din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1009 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Incetarea de drept a masurii arestarii preventive

Incetarea de drept a masurii arestarii preventive

  Publicat: 31 Oct 2012       2511 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin incheierea de sedinta din 1 iulie 2009, Tribunalul Galati a dispus prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatilor B.P., G.V., R.M., T.I., P.M., G.A., R.C. si P.D. pe o durata de 30 de zile, cu incepere de la 3 iulie 2009 pana la 1 august 2009.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,

Impotriva acestei hotarari au declarat recurs inculpatii R. M. si G.A., care au apreciat hotararea instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinica din urmatoarele considerente:
a) Avand in vedere decizia de indrumare nr. 25/2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv recurs in interesul legii, au solicitat sa se constate ca masura arestarii inculpatilor a expirat de la data de 03.07.2009, iar judecata recursului are loc la 07.07.2009, dupa expirarea masurii arestarii preventive dispusa anterior si, pe cale de consecinta, avand in vedere decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care prevede ca termenul de judecata a recursului este un termen imperativ, iar recursul trebuia sa se judece pana la data de 03.07.2009, datorita nerespectarii acestui termen imperativ prevazut de lege, sa se constate ca masura arestarii preventive a incetat de drept .
S-a precizat ca nu din motive imputabile inculpatilor s-a ajuns la aceasta situatie de judecare a recursului in afara termenului imperativ prevazut de lege, respectiv pana la data expirarii masurii arestarii preventive.
b) Pe fondul cauzei, s-a solicitat sa se constate ca lasarea in libertate a inculpatilor nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica, mai ales in situatia inculpatului R. M., in sarcina caruia se retin doar doua acte materiale, iar urmarirea penala in cazul sau este deja finalizata, motivele invocate de Parchet neprivind activitatea infractionala a inculpatului.
Analizand cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu in limitele prevazute de lege, Curtea a retinut urmatoarele:
I. A) Referitor la incetarea de drept a masurii arestarii preventive prin nerespectarea termenului imperativ de judecare a recursului si, pe cale de consecinta, constatarea incetarii de drept a masurii arestarii preventive;
Este adevarat ca prin recursul in interesul legii Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 25/2009, a statuat ca termenul de judecare a recursului este un termen imperativ si nu un termen de recomandare, dat instanta suprema s-a pronuntat doar cu privire la acest aspect, nici un moment, nici chiar in continutul motivarii deciziei, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a precizat ca nerespectarea acestui termen imperativ duce la incetarea de drept a masurii arestarii preventive. In acest context, in practica se pot ivi doua situatii distincte:
1) Cazul in care se solicita de catre Parchet prelungirea masurii arestarii preventive, iar instanta de judecata respinge cererea formulata de Parchet. In acest caz, recursul trebuie judecat pana la implinirea duratei arestarii preventive dispusa anterior. Daca recursul se judeca in interiorul acestui termen, instanta de recurs se pronunta pe fondul cauzei cu privire la propunerea de arestare preventiva a Parchetului, urmand fie sa o admita si sa dispuna iarasi prelungirea arestarii preventive, fie sa o respinga.
In cazul in care recursul se judeca dupa expirarea termenului de arestare preventiva, instanta de recurs, deoarece instanta de fond nu a mai prelungit masura arestarii preventive, nu poate sa constate decat ca aceasta masura a incetat de drept la expirarea duratei arestarii preventive dispusa anterior. Este o solutie logica si fireasca, deoarece nu se poate prelungi o masura care deja a incetat de drept .
2) In cazul in care instanta de fond admite cererea Parchetului si prelungeste masura arestarii preventive, in cazul in care judecata recursului are loc dupa expirarea duratei arestarii preventive anterioare nu se poate constata ca masura arestarii preventive a incetat de drept chiar daca termenul de judecare a recursului este un termen imperativ deoarece:
a) potrivit dispozitiilor art. 159 alin. 9 din Codul de procedura penala, recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive nu este suspensiv de executare; prin urmare, o astfel de incheiere este executorie si produce efecte imediat dupa ce durata arestarii dispuse anterior a expirat.
b) fiind un termen imperativ, asa cum a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie, ar insemna ca judecarea recursului la hotararea de prelungire a arestarii preventive, dupa depasirea termenului prevazut de lege, atrage automat decaderea din posibilitatea judecarii pe fond a recursului. Este exact aceeasi situatie in care se uziteaza de o cale de atac dupa termenul imperativ prevazut de lege. Astfel, judecarea unui apel sau recurs dupa termenul legal prevazut de lege atrage respingerea ca tardiv a apelului sau recursului, situatie in care nu se mai poate intra pe fondul cauzei.
Deci, s-ar ajunge in situatia ca, fiind sesizata cu judecarea recursului inculpatilor dupa expirarea termenului imperativ prevazut de lege, respectiv dupa data cand expira masura arestarii preventive dispusa anterior, instanta sa constate ca recursul este inadmisibil, deoarece nu a fost sesizata in termenul imperativ prevazut de lege si, pe cale de consecinta, nemaiputand intra pe fondul recursului, hotararea de prelungire dispusa de instanta de fond ar ramane definitiva.
