Rectificarea titularului de rol fiscal

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut in esenta ca, la data de 16.03.2004, reclamantul s-a adresat paratei cu o cerere pentru eliberarea unui certificat fiscal, in cuprinsul careia a solicitat atestarea calitatii de proprietar scutit de la plata impozitului pentru apartamentul nr. X situat in str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5, aceasta fiind solutionata nefavorabil de parata, datorita neachitarii la zi a impozitului pe cladiri.

La data de 24.09.2010, reclamantul s-a adresat paratei cu o cerere privind rectificarea titularului de rol fiscal pentru acelasi imobil.

Prin adresa nr.R 307/141717/7.10.2010, parata a comunicat respingerea cererii formulate, cu motivarea ca rectificarea rolului se efectueaza numai pe baza certificatului de mostenitor, petentul fiind indrumat in acest sens sa se adreseze notarului public pentru obtinerea unui supliment la certificatul de mostenitor .

La data de 22.11.2010 reclamantul s-a adresat paratei cu o noua cerere de rectificare a rolului fiscal, raspunsul administrativ negativ al paratei fiind comunicat prin adresa nr.R 399/39237/24.11.2010.

Instanta a retinut ca reclamantul are calitatea de unic mostenitor legal al defunctei B.N., conform certificatului de calitate de mostenitor legal nr.36/15.03.20029, apartamentul nr. X situat in str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5, nefiind inclus in masa succesorala ramasa de pe urma defunctei.

Urmare a sentintei civile nr.5576/20.11.2003 pronuntata de Judecatoria Sector 5, a fost emis procesul-verbal de inventariere nr.1920 din 10.03.2004, procedandu-se la inventarierea apartamentului nr. X situat in str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5, care nu a fost inclus in certificatul de mostenitor nr.36/2002, pentru motivele invocate in incheierea de respingere nr.6716/4.09.2003.

Ulterior, reclamantul a solicitat unui alt birou notarial suplimentarea cauzei succesorale privind pe defuncta B.N., cererea de eliberare a unui certificat de mostenitor suplimentar fiind respinsa, cu motivarea ca aspectele legate de contributia sotilor B.G. si B.N. nu pot fi stabilite de notarul public.

Instanta a retinut ca, in raport cu dispozitiile art.249 si 254 din Codul fiscal si art.61. (1) si art.63 alin.(2) din Normele metodologice de aplicare, raportate la art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004, nu se poate retine un refuz nejustificat din partea paratei privind rectificarea rolului fiscal pe numele reclamantului, intrucat acesta nu a depus in sustinerea cererii adresate paratei inscrisuri de natura a face dovada dreptului sau de proprietate asupra apartamentul nr. X situat in str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5.

In speta, apartamentul in cauza a fost dobandit de defuncta in timpul casatoriei cu numitul B.G., prin contractul de vanzare-cumparare nr.11403/1992, fiind prezumat a fi bun comun al sotilor potrivit art.30 Cod familiei, astfel cum se retine si in considerentele sentintei civile nr.5576/20.11.2003 a Judecatoriei Sector 5 si nu a fost inclus in masa succesorala ramasa de pe urma defunctei, astfel cum aceasta a fost stabilita conform certificatului de mostenitor nr.36/2002.

Certificatul de calitate de mostenitor nr.36/2002 nu constituie un inscris doveditor in ceea ce priveste dreptul de proprietate al reclamantului, apartamentul in cauza nefiind inclus in masa succesorala ramasa de pe urma autoarei sale, iar masura inventarierii apartamentului realizata prin procesul-verbal nr.1920 din 10.03.2004, nu este suficienta pentru considerarea bunului in cauza ca facand parte din masa succesorala, constituind doar o masura cu scop de conservare cu caracter provizoriu.

Prin urmare, in lipsa unui certificat de mostenitor care sa ateste dreptul reclamantului asupra apartamentului sau a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate cu privire la succesiunea ramasa de pe urma autoarei reclamantului, parata nu poate fi obligata la rectificarea rolului fiscal pe numele acestuia, nefiind indeplinite conditiile legale prevazute de art.254 din Codul fiscal si art.61. (1) si art.63 alin.(2) din Normele metodologice de aplicare.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie aratand in esenta ca instanta nu s-a pronuntat asupra plangerii prealabile si a dovezilor administrate care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii, cu aceasta procedura numai pentru M.G. in calitate de fiu, garant si unic mostenitor al defunctei B.N., instanta incalcand autoritatea de lucru judecat, privind cota de 50% prezumata ca apartinand defunctei, cota prezumata prin Sentinta civila nr.5576/20.11.2003, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti.

