Prima pagină » Jurisprudenţă » Insolventa si Faliment » Solicitare deschidere procedura de insolventa

Solicitare deschidere procedura de insolventa

Publicat: 30 Oct 2012 2909 citiri Secţiunea: Insolventa si Faliment

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Termen care defineste creanta

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Vrancea sub nr. 2681/91/2008 creditoarea Directia Generala a Finantelor Publice Vrancea a solicitat deschiderea procedurii in forma generala fata de debitoarea SC �M.� SRL.
In motivarea cererii sale creditoarea a aratat ca aceasta societate datoreaza la bugetul consolidat al statului suma de 54.947 lei, suma care intruneste cerintele impuse de Legea nr. 85/2006, in sensul ca este certa lichida si exigibila si intruneste si cerinta de prag valoric.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Termen care defineste creanta

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Termen care defineste creanta

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Imobil asupra caruia greveaza o servitute.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,

Persoana sau grup de persoane care desfasoara anumite activitati conform obiectului de activitate si cu care banca intra in contact.

Creante de recuperat de catre unitate in urma vanzarii pe credit a bunurilor sau a avansurilor de fonduri.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.

A mai aratat creditoarea ca s-a incercat executarea silita a acestei creante in conditiile Codului de procedura fiscala dar fara rezultat, deoarece debitoarea nu dispune de bunuri care sa poata fi executate silit.

In dovedirea cererii sale creditoarea a depus la dosar copia titlurilor executorii ale creantei pretinse , dovada lipsei bunurilor in patrimoniul debitoarei.

Debitoarea a contestat starea de insolventa la data de 29.10.2008, prin completarile depuse la dosar.

Prin sentinta comerciala nr. 1183/27.11.2008 pronuntata in cauza de Tribunalul Vrancea s-a admis cererea creditoarei D.G.F.P. Vrancea si s-a deschis procedura insolventei in forma generala impotriva debitoarei SC ``M.`` SRL, fiind numit, totodata, ca administrator judiciar, ``K`` IPURL Focsani.

Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut, in esenta, ca debitoarea datoreaza bugetului consolidat al statului suma de 54.947 lei, creanta find certa, lichida si exigibila.

Aceasta creanta indeplineste si cerinta impusa de art. 3 pct. 2 din Legea nr. 85/2006 privind insolventa, respectiv este superioara valorii prag minime impuse de lege de 10.000 lei.

Impotriva susmentionatei hotarari, in termen legal, a declarat recurs debitoarea prin administratorul social, invederand faptul ca prima instanta a retinut eronat indeplinirea cerintelor legale pentru deschiderea procedurii.

Astfel, sustine recurenta, cu inscrisurile atasate contestatiei, s-a dovedit la fond ca creanta invocata de D.G.F.P. Vrancea nu este certa, nici exigibila si ca ultima plata facuta chiar catre DGFP Vrancea dateaza nu din 19.09.2007, ci din 11.01.2008.

A mai aratat recurenta ca:

In data de 14.12.2007 s-a platit la bugetul asigurarilor sociale, suma de 11.040 lei, primind de la DGFP si instiintarea nr. 909 privind stingerea creantelor , in data de 11.02.2008.

Prin urmare, SC ``M.`` SRL nu se afla in insolventa avand activitate in continuare si fonduri suficiente pentru a putea face fata obligatiilor de plata certe.

In dovedirea motivelor de recurs recurenta s-a folosit de proba cu inscrisuri, depunand la dosarul cauzei, in copie, facturi, chitante, extrase de cont si contracte in derulare.

Pentru motivele aratate succint mai sus, recurenta a solicitat, in principal casarea hotararii cu trimiterea spre rejudecare si in subsidiar, modificarea hotararii in totalitate in sensul respingerii cererii formulate de DGFP Vrancea.

Creditoarea - intimata DGFP Vrancea a formulat intampinare in cauza prin care a invocat exceptia de nulitate a recursului, apreciind ca declaratia de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si nu se face nici o dezvoltare a acestora.

Pe fond, aceeasi intimata a solicitat respingerea recursului, considerand ca sentinta criticata este legala si temeinica.

Analizand cu prioritate, conform dispozitiilor art. 137 alin. 1 C. proc.civ. exceptia nulitatii recursului, Curtea o apreciaza nefondata, urmand a o respinge ca atare, pentru urmatoarele considerente:

Fiind vorba de o materie in care dreptul de apel este suprimat, sunt aplicabile in cauza dispozitiile art. 3041 C. proc.civ.

Intr-adevar motivele de recurs in cauza nu sunt limitate la cele prevazute de art. 304 C. proc.civ. Instanta de recurs, in cazurile prevazute de art. 3041 C. proc.civ. poate examina cauza sub toate aspectele.

In speta, desi recurenta nu si-a subsumat criticile vreunui temei de recurs, dintre cele expres enumerate de art. 304 C. proc.civ., nu se poate conchide in sensul nemotivarii recursului, dispozitiile art. 3041 C. proc.civ. impunand examinarea cauzei sub toate aspectele, cu atat mai mult a celor semnalate de recurenta, dar insuficient explicitate de aceasta.

Aceasta posibilitate, coroborata cu principiul rolului activ al judecatorului, conform caruia instanta are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale, este menita sa asigure partilor o judecata echitabila si sa conduca instanta la cercetarea si aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronuntarea unei solutii.

Pe fond, recursul este fondat;

Analizand recursul prin prisma criticilor formulate de recurenta si din oficiu, conform dispozitiilor art.3041 C. proc.civ. Curtea apreciaza ca acesta este intemeiat pentru cele ce se vor arata in continuare:

Conform dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 85/2006, debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevazute la art. 1, al carei patrimoniu este in stare de insolventa, insolventa fiind definita ca stare a patrimoniului debitorului caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.

Punctul 6 al aceluiasi articol stabileste ce se intelege prin creditor indreptatit sa solicite procedura deschiderii insolventei, si anume creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila si de mai mult de 30 de zile, conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pentru a se putea pronunta admiterea cererii si, respectiv, declansarea procedurii insolventei.

In speta, asa cum sustine recurenta, conditia existentei starii de insolventa in patrimoniul debitoarei nu este indeplinita, parte din debitul datorat fiind stins prin plata, in recurs, debitoarea depunand inscrisuri din care rezulta ca a efectuat plati catre DGFP, precum si catre alte institutii bugetare.

De asemenea, debitoarea a facut dovada derularii unor contracte, a existentei unui rulaj de capital prin conturile sale bancare.

Mai mult decat atat, rezulta din actele dosarului ca parte considerabila din sumele invocate de creditoare cu titlu de creanta sunt in continuare incerte datorita faptului ca fac obiectul unor contestatii inca nesolutionate pe fond .

In conditiile achitarii partiale a creantei si a contestarii unei parti a creantei datorate recurentei care are si calitatea de creditor initiator al procedurii, Curtea apreciaza ca nu subzista nici o ratiune pentru care solutia pronuntata de instanta de fond sa fie mentinuta.

Chiar daca contestatia debitoarei a fost respinsa de judecatorul fondului, acest fapt nu o poate impiedica, conform art. 6 din Conventia Europeana a drepturilor omului si a art. 305 C. proc.civ., sa produca probe in apararea sa in faza de recurs, mai ales ca respingerea contestatiei nu a fost precedata de analizarea apararilor debitoarei.

Indiferent de solutia data contestatiei, rolul instantei de recurs este de a aprecia daca aceasta stare de insolventa a fost corect stabilita fata de debitoare de catre judecatorul sindic . Or, din probele administrate in recurs (extrase de cont septembrie-decembrie 2008; facturi septembrie - decembrie 2008; contracte de credit pentru achizitie bunuri) rezulta ca societatea debitoare este un agent economic care functioneaza in mod normal, incasand si achitand debite.

Desi Legea nr. 85/2006 , in art. 33, prin instituirea termenului de 30 de zile in care debitoarea sa nu fi facut plati, instituie prezumtia de insolventa a debitoarei, acest fapt trebuie coroborat cu indeplinirea conditiilor impuse creantei pentru a se putea admite cererea introductiva si, respectiv, mentine debitoarea in procedura .

O atare interpretare este dictata, de altfel, chiar de scopul Legii nr. 85/2006 ce a fost gandita ca un instrument ce se doreste echidistant intre debitorul insolvent si creditorii sai, menit sa dea cea mai buna solutie starii de insolventa a debitorului. Din perspectiva debitorului, scopul legii este atins daca se reuseste reabilitarea acestuia si reintoarcerea lui la activitatea normala.

Pentru considerentele expuse mai sus, vazand si dispozitiile art. 312 alin. 3 C. proc.civ., urmeaza a se admite recursul si a se dispune modificarea hotararii atacate in sensul respingerii cererii creditoarei.