din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2301 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Familiei » Divort. Culpa ambelor parti

Divort. Culpa ambelor parti

  Publicat: 06 Nov 2012       3152 citiri        Secţiunea: Dreptul Familiei  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Prin sentinta civila nr. 2911/16 noiembrie 2009 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei s-a respins actiunea civila de divort inaintata de reclamantul R.I., impotriva paratei R.M.

Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Barbat Vasile - membru al Parlamentului Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

In considerentele sentintei s-a retinut ca partile s-au casatorit la data de 25.01.1974. Copiii partilor sunt in prezent majori.
Divortul, in conditiile disp. art. 37 al. 2 si 38 alin. 1 C.fam., se poate pronunta atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei a devenit cu neputinta pentru cel care cere desfacerea.
Motivele de divort trebuie sa fie temeinice, adica reale, serioase.
Separatia in fapt invocata de reclamant nu poate constitui prin ea insasi motiv de divort, atata timp cat nu au fost dovedite neintelegerile care au condus la separare. Martorii propusi de reclamant au relatat ca partile locuiesc in imobile diferite, in aceeasi gospodarie, nu cunosc cauzele separarii in fapt a partilor insa le-au vazut pe acestea muncind impreuna in gospodarie.
De asemenea, reclamantul a invocat faptul ca parata refuza sa-i gateasca si sa-i spele hainele, aspect care nu a fost dovedit in cauza, mai mult, martora PIa a afirmat ca stie de la parata ca reclamantul a refuzat sa-i permita acesteia sa efectueze aceste activitati .
Acuzatia de infidelitate a paratei nu a fost sustinuta cu probele administrate, aceeasi martora aratand ca aceasta a fost o simpla afirmatie a reclamantului.
Fata de cele de mai sus, apreciind ca in cauza nu au fost dovedite motive temeinice de divort, instanta a respins actiunea reclamantului.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel reclamantul R.I..
Prin decizia civila nr. 163/A din 30.09.2010 pronuntata de Tribunalul Maramures s-a admis apelul declarat de catre reclamantul R.I., sentinta civila nr. 2911/16 noiembrie 2009 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei a fost schimbata in totalitate in sensul ca s-a admis actiunea reclamantului si, in consecinta:
S-a desfacut din vina ambilor soti, casatoria incheiata intre parti la 25.01.1974. Parata isi va relua numele purtat anterior incheierii casatoriei, acela de ``Roman``.
Pentru a pronunta aceasta decizie tribunalul a retinut ca separatia in fapt a sotilor de o perioada de timp semnificativa a fost probata si in fata primei instante.
Cauzele acestei separatii au fost in parte lamurite in fata instantei de apel, conducand la concluzia ca situatia sotilor se datoreaza culpei concurente a acestora.
Neintelegerile dintre cei doi dureaza de foarte multi ani culminand cu separarea lor in fapt . Martorii audiati in apel arata ca au asistat la certuri dintre soti, ca cei doi au mai ajuns o data pe punctul de a divorta si ca neintelegerile dintre cei doi sunt ireconciliabile.
In aceste conditii, chiar daca culpa reclamantului pare a fi mai bine conturata, tribunalul a apreciat ca exista motive temeinice pentru desfacerea casatoriei, continuarea relatiilor matrimoniale fiind imposibila.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata R.M. solicitand admiterea recursului, modificarea deciziei in sensul respingerii apelului formulat de reclamant.
In motivare a aratat ca nu sunt indeplinite cerintele dispozitiilor art. 38 alin. 1 C. fam., continuarea casatoriei nefiind imposibila.
Intr-adevar partile sunt separate in fapt, locuind in incaperi diferite, insa aceasta separatie nu se datoreaza recurentei ci refuzul de coabitare din partea intimatului, care a refuzat serviciile de a-i face de mancare si a-i spala hainele din partea recurentei.
Acuzele din partea intimatului, in sensul ca recurenta ar fi avut relatii cu un alt barbat nu au fost probate, sora reclamantului facand trimitere la spusele reclamantului, fara fapte concrete.
Considera ca atitudinea si perseverenta reclamantului in a divorta nu poate fi explicata decat printr-un orgoliu personal, fara o apreciere reala a repercusiunilor de ordin familial, inclusiv asupra copiilor ce au rezultat din casatorie.
Arata ca culpabil de separatia partilor in fapt si de stare de neintelegeri actuale, este in exclusivitate reclamantului, caruia nu-i este ingaduit legal a profita de culpa lui exclusiva in desfacerea casatoriei.
Reclamantul R.I. prin intampinare a solicitat respingerea recursului.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constata ca acesta nu este fondat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:
In motivarea recursului s-a aratat de catre recurent ca nu sunt indeplinite cerintele dispozitiilor art. 38 alin. 1 C. fam., continuarea casatoriei nefiind imposibila. Intr-adevar partile sunt separate in fapt, locuind in incaperi diferite, insa aceasta separatie nu se datoreaza recurentei ci refuzul de coabitare din partea intimatului, care a refuzat serviciile de a-i face de mancare si a-i spala hainele din partea recurentei.
Curtea retine ca starea de fapt retinuta de instantele de fond nu poate fi reapreciata de instanta de recurs iar prin prisma starii de fapt retinute se poate constata existenta motivelor temeinice, datorita carora raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila, conditie prevazuta de art. 38 alin. 1 Cod familiei.
Aceste motive temeinice retinute de instanta de apel constau in separatia in fapt a sotilor de o perioada de timp semnificativa datorita neintelegerile ireconciliabile dintre cei doi soti, or la mentinerea despartirii in fapt o astfel de perioada fiecare dintre parti a avut o contributie ca si la stabilirea unui climat de neintelegere iar o astfel de atitudine cu privire la aceste doua aspecte se poate constitui in culpa de care face vorbire recurenta, si care apartine ambelor parti, dat fiind ca ambele au purtat discutii in contradictoriu, s-au certat si au facut posibila astfel ajungerea la despartirea in fapt si la climatul de neintelegere.
Ori aceste neintelegeri daca sunt ireconciliabile fac imposibila continuarea casatoriei iar instanta de apel nu si-a intemeiat solutia pe o stare de fapt in care sa fi retinut ca recurenta ar fi avut relatii cu un alt barbat .
Trebuie subliniat ca nu doar unele fapte se pot constitui in motive temeinice sau in fapte care sa atraga culpa, cum ar fi in opinia recurentei relatiile extraconjugale, ci se pot constitui in astfel de motive si cele retinute de instanta de apel, indicate mai sus, anume separatia in fapt a sotilor de o perioada de timp semnificativa datorita neintelegerile ireconciliabile dintre cei doi soti, derivate din discutii in contradictoriu, certuri care au facut posibila astfel ajungerea la despartirea in fapt si la climatul de neintelegere.
Prin urmare culpabil de separatia partilor in fapt si de stare de neintelegeri actuale, nu este in exclusivitate reclamantul, ci culpa apartine ambelor parti. Daca s-ar fi dovedit ca recurenta nu ar fi participat la certuri atunci nu ar fi avut o contributie la despartirea in fapt si culpa apartinea doar reclamantului si nu ar fi fost indeplinite conditiile de desfacere a casatoriei dar cum o astfel de stare de fapt nu a fost retinuta reiese si culpa recurentei la destramarea casatoriei.
In temeiul prevederilor art. 312 alin . 1 si art. 299 si urm. Cod procedura civila, curtea urmeaza sa respinga ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevazute art. 304 Cod procedura civila.




Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr. 540 din data 11.02.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Cluj    Casatorie    Desfacere casatorie    Divort    Major    Tribunalul Maramures    Judecatoria Sighetu Marmatiei
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Clauza de arvuna si clauza de dezicere. Deosebiri. Actiune in denuntarea unilaterala a contractului
Pronuntaţă de: I.C.CJ., Sectia I civila, decizia nr. 2589 din 8 decembrie 2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Stingerea litigiului prin tranzactie. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1042 din 17 iunie 2020

Principiile fundamentale ale procesului civil. Decaderea reclamantului din proba incuviintata. Conditii si efecte. Rolul judecatorului in aflarea adevarului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1572 din 16 septembrie 2020

Actiune in raspundere civila delictuala. Vatamarea integritatii corporale. Pierderea capacitatii de munca. Lipsa unui contract de munca valabil incheiat anterior producerii faptei ilicite
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 38 din 15 ianuarie 2020

Nelegalitatea procedurii cercetarii disciplinare prealabile atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 762/A/2019 din data de 21.05.2019

Contract de munca temporara. Angajarea muncitorilor pusi la dispozitie. Plata de daune compensatorii
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL CLUJ - DECIZIA CIVILa Nr. 473 din 18 Septembrie 2019

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

GDPR: Legalitatea publicarii declaratiei de casatorie pe internet de catre autoritatea administratiei publice locale
Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP

O clauza contractuala care nu a fost negociata se aplica intre parti in lipsa unui acord diferit in aceasta privinta
Sursa: EuroAvocatura.ro

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Cum isi pot schimba cetatenii romani numele pe cale administrativa?
Sursa:

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare