Daune morale. Complicitate. Dezincriminare fapta penala

Prin sentinta civila nr.28/08.01.2009 Tribunalul Galati a admis actiunea formulata de reclamantul N.M. si a obligat paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice Bucuresti la plata sumei de 2.000.000 Euro, cu titlu de daune morale catre reclamant.

Reclamantul N.M. a solicitat daune morale in suma de 2.000.000 Euro de la Statul Roman deoarece in anul 1954 a fost condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare pentru complicitate la delictul prevazut si pedepsit de art. 325 lit.``c`` Cod penal, retinandu-se ca in anul 1953 a pazit pe numitul C.G. sa nu fie prins in timp ce lipea afise cu caracter subversiv.

Aceasta hotarare a ramas definitiva prin decizia civila nr.1775/1954 a Tribunalului Militar pentru Unitati MAI.

In timpul detentiei a fost abuzat fizic, torturat in moduri neomenesti, nestiind cand era zi sau noapte, a dormit pe un pat din beton fara saltea, numai cu fata in sus, pentru ca lumina becului sa-i bata in ochi, altfel nu avea voie.

Era luat ore in sir la asa zisele ``anchete``, nestiind daca avea sa se mai intoarca.

Dupa trei luni a fost transferat la inchisoarea Jilava, intr-o camera de aproximativ 60 m.p., unde erau aproape 70 de detinuti, ``adevarate cadavre vii``.

Conditiile inumane in care a fost nevoit sa traiasca in tot acest timp, au dus in timp la o stare precara de sanatate, fapt care l-a determinat sa promoveze prezenta cerere .

In drept reclamantul a invocat prevederile art. 998 Cod civil, art. 8 CEDO, art. 48 alin. 3 din Constitutia Romaniei precum si art. 504 din Codul de procedura civila.

Tribunalul Galati prin sentinta civila nr.28 din 08.01.2009 a admis actiunea si a obligat Statul Roman la plata sumei de 2.000.000 euro cu titlu de daune morale catre reclamant.

Tribunalul a retinut ca din inscrisurile depuse la dosar si eliberate de C.N.S.A.S., a rezultat ca prin condamnarea sa si consecintele suportate de-a lungul vietii, i s-a cauzat reclamantului un prejudiciu nepatrimonial ce a constat in consecinte deosebit de grave, neevaluabile in bani, ce au rezultat din atingerile si incalcarile dreptului personal nepatrimonial la libertate, cu consecinta inclusiv a unor inconveniente de ordin fizic, datorate pierderii confortului, fiind afectate totodata in mod implicit acele atribute ale persoanei,care influenteaza relatiile sociale. Lipsirea de libertate a produs consecinte si in planul vietii private si profesionale a persoanei condamnate din motive politice, inclusiv dupa momentul eliberarii, fiindu-i afectate datorita conditiilor istorice anterioare anului 1989 viata familiala, imaginea si chiar sursele de venit.

Fiind intrunite elementele raspunderii civile instituite de art. 504 Cod procedura penala si art. 48 alin. 3 din Constitutie, se impune repararea integrala de catre stat a pagubei suferite, ceea ce presupune in principiu, inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale acesteia, in scopul repunerii, pe cat posibil, in situatia anterioara a victimei.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice Bucuresti, reprezentat prin DGFP Galati.

Prin decizia civila nr. 188/20 mai 2009 Curtea de Apel Galati a admis ambele apeluri si a schimbat sentinta in sensul ca a respins ca inadmisibila actiunea in pretentii.

S-a retinut ca atat la fond (incheierea din 11.12.2008 - fila 103) cat si in concluziile orale din apel ,,reclamantul prin aparator a precizat ca temeiul juridic al actiunii formulate este art.504 Cod procedura penala si art.48 din Constitutia Romaniei.

Raportat la acest temei de drept, actiunea de fata este inadmisibila, deoarece nu intruneste cerintele acestui articol, dat fiind ca nu exista o hotarare judecatoreasca definitiva, data in rejudecarea cauzei penale in care reclamantul a fost condamnat,prin care sa se stabileasca inexistenta faptelor penale sau nesavarsirea acestora de catre reclamant.

Admisibilitatea actiunii civile in antrenarea raspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin condamnarea pe nedrept, reglementata de art. 504 alin.1 Cod procedura penala si bazata pe prevederile art. 48 alin.3 din Constitutia Romaniei, este conditionata de existenta unei hotarari definitive data in urma rejudecarii cauzei penale, prin care s-a stabilit ca persoana condamnata nu a savarsit fapta imputata ori ca acea fapta nu exista.

Asemenea hotarare nu exista in cauza de fata, astfel ca actiunea in plata de despagubiri civile in temeiul art.504 Cod procedura penala, nu poate fi primita.