Recurentul-reclamant sustine ca, incepand cu luna octombrie 2010 parata a rectificat rolul fiscal al locuintei din Bucuresti str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5. Pentru B.N. titular al Contractului de vanzare-cumparare nr.11403/1992, B.G. sot, si M.G. in calitate de garant, dreptul de proprietate cu Titlu asupra locuintei cumparate a fost dobandit in conditiile Decretului - Lege nr.61/1990 privind vanzarea de locuinte din fondurile statului catre populatie.

Pentru ca B.G a parasit locuinta si sotia bolnava din anul 1991, recurentul, in calitate de garant a achitat integral pretul locuintei in anul 1993.

Constatarile Tribunalului cuprinse in sentinta civila nr.2223/31 mai 2011 in cea mai mare parte nu corespund adevarului, deoarece recurentul nu este pensionat gradul III de invaliditate, nu a adresat paratei nici o cerere de rectificare a rolului fiscal si nu are calitatea de unic mostenitor al defunctei P.S.

Cererea privind suplimentul la Certificatul de mostenitor fost comunicat paratei in luna noiembrie 2010 cu plangerea prealabila inregistrata sub nr.39237/22.11.2010, iar recomandarea instantei pentru un alt Certificat de mostenitor sau o alta hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila este nedreapta si pagubitoare, pentru ca procedura a fost dusa la indeplinire din anul 2004.

Actele cu privire la succesiunea ramasa de pe urma defunctei B.N. au fost comunicate paratei cu contestatia inregistrata sub nr.143622/18.10.2010 si in sedinta publica din data de 24.05.2011, asa cum se face vorbire in incheierea Tribunalului.

Mai mult, privind concluzia Biroului Notarului Public S.I.R. eliberata sub nr.336 din data de 23.05.2011, reclamantul sustine ca recomandarea instantei nu poate fi dusa la indeplinire, in timp ce parata, pentru ca numitul B.G. nu va plati impozitul, va aplica dobanzi de intarziere si penalitati pe care in final se vor plati tot de M.G. in calitate de garant al defunctei B.N.

Recurentul mai arata ca, este pus in imposibilitate de a plati impozitul pe apartament si ca locuinta apartament nr. X situat in str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5, a fost cumparata in baza Decretului - Lege nr.61/1990.

Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si a retinut ca atat petentul cat si intimatul B.G au vocatie succesorala concreta in calitate de fiu si respectiv sot supravietuitor. Instanta a prezumat bunul comun al sotilor si cota de 50% ca apartinand defunctei, dupa care a admis in parte plangerea formulata de petentul M. G. impotriva intimatilor B.N.P. P. si B.G., obligand B.N.P. P.S. sa procedeze la inventarierea bunurilor succesorale ce nu au fost retinute in Certificatul de Mostenitor nr.36/15.03.2003.

Asa cum este scris in Procesul-verbal de inventariere nr.1920 din 10.03.2004, in drept se poate constata ca M.G. in calitate de fiu este unicul mostenitor al defunctei B.N. bunuri ramase, inventariate conform legii, astfel incat, hotararea atacata este nedreapta, abuziva si pagubitoare.

Analizand actele si lucrarile dosarului, sentinta recurata, atat prin prisma motivelor de recurs invocate cat si in limitele prevazute de art.3041 Cod procedura civila, Curtea a apreciat recursul ca fiind fondat pentru urmatoarele considerente:

Instanta de fond a facut o gresita aplicare a prevederilor art.249 si 254 din Codul fiscal, in ceea ce priveste nasterea si stingerea obligatiei de plata a impozitelor pe teren si cladire, ca urmare a decesului titularului de rol.

Potrivit art.249 alin.1 si 4 din Codul fiscal al Romaniei, (1) orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anual impozit pentru acea cladire, exceptand cazul in care in prezentul titlu se prevede diferit. (4) In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate in partea din cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva.

