Totodata, s-a solicitat obligarea paratului Orasul Ocna Mures la restituirea tuturor sumelor achitate in plus de reclamanta, conform dispozitiilor art. 20 lit. a) din H.C.L. nr. 176/2008, fata de cele stabilite potrivit dispozitiilor art. 1 lit. a) din aceeasi hotarare .
Pe baza probei cu inscrisuri administrata in cauza, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a pronuntat Sentinta civila nr. 1312/21.04.2010, prin care a dispus : respingerea exceptiei necompetentei teritoriale, respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si respingerea actiunii ca neintemeiata.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut, in esenta, urmatoarele :
Prin Hotararii Consiliului Local al orasului Ocna Mures nr.176/2008 s-au aprobat noile taxe si impozite locale aferente anului fiscal 2009, iar in anexa, la art. 1, s-a stabilit cota pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri pe anul 2009 pentru persoanele juridice, la nivelul de 1,5% din valoarea de inventar pentru imobilele reevaluate in ultimii 3 ani si la 10% pentru imobilele persoanelor juridice nereevaluate.
De asemenea, la art. 20 din anexa la H.C.L. nr. 176/2008 se prevede "majorarea cu 20% a impozitelor si taxelor locale datorate de persoanele juridice, dupa cum urmeaza : a. impozitul si taxa pe cladiri ...".
In motivarea actului administrativ normativ, in preambulul sau este trecut ca si temei al emiterii sale Legea nr. 215/2001, art. 27 din Legea nr. 273/2006 si art. 247 - 296 din Legea nr. 571/2003.
Verificand legalitatea actului administrativ atacat, tribunalul a retinut, raportat la art. 253 si art. 287 din Legea nr. 571/2003, ca impozitul pe cladiri a fost stabilit concret la cota maxima de 1,5% din valoarea de inventar, conform Cap. II din Titlul IX al Codului fiscal.
De asemenea, s-a retinut ca reclamanta este in eroare si interpreteaza gresit dispozitiile legale atunci cand afirma ca parata nu are dreptul sa depaseasca cota de impozit de 1,5% din valoarea de inventar, deoarece posibilitatea de a majora toate taxele si impozitele locale prevazute de art. 248 Cod fiscal este stabilita in favoarea paratei la art. 287 Cod fiscal.
Interpretarea reclamantei, in sensul ca impozitul pe cladiri nu poate depasi cota de 1,5% este incorecta si nelegala, in aprecierea tribunalului, pe motiv ca este in contradictie cu dispozitiile legale, ajungandu-se la o neaplicare a prevederilor art. 287 Cod fiscal.
Sustinerea reclamantei potrivit careia hotararea contestata incalca prevederile pct. 222 din H.G. nr. 44/2004 nu a fost retinuta de tribunal, pe motiv ca art. 287 Cod fiscal nu impune ca majorarea sa fie justificata de "conditiile specifice zonei", aceasta conditie fiind stabilita prin H.G. nr. 44/2004, norma care adauga la lege, cu incalcarea normelor de tehnica legislativa.
In concluzie, tribunalul a constatat ca hotararea atacata a fost emisa in aplicarea legii, cu respectarea competentei de emitere, cu respectarea si interpretarea corecta a Codului fiscal, astfel ca a dispus respingerea actiunii ca neintemeiata, in temeiul art. 1 si art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 253 si art. 287 din Codul fiscal.
Impotriva Sentintei civile nr. 1312/21.04.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a declarat recurs, in termen legal, reclamanta S.C. Romtelecom S.A., invocand, in esenta, urmatoarele :
1. Prin nepronuntarea asupra tuturor motivelor invocate de S.C. Romtelecom S.A. in sustinerea actiunii, instanta nu a solutionat fondul cauzei.
Astfel, prin actiunea formulata, reclamanta a invocat nelegalitatea hotararii atacate prin raportare inclusiv la dispozitiile Legii nr. 24/2004 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, iar prin hotararea pronuntata, instanta de fond a hotarat respingerea cererii fara a lua in considerare si a dispune asupra aspectelor invocate, existand o nepronuntare in mod integral pe fondul cererii.
