se face pe alte terenuri decat cele aflate la dispozitia comisiei locale care a formulat propunerea de validare.

De altfel, instanta de fond la termenul din data de 21.02.2012 a pus in discutia recurentului reclamant necesitatea largirii cadrului procesual in sensul de a se judeca si in contradictoriu cu aceasta din urma comisie, insa acesta nu a fost de acord, aratand ca solicita ca punerea in posesie cu terenul de 0,81 ha padure sa se faca pe raza localitatii Cungrea.

Raportat la considerentele de mai sus, Tribunalul, constatand ca in cauza nu exista vreun alt motiv de casare de ordine publica care sa poata fi invocat din oficiu si pus in dezbaterea partilor de instanta de recurs, potrivit dispozitiilor art. 306 al.2 cod procedura civila, in conformitate cu dispoz. art. 312 al.1 C.pr.civ. va respinge recursul formulat, ca nefondat.