Nulitate hotarare AGEA. Incalcarea de a participa la AGA

In motivarea sentintei tribunalul a retinut urmatoarele :

Reclamantul S.I. a solicitat anularea hotararii nr. 27/20.05.2010 a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor paratei H. SA.

Prin hotararea nr. 27/20.05.2010 s-a aprobat programul de rascumparare de actiuni proprii de catre parata, conform art. 103 din legea nr. 31/1990 rep.

Actiunile urmau sa fie folosite in scop de stimulare si fidelizare prin distribuirea, cu titlu gratuit catre salariatii actionari ai paratei, in conditiile si cu restrictiile prevazute in documentele statutare si in hotararile adunarilor generale.

Actiunile urmau a fi rascumparate in conditii de piata la un pret minim de 5 lei/actiune si un pret maxim egal la valoarea nominala a actiunilor.

Adunarea a aprobat cu majoritate de voturi mandatarea consiliului de administratie al societatii sa adopte si sa execute toate hotararile necesare pentru ducerea la indeplinire a rezolutiei mentionate anterior, inclusiv pentru stabilirea ponderii si criteriilor de acordare a actiunilor rascumparate catre salariatii actionari ai societatii, precum si pentru a aproba prospecte, planuri programe si regulamente referitoare la cesiunea de actiuni .

Referitor la incalcarea exercitiului dreptului de vot tribunalul a retinut ca in cauza, dat fiind numarul mare de actionari ai paratei, prin actul constitutiv s-a reglementat o procedura prealabila participarii efective in sedinta, prin completarea de catre actionari a unei procuri si intocmirea unor liste de participanti .

La art. 6.1 din actul constitutiv se prevede ca exercitiul dreptului de vot se face pe baza de procura speciala, fiecare actionar avand dreptul de a reprezenta si de a fi reprezentat in cadrul adunarilor generale ale actionarilor conform normei de reprezentare stabilita prin actul constitutiv. Art. 13.4 din actul constitutiv arata ca accesul la sedinta adunarii generale se face numai dupa ce o comisie din doua persoane numite de presedinte verifica legalitatea participarii la adunarea generala pe baza listelor de procuri speciale validate.

Instanta retine ca reclamantul cunostea procedura prin care trebuia exercita dreptul de vot deoarece participase in acest mod la adunarile din 27.04.2006, 22.05.2008, 20.05.2009.

Potrivit convocatorului pentru sedinta adunarii din 20.05.2010 actionarii au fost informati asupra modalitatii de participare, parata respectand intocmai dispozitiile actului sau constitutiv.

Instanta a retinut din declaratiile martorilor U.E. si U.M.H. ca, intr-adevar reclamantului nu i s-a permis accesul in sala in care se desfasura adunarea generala a paratei, pentru ca nu figura pe lista intocmita anterior.

Instanta a constatat ca reclamantul este cel care nu a respectat modalitatea prevazuta in actul constitutiv pentru participarea in adunare, prin completarea unei procuri speciale, potrivit convocatorului si ca prin urmare nu se poate retine ca intemeiat motivul de nulitate privind incalcarea dispozitiilor art. 101 si 120 din legea nr. 31/1990.

S-a mai retinut ca nu au fost aduse probe din care sa rezulte ca prin adoptarea hotararii contestate se urmareste de catre conducerea paratei dobandirea bunurilor paratei, in mod fraudulos, intrucat, membrii consiliului de administratie si cei ai comitetului director nu pot primi actiunile rascumparate si ca urmare nu este dovedita incalcarea art. 103 ind. 1 din legea societatilor comerciale.

In ceea ce priveste motivul de nulitate fundamentat pe abuzul de majoritate instanta de fond a retinut ca simpla invocare a abuzului de majoritate fara redarea modalitatii in care este afectat interesul societatii nu poate determina admiterea actiunii.

Tribunalul a considerat ca nu se poate constata nici incalcarea art. 103 ind. 1 din legea nr. 31/1990 deoarece prima conditie este aceea a autorizarii dobandirii actiunilor de catre adunarea generala extraordinara care trebuie sa stabileasca conditiile dobandirii, durata pentru care este acordata autorizatia si care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial, cea de a doua conditie fiind ca valoarea nominala a actiunilor proprii dobandite de societate sa nu depaseasca 10% din capitalul social subscris.