2. Prin hotararea pronuntata, instanta fondului a facut o gresita aplicare a legii, respectiv a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 5 alin. (1), (2) si (3), art. 287 din Codul fiscal, pct. 222 din H.G. nr. 44/2004, intrucat posibilitatea majorarii de catre autoritatile deliberative a impozitelor si taxelor locale doar in situatia identificarii unor conditii specifice zonei respective care sa poata justifica luarea acestei masuri si doar cu respectarea regulilor privind nediscriminarea intre categoriile de contribuabili, reprezinta o conditie stabilita printr-un text de lege in vigoare, emis in virtutea autorizarii date Ministerului de Finante, respectiv Guvernului, prin intermediul art. 1 alin. (1) din Codul fiscal.
Prin urmare, judecatorul fondului era obligat sa verifice legalitatea hotararii astfel adoptate de Consiliul Local Ocna Mures si prin raportare la indeplinirea sau nu a conditiilor impuse prin pct. 222 din H.G. nr. 44/2004.
3. Prin hotararea pronuntata, instanta a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, schimband natura si intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.
In acest sens, recurenta a subliniat ca, desi s-a invederat instantei de fond faptul ca reprezentantii orasului Ocna Mures au adoptat hotararea cu incalcarea dispozitiilor pct. 222 din H.G. nr. 44/2004, prin solutia pronuntata, instanta a refuzat efectuarea controlului de legalitate a hotararii atacate din prisma motivului invocat, retinand inaplicabilitatea sa in cauza.
4. Hotararea instantei de fond este nelegala si datorita faptului ca solutia a fost pronuntata printr-o gresita aplicare a legii, respectiv a dispozitiilor art. 253 alin. (2) si art. 287 din Codul fiscal, din interpretarea carora rezulta ca, prin hotararea consiliului local se stabileste cota de impozit, care poate fi cuprins intre 0,25% si 1,50% inclusiv. Or, la art. 1 lit. a) din anexa hotararii contestate s-a stabilit o cota de impozit pe cladiri, datorata de persoanele juridice pentru anul 2009, de 1,5% din valoarea de inventar pentru cele reevaluate in ultimii 3 ani, anterior anului 2009, iar la art. 20 din aceeasi anexata s-a prevazut majorarea acestei cote cu 20%, astfel incat, in final, cota totala a impozitului a fost stabilita la valoarea de 1,8%.
5. In cauza a fost pronuntata o hotarare cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, intrucat neindeplinirea in fapt a conditiilor impuse de pct. 222 din H.G. nr. 44/2004 determina nelegalitatea hotararii contestate.
Sub acest aspect, s-a invederat instantei faptul ca hotararea de consiliu a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor legale in vigoare, aceasta fiind emisa in afara identificarii unor conditii specifice zonei care ar fi permis autoritatii publice locale sa acceseze registrul fiscal special reglementat prin intermediul dispozitiilor art. 287 din Codul fiscal.
6. Hotararea instantei de fond este nelegala si pentru faptul ca, prin intermediul ei, instanta a validat posibilitatea autoritatilor publice locale de a incalca prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
Recurenta a facut trimitere la dispozitiile art. 78 si art. 79 din Legea nr. 24/2000, precum si la pct. 290 alin. (2) din H.G. nr. 44/2004, acesta din urma impunand Consiliului Local sa adopte hotararile privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pana cel tarziu la data de 31 mai a anului anterior celui pentru care acestea urmau sa se aplice.
In concluzie, pentru motivele aratate, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, iar in subsidiar, admiterea recursului, retinerea cauzei spre rejudecare si pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna admiterea actiunii, anularea in parte a Hotararii Consiliului Local al orasului Ocna Mures nr.176/2008, respectiv in ceea ce priveste art. 20 lit. a) din Anexa la aceasta, precum si obligarea paratei Primaria orasului Ocna - Mures la restituirea sumelor la plata carora societatea a fost obligata in mod ilegal, in baza hotararii astfel atacate, in valoare totala de 5.991 lei.
