Plata suma reprezentand despagubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenta

Au fost obligate paratii la plata catre reclamanti a diferentelor de drepturi salariale neacordate, actualizate cu rata inflatiei la data platii, reprezentand transele suplimentare de vechime, pentru 30, 35 si 40 de ani de activitate in invatamant, calculate incepand cu 10.12.2005, corespunzator perioadei lucrate de catre fiecare reclamant.
Pentru a pronunta hotararea judecatoreasca, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati sub nr. 8016/121/10.12.2008 reclamantii G.A. s.a reprezentati de S. I. P. Galati, au solicitat in contradictoriu cu paratii CONSILIUL LOCAL B. si Scoala Gimnaziala B. obligarea acestora la plata drepturilor salariale neacordate - reprezentand sporul pentru transele suplimentare de vechime prevazute de art. 50 al. 1 si 2 din Legea 128/1997, pe o perioada de 3 ani anterioara depunerii cererii de chemare in judecata, actualizata cu indicele de inflatie.
Motivandu-si in fapt cererea, a aratat ca in art. 50 al. 1 si 2 din Legea 128/1997 sunt reglementate transele suplimentare de vechime ca reclamantii indeplinesc conditiile de vechime pentru a beneficia de transele suplimentare, dar nu le-au fost acordate aceste drepturi .
In dovedirea cererii reclamantii au solicitat administrarea probei cu acte, depunand la dosar adeverinte eliberate privind calitatea lor de cadre didactice si vechimea in munca .
In drept, au invocat art. 50 al 1,2 din Legea nr.128/1997.
Paratii, desi legal citati, nu s-au prezentat in instanta.
Paratul Consiliul Local B. a formulat intampinare prin care a aratat ca este de acord cu pretentiile deduse judecatii, dar nu are calitate procesuala pasiva in cauza intrucat nu are nici o atributie in ceea ce priveste salarizarea cadrelor didactice.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 167 din Legea 128/1997, unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii. Prin urmare, calitatea de ordonator de credite in ceea ce priveste cheltuielile de personal revine consiliului local in raza caruia se afla unitatea de invatamant.
Nu are relevanta daca sumele corespunzatoare au fost sau nu trecute in buget, de vreme ce acest aspect nu poate fi imputat reclamantilor.
In acest fel se justifica si calitatea procesuala pasiva a paratului Consiliul Local B. motiv pentru care exceptia invocata de acesta apare ca fiind nefondata.
Reclamantii sunt salariati ai unitatii de invatamant parate si au o vechime de peste 30 de ani, asa cum rezulta din tabelul aflat la fila 3 din dosar.
Potrivit dispozitiilor art. 50 din Legea nr. 128/1997:
(1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate in invatamant.
(2) Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime.
Dispozitiile legale sus-aratate sunt imperative, unitatea de invatamant in care sunt incadrati reclamantii, avand obligatia ca la implinirea stagiului de vechime de 30,35,40 ani (in functie de situatia concreta a fiecarui reclamant) sa acorde acea crestere a coeficientului de ierarhizare.
Potrivit art. 287 codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Nu s-a facut nici o dovada in sensul ca articolul indicat a fost respectat si ca reclamantii au primit sumele corespunzatoare, si nici nu s-a indicat nici un temei juridic care ar fi facut inaplicabil in cauza art. 50 din Legea 128/1997.
Fata de aceste considerente instanta a admis actiunea, a obligat paratii sa plateasca reclamantilor drepturile salariale neacordate reprezentand c/val transelor suplimentare de vechime, incepand cu data de 08.12.2005 la zi.
In concret, angajatorul va verifica in ce categorie de vechime se aflau reclamantii la data de 08.12.2005 si, in masura in care era de peste 30 de ani, va aplica cresterea coeficientului de ierarhizare corespunzatoare din aceasta data si apoi cresterile ulterioare de la 35/ respectiv 40 de ani, de la data implinirii conditiei de vechime. Daca la data de 08.12.2005 salariatul nu avea o vechime de peste 30 de ani, dar a realizat-o ulterior, drepturile se vor calcula si achita de la data implinirii conditiei de vechime. Pentru fiecare reclamant se va lua in calcul perioada efectiv lucrata.
In ceea ce priveste actualizarea cu indicele de inflatie a acestor drepturi banesti pana la data platii efective, tribunalul a considerat-o intemeiata, din perspectiva disp.art.161 pct.4 Codul muncii, precum si a faptului ca prin aceasta se realizeaza o corelatie intre salariul real si salariul nominal de care reclamantii ar fi beneficiat la momentul la care paratii le datorau drepturile banesti in cauza si momentul in care aceste sume au intrat efectiv in patrimoniul beneficiarului.
Aceasta deoarece principala functie a indexarii este aceea de a atenua efectele inflatiei asupra nivelului de trai.
Impotriva sentintei civile a declarat recurs paratul Consiliul Local B. invocand faptul ca nu cade in sarcina sa obligatia stabilirii nivelului de salarizare si al sporurilor pentru personalul din invatamant, aceasta revenind Inspectoratului Scolar al judetului Galati.
In drept si-a intemeiat recursul invocand dispozitiile art.299-316 C. pr. civila.
Reprezentantul intimatilor-reclamanti S. I. P. Galati, a solicitat respingerea recursului fata de atributiile ce revin consiliului local in procesul finantarii sumelor alocate unitatilor din invatamantul preuniversitar de stat .
Prin decizia civila nr. 395/R/08.04.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati a fost respins ca nefondat recursul declarat de paratul CONSILIUL LOCAL B. impotriva sentintei civile nr.144/26.01.2009 pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr.8016/121/2008.
Curtea a apreciat ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Critica recurentului-parat Consiliul Local B. pune in discutie calitatea sa procesuala pasiva vizand modalitatea de finantare a unitatii de invatamant preuniversitar de stat aflata in raza sa teritoriala administrativa.
Calitatea procesuala reprezinta indreptatirea unei persoane de a figura ca parte in proces si presupune existenta unei identitati intre titularii raportului juridic dedus judecatii, din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) si a obligatiei corelative (calitate procesuala pasiva).
Calitatea procesuala se stabileste functie de dreptul ce face obiectul judecatii, a carui existenta sau inexistenta urmeaza a se constata prin hotarare judecatoreasca.
Potrivit art.167 al.3 din Legea nr.84/1995 finantarea pe baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
In cadrul finantarii de baza sunt cuprinse inclusiv cheltuielile de personal si care, potrivit reglementarilor de mai sus, se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant.
Ca urmare, nu pot fi primite motivele de recurs invocate in cauza in sensul ca nu intra in sfera atributiilor ce revin paratului consiliul local, asigurarea sumelor necesare platii unor asemenea drepturi salariale ce fac parte din finantarea de baza a unitatilor de invatamant.
De altfel si prevederile art.13 din OUG nr. 32/2001, stabilesc, incepand cu anul 2001 asigurarea finantarii institutiilor de invatamant preuniversitar de stat din bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale pe a caror raza acestea isi desfasoara activitatea , cu exceptia unor cheltuieli care nu privesc cauza de fata.
In aplicarea acestor prevederi au fost emise si Norme metodologice prin H.G. nr.538/2001, H.G. nr.2192/2004, H.G. nr.174/2003 si 2192/2004.