S-a apreciat ca primele trei conditii nu sunt indeplinite, nefiind nici contestate.

Cea de a patra conditie este ca plata actiunilor dobandite sa se faca numai din profitul distributie sau din rezervele disponibile ale societatii inscrise in ultima situatie financiara anuala aprobata cu exceptia rezervelor legale.

S-a apreciat ca nemotivarea hotararii nu reprezinta un motiv de nulitate si ca art. 103 ind. 1 alin. 2 din legea societatilor comerciale consacra in mod expres posibilitatea dobandirii actiunilor pentru a fi distribuite angajatilor societatii .

In cauza nu s-a putut retine incalcarea conditiei de plata deoarece platile inca nu au avut loc si ca in raportul urmator datei aprobarii AGEA de rascumparare actiuni se vor insera toate mentiunile ce vor permite verificarea sursei platii actiunilor rascumparate si fata de toate aceste considerente instanta a constatat ca motivele de nulitate invocate sunt nefondate, respingand actiunea ca neintemeiata.

S.I. a declarat recurs impotriva acestei sentinte, precum si incheierii de la 11.10.2011, solicitand modificarea in tot a hotararii atacate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata si precizata, respectiv anularea hotararii nr. 27 a Adunarii Generale Extraordinare a intimatei din 20.05.2010, cu cheltuieli de judecata .

O prima critica a recurentului se refera la retinerea eronata a neincalcarii exercitiului dreptului la vot, deoarece hotararea a carei nulitate se solicita a se constata a incalcat dreptul actionarilor de participare la adunarea generala .

Se afirma ca orice prevedere din actul constitutiv care limiteaza dreptul de vot pentru anumiti actionari, in lipsa unor prevederi exprese, precum si orice hotarari ale adunarii generale luate cu incalcarea dreptului de vot al unor actionari este lovita de nulitate absoluta.

Prin aceste incalcari s-a adus atingere dreptului de proprietate asupra actiunilor dobandite, drept protejat de primul Protocolul aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Se sustine ca prin art. 5.1, 6.1 si 11.1 din actul constitutiv al societatii s-a dorit reglementarea situatiei in care un actionar doreste sa reprezinte un alt actionar, insa in cauza, recurentul s-a prezentat personal la sala de sedinta si nu i s-a permis intrarea si exercitarea dreptului de vot.

Cu privire la motivul de nulitate intemeiat pe abuzul de majoritate, se arata ca in mod gresit a apreciat instanta de fond ca este neintemeiat intrucat intimata nu a motivat in nici un fel de ce ar trebui sa se acorde numai actionarilor salariati actiuni cu titlu gratuit si nu tuturor actionarilor, mai ales ca nu se confrunta cu un exod de salariati, ci dimpotriva.

Considera recurentul ca prejudiciul suferit este cuantificabil, avand in vedere ca intimata a cheltuit 10.000.000 lei pentru a rascumpara actiuni pentru ca apoi acestea sa fie distribuite gratuit anumitor salariati, ceea ce inseamna ca societatea si-a diminuat profitul printr-o cheltuiala foarte mare care s-ar fi cuvenit tuturor actionarilor.

Referitor la retinerea gresita a instantei cu privire la respectarea de catre intimata a dispozitiilor art. 103 ind. 1 din legea nr. 31/1990, recurentul arata ca textul de lege prevede cerinta ca aprobarea unui plan de rascumparare sa se poata face doar in conditiile in care in ultima situatie financiara anuala aprobata exista rezervele disponibile sau profit distribuibil.

Raportat la faptul ca programul de rascumparare de actiuni s-a aprobat la 20.05.2010, recurentul considera ca este foarte limpede ca la momentul adoptarii hotararii trebuiau sa existe resursele legale mentionate de legiuitor.

O alta critica invocata de recurent se refera la faptul ca nu s-a incuviintat efectuarea unei expertize prin care sa se stabileasca daca intimata avea sau nu resursele disponibile legale, daca au fost platite aceste sume de bani si de unde provin acesti bani .