In drept, cererea de recurs a fost intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 8, 9 si art. 312 alin. (3) Cod Procedura Civila.
Prin intampinarea formulata la data de 31.01.2011, intimatul Consiliul Local al orasului Ocna Mures a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei atacate ca fiind legala si temeinica, sustinand, in esenta, ca prevederea din Hotararea nr. 176/2008, prin care s-a stabilit cota de impozitare de 1,5% este una perfect legala, prin raportare la dispozitiile art. 253 si art. 287 din Codul fiscal.
Curtea, examinand sentinta recurata, prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale incidente, constata ca recursul este fondat, in considerarea urmatoarelor argumente :
Este intemeiata critica ce vizeaza neexaminarea de catre instanta de fond a tuturor motivelor de nelegalitate invocate de reclamanta S.C. Romtelecom S.A. in sustinerea actiunii avand ca obiect anularea partiala a Hotararii Consiliului Local al orasului Ocna Mures nr.176/27.11.2008.
Astfel, desi actiunea in anulare a fost precizata pe parcursul judecatii cauzei, atat prin cererea "completatoare si precizatoare", inregistrata la instanta la data de 17.03.2010, cat si prin raspunsul la intampinarea depusa de Consiliul Local Ocna Mures si cererea de precizare a capatului de cerere privitor la restituirea sumei de 5.991 lei, instanta de fond a respins actiunea ca neintemeiata, fara a analiza toate motivele de nelegalitate invocate in sustinerea acesteia.
Sub acest aspect, se constata ca nelegalitatea H.C.L. nr. 176/2008 a fost invocata si pentru nerespectarea prevederilor art. 78 si 79 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, iar prin hotararea pronuntata, instanta de fond nu a analizat temeinicia acestui motiv de nelegalitate, o astfel de analiza impunandu-se in conditiile in care actiunea a fost respinsa in integralitate ca neintemeiata.
Prin urmare, in cauza este incident motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 7 raportat la art. 261 pct. 5 Cod Procedura Civila.
Potrivit dispozitiilor art. 78 din Legea nr. 24/2000, actele normative ale autoritatilor administratiei publice locale se adopta ori se emis pentru reglementarea unor activitati de interes local, in limitele stabilite prin Constitutie si prin lege.
La randul sau, art. 79 din acelasi act normativ prevede ca :
"(1) La elaborarea proiectelor de hotarari, ordine sau dispozitii se va avea in vedere caracterul lor de acte subordonate legii, hotararilor si ordonantelor Guvernului si altor acte de nivel superior.
(2) Reglementarile cuprinse in hotararile consiliilor locale si ale consiliilor judetene, precum si cele cuprinse in ordinele prefectilor sau in dispozitiile primarilor nu pot contraveni Constitutiei Romaniei si reglementarilor din actele normative de nivel superior."
Prevederile art. 20 lit. a) din Anexa la Hotararea Consiliului Local al orasului Ocna Mures nr.176/2008 au fost adoptate cu incalcarea dispozitiilor art. 78 si art. 79 din Legea nr. 24/2000, in sensul ca emiterea lor contravine art. 253 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Potrivit dispozitiilor art. 253 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cota de impozit pe cladiri datorat de persoanele juridice se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv.
Se observa ca legiuitorul a stabilit limitele minime si maxime ale impozitului pe cladiri, dreptul de dispozitie al organelor administratiei publice locale urmand a fi exercitat cu respectarea acestora.
Or, in cazul H.C.L. nr. 176/27.11.2008, a carei anulare partiala s-a solicitat, se constata ca, la art. 1 lit. a) din anexa s-a stabilit o cota de impozit pe cladiri datorata de persoanele juridice pentru anul 2009, de 1,5% din valoarea de inventar pentru cele reevaluate in ultimii 3 ani, anterior anului 2009. Prin art. 20 lit. a) din aceeasi anexa s-a prevazut majorarea cu 20% a impozitului si taxei pe cladiri datorate de persoanele juridice.
