Uzufruct. Transmitere drept de proprietate

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca, la data de 19.12.2003 intre parti s-a incheiat contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr.2300/19.12.2003, prin care reclamanta transmitea paratilor dreptul de proprietate asupra imobilului situat in comuna C jud. Braila, cvartal 4, parcelele 270-271 format din teren in suprafata real masurata de 1271 mp si constructiile de pe teren notate pe planul de situatie al imobilului cu C1 si C2, cu o suprafata totala construita de 86,42 mp, cu rezerva dreptului de uzufruct asupra intregului imobil. Pretul vanzarii a fost stabilit la 8000 lei din care suma de 4000 lei s-a achitat la data semnarii si autentificarii actului iar diferenta de 4000 lei s-a transformat intr-o obligatie de intretinere si ingrijire completa in favoarea reclamantei.
Din declaratiile martorilor audiati in cauza, martori care sunt vecini cu partile, instanta a retinut ca paratii locuiesc in imobilul ce face obiectul contractului de vanzare - cumparare iar reclamanta locuieste la o vecina. De asemenea a retinut ca paratii s-au mutat in imobil cu acordul reclamantei si, desi in prezent aceasta nu mai este de acord cu aceasta situatie, paratii refuza sa paraseasca imobilul.
Avand in vedere ca prin simplul fapt ca paratii locuiesc in imobil acestia aduc atingere dreptului de uzufruct al reclamantei, situatie ce nu mai corespunde vointei reclamantei, instanta a admis actiunea si a obligat pe parati sa respecte dreptul de uzufruct al reclamantei cu privire la imobilul in litigiu.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii O.I. si O.F. invocand nelegalitatea sentintei rezultand din aceea ca instanta de fond nu a analizat toate probele administrate in cauza, intemeindu-si solutia adoptata, in exclusivitate, pe raspunsurile reclamantei la interogatoriu si fara a argumenta temeinic hotararea .
Prin decizia civila nr. 216 din 06.12.2010 a Tribunalului Braila apelul paratilor a fost respins ca nefondat, acestia fiind obligati la plata catre reclamanta a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .
Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut ca nu au fost incalcate dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod de procedura civila de catre prima instanta deoarece sentinta apelata respecta aceste prevederi, continand motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, instanta de fond analizand probele administrate si a aratand considerentele pe care se intemeiaza solutia pronuntata in cauza.
Impotriva deciziei civile nr. 216 din 06.12.2010 a Tribunalului Braila au declarat recurs paratii criticand-o pe motive de nelegalitate, conform dispozitiilor art. 304 punctele 7 si 9 Cod procedura civila.
In esenta, recurentii au sustinut ca decizia atacata ca si sentinta primei instante, de altfel, nu sunt suficient motivate, fiind incalcate dispozitiile art. 261 alin. 5 Cod procedura civila.
Pe de alta parte, au aratat ca hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii, in dezvoltarea acestui motiv de recurs paratii facand analiza probelor administrate in cauza, probe din care, in opinia acestora, rezulta fara dubii ca s-au mutat in casa reclamantei la cererea expresa a acesteia si ca, in prezent, reclamanta refuza efectiv sa revina in imobilul in litigiu pe care l-a parasit prin vointa proprie si nu alungata de catre parati.
Au solicitat admiterea recursului si modificarea in tot a hotararilor pronuntate in cauza in sensul respingerii actiunii reclamantei ca nefondata.
Recursul a fost respins ca nefundat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 517 Cod Civil, uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta . Ca atare, proprietarul lucrului este redus doar la dreptul de a dispune juridic de acesta, neputandu-se servi sau bucura de lucru caci ii este interzis sa lipseasca pe uzufructuar de folosinta acestuia.
Pe de alta parte, uzufructuarul poate sa exercite toate actiunile care au ca obiect realizarea drepturilor a caror folosinta o are, intocmai cum le-ar putea exercita proprietarul .
Nudul proprietar nu are fata de uzufructuar decat o obligatie pasiva sau negativa si, cat timp dureaza uzufructul, el trebuie sa respecte sarcina reala stabilita contractual, in conformitate cu art. 518 Cod civil.
In speta, reclamanta a chemat in judecata pe cei doi parati solicitand ca acestia sa fie obligati sa ii respecte dreptul de uzufruct asupra imobilului in litigiu in sensul de a-i lasa liber in intregime imobilul.
Reclamanta a facut dovada calitatii sale de uzufructuar precum si a faptului ca nu-si poate exercita drepturile ce ii revin asupra imobilului care este stapanit de catre parati in timp ce ea este nevoita sa locuiasca la o vecina din cauza neintelegerilor pe care le are cu acestia.
Sub acest aspect a fost apreciata ca fiind lipsita de relevanta imprejurarea ca paratii s-au mutat in imobil cu acordul reclamantei cata vreme, pe parcursul timpului, intre parti au intervenit grave neintelegeri, urmare carora reclamanta a fost nevoita sa paraseasca imobilul, fiind astfel impiedicata sa se bucure de drepturile pe care le asupra acestuia in virtutea calitatii sale de uzufructuar.
Fara a reanaliza probele administrate in cauza, intrucat acest lucru nu este permis in recurs, Curtea a constatat ca instantele au pronuntat solutii legale, facand o corecta aplicare a legii, respectiv a dispozitiilor art. 517 si 539 Cod civil, ce reglementeaza uzufructul.
Cum potrivit art. 539 alin. 1 Cod Civil, proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatama drepturile uzufructuarului, dat fiind ca, in speta, simpla imprejurare ca paratii ocupa imobilul in litigiu a determinat-o pe reclamanta sa plece si sa locuiasca in vecini impiedicand-o sa-si exercite dreptul de folosinta asupra imobilului, Curtea a constatat ca exista suficiente temeiuri care sa justifice solutia de admitere a pretentiilor reclamantei, criticile formulate de recurenti fiind neintemeiate.
Critica potrivit cu care hotararile pronuntate in cauza nu ar fi motivata a fost inlaturata intrucat, din verificare acestora, Curtea a constatat ca au fost respectate cerintele art. 261 Cod procedura civila, instantele aratand pe larg argumentele de fapt si de drept care au determinat adoptarea solutiilor pronuntate, cu indicarea probelor pe care acestea se sprijina si a motivelor pentru care anumite probe nu au putut fi primite. (Red. I.A.B.)