Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut ca in stabilirea masurilor prevazute la lit. B din decizie organul de control a pornit de la premisa nelegalitatii unor clauze contractuale ignorand cu desavarsire starea de fapt si de drept care a condus la acordarea unor drepturi speciale in favoarea angajatilor reclamantei, respectiv existenta unui acord colectiv de munca si a unui contract colectiv de munca perfect valabile atata vreme cat nu au fost desfiintate sau modificate.
A retinut instanta de fond si existenta unor hotarari judecatoresti irevocabile prin care au fost stabilite drepturile salariale.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata Curtea de Conturi a Romaniei solicitand modificarea hotararii atacate cu consecinta respingerii actiunii introductive.
In motivarea recursului recurenta arata ca autoritatea publica reclamanta a acordat angajatilor sai drepturi salariale in afara cadrului legal subliniind ca este de esenta regimului juridic al drepturilor salariale ale personalului bugetar faptul ca acestea se stabilesc exclusiv prin lege.
Reclamanta a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale a recurentei, iar in privinta fondului a solicitat respingerea recursului.
Analizand recursul formulat prin prisma exceptiei invocate, Curtea retine urmatoarele considerente:
Reclamanta a solicitat, in contradictoriu cu Camera de conturi Salaj, anularea unor masuri dispuse de catre parata, prin actele intocmite de catre aceasta din urma.
Acesta este cadrul procesual fixat de catre reclamanta, pe parcursul judecatii cauzei in prima instanta fiind citata Curtea de Conturi a Romaniei-Camera de Conturi Salaj de la sediul situat in municipiul Zalau, aceasta mentiune aparand si in dispozitivul sentintei recurate.
Aceasta parte nu si-a delegat reprezentant in instanta si nici nu a depus la dosar vreo pozitie procesuala prin care sa fi invocat lipsa capacitatii sale procesuale de folosinta, dedusa din imprejurarea ca aceasta institutie nu are personalitate juridica sau faptul ca este reprezentata in litigiile aflate pe rolul instantelor de judecata de catre Curtea de Conturi a Romaniei, solicitand citarea acesteia, in calitate de mandatar si comunicarea catre Curte a intampinarii depuse de catre parati.
Acestea sunt premisele de la care a pornit instanta in analizarea admisibilitatii prezentei cai de atac, considerandu-se ca nu poate fi retinuta nici imprejurarea ca recurenta ar fi actionat in calitate de reprezentant legal al emitentului actului de sesizare, chiar daca Curtea de Conturi a Romaniei este o singura institutie, care isi exercita functiile prin camerele de conturi judetene.
Dupa cum s-a aratat in doctrina, calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii, precum si intre parat si cel obligat in acelasi raport juridic.
Instanta de control judiciar trebuie sa stabileasca, in privinta calitatii procesuale a partilor, daca acestea au participat la judecata in prima instanta, pentru ca numai persoanele care au fost parti in proces au calitatea de a declara recurs impotriva hotararii de fond .
In privinta altor subiecte de drept care nu au fost parti in proces la fond, s-a retinut ca nu au calitatea de a declara recurs impotriva unei hotarari care a solutionat un litigiu intre alte persoane si care, in aceste conditii, nu le este opozabila.
S-a concluzionat in sensul in care dispozitiile legale care reglementeaza caile de atac se refera numai la promovarea lor de catre parti, adica de persoanele care au participat la judecata pricinii.
In aceste conditii, recursul nu poate fi interpretat de catre instanta in sensul in care recurenta ar fi actionat ca reprezentant legal al emitentului actului de sesizare, intrucat, pe de o parte, nu s-a relevat in sustinerea acestei pozitii procesuale nici un temei legal care sa justifice o astfel de abordare, iar, pe de alta parte, in cererea de recurs nu s-a relevat faptul ca recurenta actioneaza in calitate de reprezentant al reclamantei.
Or, daca in cererea pe care o face, reprezentantul nu-si arata calitatea, el este presupus ca a actionat in nume propriu si nu mai poate pretinde ulterior ca lucreaza ca mandatar, pozitia unanima a doctrinei fiind in sensul in care, in aceste cazuri, cererea va fi respinsa ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala, de vreme ce reprezentantul nu este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecatii, respectiv nu a fost parte in proces la fond .
Coroborand aceste aspecte, rezulta ca exceptia de inadmisibilitate a recursului, derivand din lipsa calitatii procesuale active a Curtii de Conturi a Romaniei, este pe deplin intemeiata, urmand a fi admisa in consecinta, avand drept urmare respingerea recursului.
Pentru a dispune astfel, s-a luat in considerare si faptul ca recurenta nu si-a dezvaluit calitatea de reprezentant al titularei actului de sesizare prin memoriul de recurs formulat, iar sustinerile conform carora aceasta din urma nu ar avea personalitate juridica nu sunt relevante, cu atat mai mult cu cat situatia din speta poate fi asimilata institutiei ``capacitatii de drept administrativ``.
In consecinta, fata de cele mentionate anterior se va respinge recursul declarat de CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI impotriva sentintei civile nr. 3435 din 29.07.2010, a Tribunalului Salaj, ce va fi mentinuta in intregime.
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor? Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Desfiintarea locului de munca presupune probleme financiare reale ale angajatorului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Telemunca, noul regim de munca in era digitala Sursa: MCP avocati
Contractul de munca pe perioada determinata. Mod de flexibilizare a relatiilor de munca Sursa: MCP avocati
Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului Sursa: MCP avocati
Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca Sursa: MCP avocati
Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE? Sursa: EuroAvocatura.ro
Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte Sursa: MCP avocati
Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale Sursa: MCP avocati