Recurentul considera ca intimata nu a avut resursele legale pentru rascumpararea actiunilor, avand in vedere ca prin raportul administratorilor si cenzorilor pentru anul 2009 se mentioneaza ca sustinerea financiara a activitatilor programate pentru anul 2009 si pentru realizarea cifrei de afaceri s-au folosit rezervele din reevaluare in suma de 45.537.550 lei, rezervele legale in suma de 19.172.224 lei si alte rezerve in suma de 115.243.560 lei.

Se mai arata ca prin raportul administratorilor si cenzorilor pentru anul 2010 se mentioneaza ca pentru sustinerea financiara a activitatilor programate in anul 2010 si pentru realizarea cifrei de afaceri s-au folosit rezervele din reevaluare, rezervele legale si alte rezerve in suma de 177.611.409 lei, ceea ce atrage concluzia ca intimata a aprobat un plan de rascumparare de actiuni fara a avea resursele legale necesare parcurgerii acestuia.

Prin intampinare, intimata SC H. SA a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei atacate ca fiind legala si temeinica.

Analizand sentinta atacata prin prisma criticilor invocate Curtea retine urmatoarele :

Primul motiv de recurs privind solutia instantei de fond de neretinere a incalcarii exercitiului dreptului de vot este neintemeiat.

Astfel, prima instanta a constatat in mod corect ca art. 6.1 din actul constitutiv al societatii intimate prevede ca, "fiecare actiune subscrisa si platita confera titularului dreptul la un vot in Adunarile Generale ale actionarilor", ceea ce inseamna ca sustinerea recurentului referitor la incalcarea dreptului de vot proportional cu numarul de actiuni detinute este nefondata.

In ceea ce priveste incalcarea dreptului recurentului de a participa la adunarea generala a actionarilor, Curtea retine prevederile din actul constitutiv al societatii intimare prin care se reglementeaza acest drept, precum si procedura de desfasurare a adunarilor generale ale actionarilor.

Astfel, conform art. 6.1, "exercitiul dreptului de vot se face pe baza de procura speciala, fiecare actionar avand dreptul de a reprezenta si de a fi reprezentat in cadrul adunarilor generale conform normei de reprezentare stabilita prin actul constitutiv".

Potrivit art. 8 alin. 3, "Consiliul de administratie va stabili pentru fiecare adunare generala o data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale, data ce va ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este convocata din nou din cauza neintrunirii cvorumului. Norma de reprezentare in adunarea generala a actionarilor este de 1% din numarul total de actiuni . Fiecare actionar imputernicit la adunarea generala a actionarilor prin procura speciala reprezinta 1% din numarul total de actiuni . Fiecare actiune da drept la un vot." (art. 11.1)

"Actionarii nu pot fi reprezentati in Adunarile generale decat prin actionari imputerniciti ai societatii pe baza unei procuri speciale certificate prin semnaturi si stampila de catre comitetele de organizare a adunarilor generale stabilite prin hotarare a Consiliului de administratie."(art. 11.2).

Mai departe, art. 13.3. prevede ca, "procurile speciale de imputernicire se depun la societate, in original, cu minim 7 zile inainte de data tinerii adunarii generale, in vederea verificarii lor de catre comisia de verificare, numita de Consiliul de administratie, din care vor face parte 2 administratori si un secretar. Rezultatele verificarii vor fi consemnate intr-un proces verbal". Accesul la sedinta adunarii generale se va putea face numai dupa ce o comise formata din doua persoane numite de Presedinte va verifica legalitatea participarii la adunarea generala a actionarilor pe baza listelor de procuri speciale validate. Dupa terminarea verificarilor vor prezenta Presedintelui Consiliului de administratie situatia prezentei" (art. 13.4).

Asadar, in actul constitutiv al societatii intimate se prevede un mecanism de participare la sedinta adunarii generale care in concret presupune ca actionarii care doresc sa-si exprime votul asupra chestiunilor inscrise pe ordinea de zi sa isi desemneze un reprezentant care sa fie efectiv prezent la sedinta adunarii.

Sustinerea recurentului in sensul ca prevederile actului constitutiv sunt nule absolut intrucat ii afecteaza drepturile sale de actionar nu poate fi primita, avand in vedere ca actul constitutiv reprezinta vointa actionarilor, vointa ce trebuie respectata de catre fiecare membru actionar .

