Stabilire pensie de intretinere raportata la venitul minim

Prin cererea inregistrata sub nr.14857/231/2010 reclamantul B.C. a chemat in judecata pe parata B.C., solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa se dispuna desfacerea casatoriei din vina paratei, incredintarea spre crestere si educare a minorului, obligarea paratei la plata pensiei de intretinere, precum si revenirea acesteia la numele purtat anterior incheierii casatoriei.

In motivarea cererii, reclamantul a invocat existenta unor neintelegeri grave intre soti care fac imposibila continuarea casatoriei.

Parata, legal citata, s-a prezentat in instanta si a depus la dosarul cauzei intampinare si cerere reconventionala prin care arata ca este de acord cu divortul, fara motivarea sentintei, dar nu si cu celelalte capete de cerere din actiune .

Prin sentinta civila nr. 363/19.01.2011 s-a admis cererea si totodata fiind incredintat catre parat pe minorul B.V., reclamantul a fost obligat la plata catre parata a sumei de 30 lei lunar, instanta de fond retinand incidenta prevederilor art. 86 si art. 94 codul familiei.

Impotriva acestei hotarari reclamantul B.C. a declarat apel sustinand in principal incredintarea spre crestere si educare a minorului B.V. iar in subsidiar reducerea cuantumului pensiei de intretinere .

Prin decizia civila nr. 94/19.04.2011 Tribunalul Vrancea a anulat ca netimbrat motivul de apel privind incredintarea minorului B.V. spre crestere si educare.

A respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul B.C. impotriva sentintei civile nr. 363/19.01.2011 a Judecatoriei Focsani.

A fost obligat apelantul la 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre intimata.

S-a retinut in motivarea deciziei ca apelantul desi a fost incunostiintat cu privire la indeplinirea obligatiei de plata a taxei judiciare de timbru in suma de 3 lei si timbru judiciar de 0,3 lei nu s-a conformat dispozitiilor legale, astfel ca se impune aplicarea dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997.

In ceea ce priveste al doilea motiv de apel instanta retine reaua-credinta a reclamantului de a prezenta cuantumul veniturilor realizate in Italia astfel ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca se impune stabilirea obligatiei de intretinere functie de venitul minim existent in acest stat .

Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul B.C. criticand-o pentru nelegalitate pentru urmatoarele motive:

- in mod eronat cuantumul pensiei de intretinere a fost stabilit fara a exista la dosarul cauzei vreun inscris care sa justifice pretentiile intimatei in legatura cu veniturile realizate de apelant in Italia;

- cuantumul pensiei de intretinere este stabilit aleatoriu fara a se avea in vedere posibilitatile de plata ale celui obligat.

Prin intampinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat intrucat hotararea instantei de fond este temeinica si legala si judicios motivata.

Curtea a constatat recursul declarat de reclamant ca fiind fondat.

In speta, reclamantul-recurent a sustinut in mod constant ca munceste zilier in Italia fara un contract de munca, neavand loc de munca stabil.

De altfel, intimata nu a prezentat nici la instanta de fond si nici la instanta de apel dovezi cu privire la veniturile realizate de reclamant in Italia sustinand doar ca se impune obligarea la plata unei pensii lunare de intretinere raportata la venitul minim platit in acest stat .

Potrivit dispozitiilor art. 94 din Codul familiei intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.

Reclamantul nu poate fi obligat la o pensie de intretinere calculata aleatoriu cat timp nu s-a facut dovada unor venituri certe realizate in Italia pe baza unui contract de munca .

In lipsa unor dovezi certe pe baza carora sa se poata stabili veniturile reale pe care reclamantul le obtine, cuantumul pensiei de intretinere urmeaza a se stabili in functie de venitul minim pe economia nationala care in prezent este de 640 lei.