De asemenea, potrivit art.254 alin.1, 2, 5, 61 si 9 din acelasi act normativ, (1) in cazul unei cladiri care a fost dobandita sau construita de o persoana in cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau construita. (2) In cazul unei cladiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa, dupa caz, in cursul anului, impozitul pe cladire inceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost instrainata, demolata sau distrusa.

(5) Orice persoana care dobandeste, construieste sau instraineaza o cladire are obligatia de a depune o declaratie fiscala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in a carei raza de competenta se afla cladirea, in termen de 30 de zile de la data dobandirii, instrainarii sau construirii.

(6^1) Declararea cladirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este conditionata de inregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru si publicitate imobiliara.

(9) Declararea cladirilor in vederea impunerii si inscrierea acestora in evidentele autoritatilor administratiei publice locale reprezinta o obligatie legala a contribuabililor care detin in proprietate aceste imobile, chiar daca ele au fost executate fara autorizatie de construire.

Curtea a apreciat ca:

In speta de fata, anterior decesului numitei B.N., la data de 09.08.2011, titulari de rol fiscal, pentru, apartamentul nr. X situat in str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5, era B.G., si B.N., iar, in mod evident, urmare a decesulului titularului de rol fiscal, se impune si rectificarea acestuia, prin trecerea in evidenta fiscala a mostenitorilor, sau mostenitorului, potrivit actelor doveditoare.

Reclamantul a solicitat acest lucru autoritatii fiscale locale, parate, formuland initial o cerere prin care solicita, in calitate de titular, un certificat fiscal din care sa rezulte ca este proprietar scutit la plata impozitului, intrucat are calitatea de pensionar cu pensie de invaliditate gradul II, depunand certificat de mostenitor, iar ulterior a solicitat rectificarea titularului de rol, prin cererea inregistrata la autoritatea parata sub nr.141717/24.09.2010.

Autoritatea parata a comunicat reclamantului, ca rectificarea rolului fiscal se efectueaza numai in baza certificatului de mostenitor, fiind necesara, in opinia acestei autoritati, obtinerea unui supliment la certificatul de mostenitor, intrucat imobilul in cauza nu a fost mentionat in certificatul de mostenitor depus de reclamant.

Din punct de vedere al dispozitiilor legale incidente si mentionate, esential pentru a fi titular de rol, pentru a fi platitor de impozit pe constructie este sa fi dobandit o asemenea constructie, dobandirea putand fi facuta pe cale succesorala legala sau testamentara.

Reclamantul a facut dovada cu certificatul de mostenitor nr.36/15.03.2002, ca, in calitate de fiu, este unic mostenitor al defunctei B.N., unul dintre titularii de rol, dobandind prin succesiune legala bunurile ramase de pe urma defunctei, sotul acesteia, B.G., celalalt titular de rol, fiind strain de succesiune, prin neacceptare, conform art.700 Cod civil.

Prin urmare, autoritatea fiscala avea ca titulari de rol pe B.N. si B.G., coproprietari devalmasi ai acestui imobil, si, potrivit certificatului de mostenitor, exista un succesor ar bunurilor defunctei, in persoana reclamantului, in calitate de descendent, care a dobandit pe calea succesiunii, o cota parte din imobil, ce se va stabili pe cale judecatoreasca si locul de titular de rol, in locul autoarei sale, in virtutea calitatii de succesor.

Din punct de vedere al inregistrarii in evidentele fiscale, nu prezinta relevanta faptul ca, in certificatul de mostenitor nu a fost trecut acest apartament, pentru ca reclamantul a dobandit vocatie succesorala concreta si calitatea de mostenitor legal, pentru toate bunurile defunctei, chiar daca nu au fost trecute toate pe certificatul de mostenitor, iar acest apartament, din punct de vedere al autoritatii fiscale a apartinut si defunctei in indiviziune cu alta persoana .

Reclamantul se afla, pe locul defunctei sale mame, B.N., dobandind ca urmare a calitatii sale de mostenitor, locul acesteia in evidentele fiscale.

Potrivit Certificatului de mostenitor, pentru stabilirea dreptului de proprietate a celorlalte bunuri ce au apartinut defunctei B.N., urmeaza a se stabili pe cale judecatoreasca.

