Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Instituire sechestru asigurator. Neindeplinirea exigibilitatii creantei

Instituire sechestru asigurator. Neindeplinirea exigibilitatii creantei

Publicat: 22 Nov 2012 6050 citiri Secţiunea: Drept Comercial

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Prin incheierea pronuntata la data de 23.03.2011 de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala in dosar nr.18968/3/2011, instanta a respins cererea creditoarei SC R SRL de instituire a unui sechestru asigurator asupra bunurilor apartinand SC TH SRL, aratand ca nu este implinita conditia exigibilitatii creantei, conditie impusa atat de art.591 Cod procedura civila, cat si de art.907-908 Cod comercial, chiar daca petenta a facut dovada intentarii actiunii, a platii cautiunii si a existentei creantei pe care se intemeiaza pretentia.

In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

Viciu al unei hotarari,

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

Reprezinta capacitatea unei entitati de a-si onora datoriile pe termen scurt, prin detineri de active lichide (numerar, conturi la banci, investitii pe termen scurt, alte active foarte lichide).

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

(amanetul). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert.

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

Persoana fizica sau juridica ce datoreaza o suma de bani debitorului urmarit

Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.

Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs creditoarea SC R SRL, solicitand admiterea recursului, modificarea hotararii atacate si, prin rejudecare, admiterea cererii de sechestru asigurator.

In motivarea recursului recurenta a aratat ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, dar si ca, fata de dispozitiile art.3041 Cod procedura civila va formula si critici de netemeinicie asupra actului de procedura recurat.

Se arata ca pentru instituirea sechestrului asigurator legiuitorul nu impune conditia exigibilitatii creantei, intrucat masura asigurata are doar caracter asigurator si nu suntem in domeniul somatiei de plata unde existenta creantei, lichiditatea si exigibilitatea sa trebuie sa fie dincolo de orice contestatie.

Recurenta solicita instantei de recurs sa constate ca, are o creanta rezultand dintr-un contract si actul aditional al acestuia, ca a facut dovada platii cautiunii in cuantumul stabilit de instanta, dar si ca se impune cu precadere luarea masurii asiguratorii cata vreme intimata isi dezafecteaza cele mai importante bunuri in dauna gajului creditoarei, astfel incat riscul sau de neplata creste exponential.

Se arata ca fondul pretentiei este valorificat de catre petenta recurenta in dosarul Tribunalului Bucuresti cu nr.61416/3/2010, cu termen de judecata la 23.01.2012, actiune prin care reclamanta valorifica impotriva paratei o creanta rezultand din contractul nr.1/11.01.2010 si actul aditional nr.1 la acesta.

Curtea considera ca recursul este intemeiat si l-a admis, prezentand urmatoarele considerente asupra criticilor formulate prin recurs:

Potrivit art. 591 alin. 3 Cod procedura civila, dispozitii cu care art. 907-908 Cod Comercial se completeaza, masura sechestrului asigurator va putea fi luata si daca fata de debitor creditorul afirma o creanta nescadenta, daca debitorul sau, prin fapte proprii, ascunde sau risipeste averea care constituie gajul general al creditorului sau, marindu-i acestuia riscul de neplata.

Curtea arata ca in procedura sechestrului asigurator rolul instantei se rezuma la verificarea conditiilor impuse de lege cumulativ si exclusiv, iar nu la vreo apreciere de oportunitate asupra masurii.

Astfel, in masura in care conditiile legale sunt indeplinite, creditorul este in drept sa ceara aplicarea sechestrului ca o masura de indisponibilizare juridica a bunurilor, in scopul valorificarii lor viitoare pentru plata creantei.

Astfel, o prima conditie impusa de lege pentru luarea masurii sechetrului asigurator este, potrivit art. 591 alin. 1 Cod procedura civila, existenta unei creante rezultate din act scris.

Or se poate observa ca intre partile cauzei s-a incheiat o conventie de prestari servicii constand in dezafectarea si valorificarea componentelor CT de catre prestatorul SC R SRL, avand ca beneficiar SC TH SRL, contraprestatia constand in plata manoperei rezultata din dezafectari, dupa criteriile determinate de parti la pct. IV al contractului dintre acestea.

Asadar, conditia creantei rezultand din inscris este dovedita de catre creditoarea care a solicitat instituirea masurii asiguratorii.

Curtea retine ca desi SC R SRL nu isi intemeiaza cererea in mod explict pe dispozitiile alin. 3 al art. 591 Cod procedura civila, invocand generic dispozitiile din materia sechestrului asigurator asa cum este aceasta global reglementata in Codul de procedura civila, totusi, prin intreaga motivare a cererii, aceasta sustine executarea unei bune parti a contractului dar si incheierea de catre SC TH SRL a unui alt contract, cu continut asemantor, prin care prestatiile specifice dezafectarii si valorificarii componentelor combinatului sunt plasate in sarcina unui tert . Astfel, cea mai valoroasa parte a combinatului a fost deja dezafectata de catre noul partener, urmand sa fie vanduta, deci sustrasa gajului general.

In aceste circumstante, conditia scadentei creantei nu este impusa, ci doar cea a existentei litigiului vizand obtinerea titlului executor.

Din propriile verificari Curtea retine ca si conditia existentei litigiului este indeplinita, pe rolul Tribunalul Bucuresti fiind inregistrat dosarul nr. 61416/3/2010 prin care SC R SRL isi valorifica un drept de creanta rezultand din contractul de servicii in contradictoriu cu parata SC TH SRL.

In fine, potrivit art. 908 Cod comercial, intrucat cautiunea este in aceste litigii o conditie de admisibilitate a sechestrului, iar cuantumul sau este fixat de catre instanta, potrivit art. 591 alin. 3 Cod procedura civila, Curtea retine ca la dosarul primei instante se afla consemnata recipisa atestand plata acestei cautiuni in cuantum de 100.000 lei, conform dispozitiilor magistratului.

In consecinta, toate conditiile de admisibilitate pentru instituirea masurii asiguratorii a sechestrului sunt indeplinite, iar instanta considera, fata de aceste aspecte de procedibilitate ca hotararea primei instante, justificata pe neexigibilitatea datoriei SC TH SRL este lipsita de temei legal, intrucat, asa cum s-a aratat in cuprinsul acestor considerente, aceasta conditie nu era incidenta .

Curtea considera ca in afara indeplinirii acestor conditii, o instanta nu poate, in aceasta procedura sa verifice oportunitatea unei asemenea masuri fata de natura si scopul pentru care procedura a fost reglementata.

De aceea, in baza celor retinute, fata de dispozitiile art. 312 alin. 2 si art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, recursul a fost admis, incheierea modificata, iar sechestrul asigurator aplicat asupra mobilelor si imobilelor indicate in principal in cererea de chemare in judecata .

Curtea nu mai ia in discutie instituirea sechestrului pe bunul indicat in subsidiar, in masura in care aceasta analiza ar fi fost conditionata de neaplicarea sechestrului pe bunurile initial indicate.