Acest lucru ar crea in schimb inculpatilor recurenti o situatie mai grea in exercitarea propriei cai de atac si, avand in vedere dispozitiile art. 5 si 6 din CEDO, in sensul ca in cazul arestarii preventive au dreptul la un recurs efectiv, instanta trebuie sa judece pe fond recursul cu care a fost sesizata, chiar daca s-a depasit termenul imperativ prevazut de lege.
Nerespectarea termenului imperativ de judecare a recursului inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispusa anterior incheierii atacate poate fi, eventual, considerata o abatere a completului de judecata, in cazul in care s-ar dovedi ca, desi avea asigurate toate conditiile de judecare a recursului in termenul prevazut de lege, s-a fixat un termen de judecata dupa expirarea acestuia.
In concluzie, Curtea a apreciat, avand in vedere decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca judecarea recursului dupa expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior, respectiv dupa trecerea termenului imperativ prevazut de lege, nu duce automat la constatarea incetarii de drept a masurii arestarii preventive.
B) In continuare s-a analizat cererea inculpatilor de constatare a incetarii de drept a masurii arestarii preventive in raport de probele existente la dosarul cauzei, constatandu-se urmatoarele:
Prin incheierea din 01.07.2009 a Tribunalului Galati s-a dispus prelungirea masurii arestarii preventive a unui numar de 8 inculpati.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs un numar de 6 inculpati, recurs judecat la data de 03.07.2009, respectiv pana la expirarea arestarii preventive dispuse anterior, 03.07.2009. Cu aceasta ocazie, fiind investita cu judecarea acestor recursuri, instanta de recurs a dispus si citarea inculpatului R. M. care, aducandu-i-se la cunostinta faptul ca incheierea de prelungire a arestarii preventive este supusa recursului in termen de 24 de ore din momentul comunicarii, dupa ce a luat legatura cu avocatul sau ales, a sustinut ca nu declara recurs la acest moment procesual, avand termen pentru declararea recursului timp de 24 de ore, cand se va mai gandi daca exercita sau nu calea de atac.
In cazul inculpatului G. A., din dosarul de fond a rezultat ca la data de 01.07.2009, instanta a comunicat hotararea de prelungire a arestarii preventive inculpatului care, tot pe data de 01.07.2009, la ora 17,00 a precizat in scris pe comunicarea incheierii de sedinta ca nu declara recurs.
Ulterior, avocatii alesi ai inculpatului au formulat in scris declaratii de recurs in numele inculpatilor care, conform datei postei, se aflau in termenul de declarare a recursului, respectiv in termenul de 24 de ore de la comunicare, dar datorita faptului ca recursul a fost trimis prin posta, normal ca instanta a fost sesizata cu judecarea acestor recursuri nu inauntrul termenului primei arestari preventive, ci dupa aceasta data .
A rezultat cu claritate intentia aparatorilor alesi, care au folosit aceste mijloace legale, respectiv, declararea caii de atac in numele clientului lor si trimiterea declaratiei de recurs prin posta, ca sa tergiverseze solutionarea recursului dupa data expirarii arestarii preventive anterioare, respectiv 03.07.2009, pentru ca apoi sa uziteze de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si sa ceara incetarea de drept a masurii arestarii preventive, deoarece recursul nu s-a judecat in termenul imperativ prevazut de lege.
A admite un asemenea procedeu, ar duce la situatia in care, fiind constienti ca recursul solutionat dupa expirarea termenului imperativ prevazut de lege duce la incetarea de drept a masurii arestarii preventive, toti inculpatii pentru care s-a solicitat prelungirea masurii arestarii preventive, uzitand de aceasta modalitate de exercitare a caii de atac (a se gandi timp de 24 de ore daca exercita sau nu calea de atac, apoi in interiorul acestui termen sa exercite calea de atac printr-un mijloc prin care instanta de recurs sa poata fi sesizata cat mai tarziu, spre exemplu prin posta) sa poata fi pusi in libertate, constatandu-se automat ca masura arestarii preventive a incetat de drept .
Aceasta idee, sau mai precis aceasta situatie de fapt, in niciun caz nu a fost avuta in vedere de Inalta Curte de Casatie si Justitie care, prin decizia de indrumare, a stabilit ca termenul de judecare a recursului in interiorul duratei arestarii preventive anterioare este un termen imperativ.

Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 1142 din data 07.07.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Arestare preventiva    Inalta Curte de Casatie si Justitie    CEDO    Tribunalul Galati
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Conflict negativ de competenta intre sectiile civile ale aceluiasi tribunal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 48 din 30 mai 2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Predare temporara in cazul in care predarea unei persoane in baza unui mandat european de arestare a fost amanata. Inoportunitatea predarii atunci cand persoana solicitata este arestata preventiv in cauza in care este judecata in Romania
Pronuntaţă de: Incheierea din 18 ianuarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Revizuire. Inscrisurile descoperite in Arhivele Statului nu reprezinta �inscrisuri noi�
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 19/A din 02.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Decizia nr. 30/2020 privind examinarea recursului in interesul legii privind cauza reala si serioasa a concedierii. Selectarea salariatilor ce ar urma a fi concediati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 708 din 10 februarie 2020

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului � masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Neconstitutionalitatea dispozitiilor referitoare la durata arestului la domiciliu
Sursa: EuroAvocatura.ro

RECHIZITORIUL conform Noului cod de procedura penala
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964