Ordonanta presedintiala. Suspendare executare contract de concesiune

A respins ca neintemeiata, cererea formulata pe cale de ordonanta presedintiala de catre reclamanta S.C. A 2005 S.R.L. Stefan Voda, privind suspendarea executarii contractului de concesiune, atribuire directa, nr. 1/5.01.2011, incheiat intre A.D.S. Bucuresti si S.C. I S.R.L. Valcelele.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca nu indeplinite conditiile art. 581 Cod procedura civila.

Astfel, a aratat instanta de fond, contractul incheiat intre reclamanta S.C. A 2005 S.R.L. si parata A.D.S. nu a fost denuntat in mod unilateral de catre parata, ci doar s-a diminuat obiectul concesiunii de la 121 ha teren agricol si 81,2 ha neagricol la 3,45 ha conform adresei 81888/2011, nefiind aplicabile dispozitiile art. 6.2.5. din contract, care reglementeaza posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului de catre A.D.S. in cazuri exceptionale, legate de interesul public.

In al doilea rand, a aratat instanta de fond, in continutul contractului incheiat intre A.D.S. si reclamanta (art. 2.5) s-a prevazut si posibilitatea diminuarii suprafetei concesionate ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate in baza unor acte normative, hotarari judecatoresti sau ca urmare a aplicarii Legii 249/2003, HG 354/2005, HG 859/2009 aceste din urma acte normative reglementand posibilitatea atribuirii directe a unor suprafete de teren dintre cele aflate in administrarea A.D.S. - ului si in baza acestora s-a incheiat si contractul nr. 1/2011 cu parata S.C. I S.R.L. V.

In art. 9.18 din acelasi contract incheiat intre A.D.S. si reclamanta s-a prevazut chiar posibilitatea incetarii contractului ca urmare a concesionarii intregii suprafete de teren, ce constituie obiectul contractului, ca urmare a aplicarii Legii 249/2003 pentru completarea Legii 268/2011 privind privatizarea societatilor agricole care detin in administrare terenuri cu destinatie agricola.

Ori, in situatia de fata, in baza Legii 249/2003 A.D.S. a incheiat un alt contract de concesiune prin atribuire directa cu S.C. I S.R.L. V, pentru aceeasi suprafata de teren concesionata initial reclamantei, posibilitate ce a prevazut-o in contractul incheiat cu reclamanta dupa cum s-a aratat, nefiind vorba deci de o denuntare unilaterala cum sustine reclamanta, a mai retinut instanta de fond .

A apreciat instanta de fond ca nu este indeplinita nici conditia urgentei, in sensul ca reclamanta prin incheierea contractului nr. 1/2011 ar fi lipsita de dreptul de folosinta si exploatare asupra terenului, pentru ca terenul concesionat catre S.C. I S.R.L. V i-a fost predat acestei parate, conform procesului-verbal de predare-primire din 2.02.2011 incheiat cu A.D.S., ceea ce inseamna ca in prezent reclamanta a pierdut posesia.

Mai mult, a aratat instanta se fond, in art. 9.1.7. din contractul incheiat de reclamanta cu A.D.S. se prevede faptul ca orice continuare de folosire a terenului de catre concesionar, dupa incetarea contractului din alte cauze decat ajungerea la termen si dupa incheierea procesului-verbal de predare-primire cu privire la teren, reprezinta ocupare abuziva.

Nu este indeplinita, a apreciat instanta de fond, nici conditia referitoare la producerea unei pagube pentru reclamanta in conditiile mentinerii in derulare a contractului nr. 1/2011, in temeiul art. 5.5 din contractul de concesiune incheiat intre cele doua parate fiind prevazut ca in situatia in care la data punerii in posesie pentru suprafata concesionata au fost infiintate culturi de catre persoane care au avut un drept legal sau contractual asupra terenului, concesionarul va acorda cultivatorului dreptul de a-si ridica recolta, urmand ca pentru aceasta perioada sa incaseze contravaloarea redeventei de la cel care a infiintat cultura.

Nu poate fi vorba despre un prejudiciu creat reclamantei, a mai aratat instanta de fond, atata timp cat aceasta, la momentul incheierii contractului cu A.D.S. a avut la cunostinta ca exista depuse documentatii pentru atribuire directa, iar in continutul contractului s-a prevazut posibilitatea diminuarii suprafetei concesionate si chiar incetarea contractului ca urmare a concesiunii terenului prin atribuire directa in baza Legii 249/2003, HG 354/2005 si HG 85/2009, fara a putea fi atrasa raspunderea concedentului intelegand sa incheie contractul si in aceste conditii pe riscul sau.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta SC A 2005 SRL, recursul fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V a Comerciala sub nr. 1883/116/2011 di 10.06.2011.

In motivarea recursului, recurenta reclamanta a criticat hotararea atacata pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca in cauza sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii de ordonanta presedintiala.

Astfel, urgenta este dovedita de faptul ca recurenta, in temeiul contractului de concesiune nr. 23/2010 a procedat la efectuarea lucrarilor de arat, discuit si insamantat a suprafetei ce face obiectul contractului, realizand investitii de aproximativ 120.000 lei, precum si de continuarea lucrarilor de primavara si de recoltarea suprafetei de insamantate.

Aparenta dreptului este dovedita prin faptul ca in motivarea cererii, avand ca obiect anularea contractului nr. 1/2011, reclamanta a invocat aspecte ce vizeaza nelegalitatea contractului mentionat, in sensul ca nu este suficient sa se faca dovada ca parata SC I SRL detine active, ci trebuie sa se faca dovada ca aceste active sunt populate cu bovine, pentru a justifica atribuirea directa a suprafetei de teren in cauza.

Prejudiciul este iminent intrucat recurenta a achitat anticipat pentru anul agricol 2010-2011, redeventa pentru suprafata in cauza si a efectuat si lucrari agricole pentru aceasta suprafata .

Vremelnicia masurii solicitate este evidenta, a aratat recurenta, pe rolul Tribunalului Calarasi existand inregistrata cauza nr. 1882/116/2011 intre aceleasi parti, avand ca obiect anularea contractului de concesiune nr.1/5.01.2011, masura solicitata operand pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile in cauza mentionata.

Neprejudecarea fondului este, de asemenea, evidenta, masura solicitata avand caracter provizoriu si fara a dezbate si a solutiona fondul cauzei, reprezentat de anularea Contractului nr. 1/2011.

Recursul nu este motivat in drept .

Intimata parata A.D.S. a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat, solutionarea prezentei cauze presupunand solutionarea fondului cauzei.

Nu au fost solicitate probe in recurs.

Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, constata recursul nefondat pentru urmatoarele considerente.

Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta recurenta a invocat motive de fond care vizeaza legalitatea contractului incheiat intre terte persoane, respectiv intre A.D.S. si SC I SRL, si nu motive care sa justifice admiterea unei cereri de ordonanta presedintiala.

Potrivit insa principiului relativitatii efectelor actului juridic civil res inter alias acta aliis neque nocere, neque prodesse potest, consacrat prin art. 973 Cod civil: "conventiile n-au efect decat intre partile contractante", ele neputand sa profite ori sa dauneze altor persoane . Asa fiind, impactul unei conventii incheiate intre terte persoane asupra recurentei reclamante, care nu este parte in conventia respectiva, trebuie probat in conditiile deptului comun, ceea ce recurenta a si incercat sa faca, dar pe calea ordonantei presedintiale.

In speta insa, pentru a putea verifica sustinerile recurentei reclamante privitoare la nulitatea conventiei incheiate intre A.D.S. si SC I SRL, instanta nu poate decit sa antameze fondul pricinii, incalcand astfel una dintre conditiile ordonantei presedintiale, de neprejudecare a fondului.

Datorita celeritatii cu care se desfasoara operatiile comerciale, a existat intotdeauna tendinta de a se recurge la ordonanta presedintiala care nu se poate insa pronunta decat in prezenta conditiilor stabilite imperativ de art. 581 Cod procedura civila, fara a se depasi limitele in care se poate folosi aceasta procedura sumara.

Pe de alta parte, Curtea retine ca prin motivele de recurs reclamanta nu critica practic hotararea atacata, neinvocand nici un motiv de nelegalitate a acesteia iar, in ceea ce priveste temeinicia, recurenta, pe langa faptul ca nu aduce nici o critica celor retinute si apreciate in mod corect de catre instanta de fond, invoca alte motive decat cele din petitul cererii de chemare in judecata, ceea ce este inadmisibil.

Potrivit dispozitiilor art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 Cod procedura civila, in recurs nu este posibila schimbarea cauzei si nici nu se pot face cereri noi.

Pentru aceste considerente, Curtea, fata de dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, a respins recursul ca nefondat.