In acest sens, in mod corect a constatat instanta de fond ca recurentul, anterior formularii cererii de anulare a hotararii AGEA nr. 27/2010 nu a contestat nici un moment legalitatea prevederilor din actul constitutiv, ba mai mult decat atat, a consimtit sa participe la adunarile generale si sa exercite dreptul de vot, fie in calitate de reprezentant in baza unei procuri, fie in calitate de reprezentat, de asemenea in baza unei procuri speciale intocmita in conformitate cu prevederile actului constitutiv.

In ceea ce priveste sedinta adunarii generale din data de 20.05.2010, Curtea constata ca modalitatea de participare la sedinta AGEA a fost indicata in convocatorul pentru aceasta sedinta, dar recurentul S.I. nu s-a aflat pe listele cu participantii la sedinta si nici in procurile speciale depuse de actionari pentru aceasta sedinta. In acest context, este de notat faptul ca in mod corect a retinut prima instanta faptul ca recurentul este cel care nu a respectat procedura si mecanismul de participare la sedinta adunarii din 20.05.2010, inclusiv din declaratiile martorilor audiati rezultand ca acestia nu au efectuat nici un demers in sensul participarii la adunare, respectiv nu s-au inscris ca reprezentanti ai altor actionari si nici nu au acordat mandat de reprezentare catre alt actionar .

In considerarea celor de mai sus Curtea a retinut ca este neintemeiata aceasta critica.

Cat priveste criticile invocate cu privire la solutia eronata a instantei care nu a retinut ca motiv de nulitate a hotararii AGEA nr. 27/2010 abuzul de majoritate, Curtea constata ca in mod intemeiat a stabilit instanta de fond,in conformitate cu prevederile art. 136 ind. 1 din legea nr. 31/1990 referitor la exercitarea de catre actionari a drepturilor lor cu buna credinta si in considerarea doctrinei ca, premisele abuzului de majoritate se fundamenteaza pe o stare contrara legii, respectiv ca o anumita decizie serveste exclusiv scopurilor unui actionar majoritar si se indreapta impotriva interesului social. Or, in acest context instanta de fond a constatat in mod corect ca membrii actionari din conducerea societatii intimate nu pot primi actiunile rascumparate, si prin urmare nu poate fi vorba de o favorizare a anumitor actionari, dar nici de o reducere a capitalului social ca rezultat al programului de rascumparare de actiuni, asa cum se sustine de catre recurent.

In fine, referitor la motivul de recurs privind incalcarea art. 103 ind. 1 din legea nr. 31/1990 este de retinut ca verificarea respectarii conditiilor impuse de lege trebuie sa aiba loc la data la care rascumpararea are loc in mod efectiv.

Din continutul hotararii atacate rezulta ca prin aceasta s-a dat un acord de principiu cu privire la modul de desfasurare a operatiunii de rascumparare de actiuni . In cuprinsul acestei hotarari se prevede ca se autorizeaza Consiliul de administratie sa adopte masurile necesare in conditiile in care situatia financiara a societatii ar permite acest lucru, stabilindu-se o serie de limite in acest sens.

Critica recurentului referitor la aprobarea planului de rascumparare fara a exista resursele necesare este neintemeiata, avand in vedere ca abia la momentul efectiv al realizarii operatiunilor de rascumparare poate fi analizata aceasta conditie prevazuta de art. 103 ind. 1 din legea nr. 31/1990.

Din acest motiv, in mod intemeiat a respins instanta de fond cererea reclamantului de administrare a unei probe cu o expertiza contabila, proba fiind nerelevanta in raport cu criticile formulate si prevederile legale aplicabile in cauza.

Asadar, critica recurentului referitor la incheierea de sedinta de la 11.10.2011 este neintemeiata.

In concluzie, Curtea a constatat ca sunt neintemeiate criticile invocate in motivarea recursului, ca prima instanta a pronuntat o hotarare legala si temeinica ce a fost mentinuta si in temeiul art. 312 alin. 1 c.proc.civ. recursul a fost respins ca nefondat.