Prin urmare, faptul ca nu s-a stabilit cota de contributie a sotilor B.G. si B.N., intrucat acest aspect trebuie stabilit pe cale judecatoreasca, motiv pentru care notarul public a refuzat eliberarea unui certificat de mostenitor suplimentar, in care sa includa si acest imobil, nu prezinta relevanta din punct de vedere al autoritatii fiscale, intrucat incetarea starii de indiviziune se poate solicita oricand.

Pana la acel moment, dobandind calitatea de mostenitor legal, reclamantul are aceasta calitate pentru toate bunurile apartinand defunctei, iar pana la incetarea starii de indiviziune cu privire la acest apartament, reclamantul este continuatorul defunctei, inclusiv cu privire la calitatea de titular de rol fiscal, alaturi de celalalt titular cu care se afla in indiviziune cu privire la acest imobil.

Ulterior, urmare a iesirii din indiviziune, in ipoteza in care se face dovada ca defuncta B.N. nu a avut nici un aport la dobandirea apartamentului, iar bunul este proprietatea exclusiva a sotului acesteia B.G., atunci, in temeiul hotararii judecatoresti irevocabile, se poate face cuvenita rectificare si in privinta rolului fiscal.

Pana la stabilirea cotei de contributie a defunctei la dobandirea imobilului, cei doi titulari vor achita o parte egala din impozitul privind cladirea respectiva, ulterior, urmand ca impozitul sa fie achitat in functie de cota ce o va stabili instanta.

Aprecierea instantei de fond ca in lipsa unui certificat de mostenitor care sa ateste dreptul reclamantului asupra apartamentului sau a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate cu privire la succesiunea ramasa de pe urma autoarei reclamantului, parata nu poate fi obligata la rectificarea rolului fiscal pe numele acestuia, nefiind indeplinite conditiile legale prevazute de art.254 din Codul fiscal si art.61. (1) si art.63 alin.(2) din Normele metodologice de aplicare, nu poate fi retinuta.

Pe de o parte, pentru ca schimbandu-se situatia juridica a titularului de rol, a debitorului obligatiei de plata, organul fiscal are obligatia sa faca rectificarile necesare, neputand mentine ca titular de rol o persoana decedata, or, din acest punct de vedere, nu poate impune intreg impozitul celuilalt coindivizar, in lipsa unui act din care sa rezulte ca acesta a dobandit proprietatea asupra intregului imobil, in locul persoanei decedate trebuind sa figureze succesorul sau, in lipsa, Statul, in ipoteza in care succesiunea este declarata vacanta, ceea ce nu este cazul in speta de fata.

Pe de alta parte, faptul ca nu exista un certificat de mostenitor care sa mentioneze expres in cuprinsul masei succesorale si apartamentul in cauza sau o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pronuntate cu privire la succesiunea ramasa de pe urma autoarei reclamantului, nu inseamna ca trebuie sa se faca abstractie ca imobilul se afla in evidentele organului fiscal, din care rezulta ca defuncta era coproprietar al acestuia, iar reclamantul este unicul mostenitorul legal al defunctei, calitate dovedita cu certificat de mostenitor, elemente suficiente pentru a se face rectificarea rolului fiscal, independent de parcurgerea procedurii succesorale ulterioare, cu privire si la imobilul in cauza.

Fata de aceste considerente Curtea, vazand dispozitiile art.312 Cod procedura civila, a admis recursul si a modificat in tot sentinta recurata, in sensul admiterii in parte a actiunii formulate de reclamant si obligarii paratei sa inscrie reclamantul in rolul fiscal pentru imobilul situat in municipiul Bucuresti, str. Dunavat nr.11, bl. A, sc. E, et.4, sector 5 si la plata sumei de 2977 lei cu titlu de despagubiri civile

In ceea ce priveste capatul de cerere privind despagubirile, Curtea l-a apreciat ca fiind neintemeiat, intrucat, in ipoteza in care, ulterior inscrierii reclamantului ca titular de rol, se va constata ca acesta beneficiaza de scutire la plata impozitului pe cladire, acesta va putea cerere restituirea impozitului achitat si nedatorat potrivit prevederilor din Codul de procedura fiscala.