Este evident ca, aplicandu-se o majorare de 20% a impozitului pe cladiri datorat de persoanele juridice, stabilit la nivelul maxim de 1,5% prin art. 1 lit. a) din anexa la hotararea contestata, se ajunge la o cota a impozitului ce depaseste limita maxima de 1,5% prevazuta de art. 253 alin. (2) din Codul fiscal.
In mod eronat instanta de fond a retinut legalitatea majorarii cu 20% dispusa prin art. 20 din anexa la hotararea contestata, facandu-se trimitere la prevederile art. 287 din Legea nr. 571/ 2003, care au urmatorul continut :
"Nivelul impozitelor si taxelor locale prevazute in prezentul titlu poate fi majorat anual cu pana la 20% de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, cu exceptia taxelor prevazute la art. 263 alin. (4) si (5) si la art. 295 alin. (11) lit. b) - d)."
Posibilitatea conferita autoritatilor administratiei publice locale prin acest text de lege, de majorare a taxelor si impozitelor prevazute de Titlul IX al Legii nr. 571/2003 cu pana la 20% nu poate fi exercitata insa decat cu respectarea limitelor impuse de art. 253 alin. (2) din acelasi act normativ.
Or, prin art. 20 lit. a) din anexa la hotararea contestata s-a aplicat majorarea in procentul maxim de 20% prevazut de art. 287, in conditiile in care insasi cota de impozit a fost stabilita la limita maxima, de 1,5% impusa de art. 253 alin. (2), ajungandu-se astfel la incalcarea acestor ultime dispozitii legale, care instituie in mod imperativ o cota maxima a impozitului pe cladiri datorat de persoanele juridice, de 1,5% inclusiv din valoarea de inventar.
Prin urmare, este intemeiata critica recurentei privitoare pronuntarea hotararii instantei de fond cu interpretarea si aplicarea eronata a dispozitiilor legale incidente cauzei, motiv de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 Cod Procedura Civila.
Retinand nelegalitatea hotararii contestate, pentru motivele evidentiate, nu se mai impune analiza celorlalte critici aduse hotararii instantei de fond de catre recurenta - reclamanta.
In concluzie, in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. (3) Cod Procedura Civila, Curtea va dispune admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei recurate, in sensul admiterii in parte a actiunii precizate, anularea in parte H.C.L. nr. 176/2008, anume art. 20 lit. a din anexa.
Capatul de cerere privind restituirea sumei de 5991 lei, pretins a fi fost achitata in temeiul hotararii contestate, va fi respins ca neintemeiat, intrucat inscrisurile depuse de reclamanta in dovedirea sustinerilor sale nu sunt concludente sub aspectul platii acestei sume cu titlu de impozit pe cladiri aferent anului 2009, in temeiul HCL nr. 176/2008.
Vor fi mentinute dispozitiile sentintei recurate in privinta solutionarii exceptiilor.
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Negocierea si includerea clauzei de confidentialitate in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Temeinicia concedierii care in aparenta nu are la baza motive care tin de persoana salariatului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Acordarea nejustificata a calificativului nesatisfacator. Metoda de hartuire la locul de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Dreptul utilizatorului de a dispune incetarea contractului individual de munca a salariatului temporar pentru motive disciplinare Pronuntaţă de: Curtea de apel Bucuresti
Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020
Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati
Comunicarea publica a fonogramelor. Obligatia utilizatorului de a achita organismelor de gestiune colectiva remuneratiile cuvenite atat artistilor interpreti sau executanti cat si producatorilor de fonograme Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 2516 din 24 noiembrie 2020
Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati
Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca? Sursa: MCP avocati
Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Inlaturarea inechitatilor salariale dintre functionarii publici. Anularea hotararilor Consiliilor Locale Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Perimarea executarii silite. Termenul de invocare Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Hotarare definitiva pronuntata intr-un litigiu privind nerespectarea dreptului de interventie asupra datelor si a dreptului de opozitie Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Cererea abuziva a falimentului introdusa de catre creditor. Mijloacele de aparare ale debitorului vizat Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati