Revizuire decizie civil. Partaj

Prin cererea inregistrata la Curtea de Apel Galati sub nr. 3619/91/2011, petentul M.G.M. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 636 din 16.06.2011 a Tribunalului Vrancea, in temeiul art. 322 punctul 7 Cod procedura civila, sustinand ca aceasta contine dispozitii potrivnice celor cuprinse in decizia civila nr. 219 din 23.02.2010 a Tribunalului Vrancea pronuntata in aceeasi cauza.

In motivarea cererii petentul a aratat ca cele doua decizii ale Tribunalului Vrancea contin o serie de contradictii dupa cum urmeaza:

- desi prin decizia de casare cu trimitere spre rejudecare nr. 219/2010 a Tribunalului Vrancea se retine ca doar primele doua capete de cerere din actiunea reclamantei sunt inadmisibile, in rejudecare, prin cea de-a doua decizie pronuntata in recurs, se retine ca si cel de-al treilea capat de cerere este inadmisibil.

- desi prin prima decizie de casare se retine ca cel de-al treilea capat de cerere este o cerere in pretentii, prin cea de-a doua decizie se retine ca acelasi capat de cerere ar fi un recurs deghizat impotriva deciziei civile nr. 250/2007 prin care s-a solutionat actiunea principala de partaj.

- desi prin decizia de casare cu trimitere spre rejudecare se retine ca cererea reclamantei de obligare a intimatului la plata a 1 din contravaloarea instalatiilor nu a fost solutionata in cadrul actiunii principale de partaj si, prin urmare, nu exista autoritate de lucru judecat, prin cea de-a doua decizie Tribunalul Vrancea retine autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 250/2007 pronuntata in dosarul de partaj desi admite ca nu s-a pronuntat nicio solutie cu privire la problema dedusa judecatii prin actiunea introductiva.

- desi prin prima decizie se retine ca cererea reconventionala formulata de parat este o cerere in pretentii, ca este supusa prescriptiei in ceea ce priveste ratele de credit platite dupa despartirea in fapt si ca este inadmisibila in ceea ce priveste ratele de credit platite de intimat in timpul casatoriei, prin cea de-a doua decizie se retine ca cererea reconventionala este o cerere de partaj suplimentar, imprescriptibila extinctiv si admisibila pe deplin.

Revizuienta a aratat ca toate aspectele retinute prin cea de-a doua decizie pronuntata in recurs contravin celor retinute prin decizia de casare cu trimitere, desi dispozitiile deciziei de casare cu trimitere sunt obligatorii pentru instanta careia i se trimitere dosarul spre rejudecare, aceasta fiind legata de problemele de drept care au fost deja dezlegate prin decizia de casare cu trimitere.

Prin decizia civila nr. 677 din 14.12.2011, Curtea de Apel Galati a respins cererea de revizuire ca inadmisibila.

Pentru a decide astfel, Curtea a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 322 punctul 7 Cod procedura civila, revizuirea poate fi ceruta daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate .

Acest motiv permite, asadar, revizuirea, in cazul in care se ajunge la situatia ca acelasi proces sa fie solutionat de doua ori, pronuntandu-se hotarari contradictorii.

Pentru a putea fi invocat acest motiv de revizuire trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii si anume: sa fie vorba de hotarari definitive contradictorii chiar daca prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, sa fie vorba de hotarari pronuntate in acelasi litigiu, adica sa existe tripla identitate de elemente (parti, obiect, cauza), hotararile contradictorii sa nu fi fost pronuntate in acelasi dosar ci in procese diferite, in al doilea proces sa nu fi fost invocata exceptia puterii de lucru judecat sau chiar daca a fost ridicata sa nu se fi discutat, sa se ceara anularea celei de-a doua hotarari care s-a pronuntat cu incalcarea puterii lucrului judecat.

In cauza, analizand cererea petentei raportat la cerintele de mai sus, Curtea a constatat ca aceasta nu poate fi primita intrucat nu se incadreaza in dispozitiile art. 322 punctul 7 Cod procedura civila, cea de-a doua si cea de-a treia conditie, respectiv cele referitoare la necesitatea ca cele doua hotarari sa fi fost pronuntate in acelasi litigiu, ceea ce presupune existenta identitatii de parti, cauza si obiect, si ca hotararile contradictorii sa nu fi fost pronuntate in acelasi dosar ci in procese diferite nefiind indeplinite.

Astfel, s-a retinut ca cele doua decizii cu privire la care petenta sustine ca ar fi contradictorii au fost pronuntate in acelasi dosar, prima decizie a Tribunalului Vrancea fiind o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare, iar cea de-a doua fiind o decizie data, pe fond, in recurs, dupa rejudecare.

Pe de alta parte, imprejurarea ca prin cea de-a doua decizie pronuntata pe fondul litigiului nu au fost respectate indicatiile date de instanta care a dispus initial casarea cu trimitere spre rejudecare nu este de natura sa atraga incidenta cazului de revizuire reglementat prin dispozitiile art. 322 punctul 7 Cod procedura civila.