Plata despagubiri, Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive

S-a luat act ca reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecata .
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul, in calitate de nepot de fiu al defunctilor ______ a facut dovada ca bunicii sai au detinut in proprietate printre altele un conac si o crama, situate in______, preluate ulterior de stat in baza decretului 83/1949.
In temeiul legii 10/2001 reclamantul a initiat procedura administrativa prealabila in scopul revendicarii imobilelor in cauza .
Dupa primirea notificarii inaintata de reclamant si a actelor doveditoare, SC _____ SA , societate detinatoare a imobilului la data notificarii, achiesand in mod tacit asupra dreptului reclamantului privind imobilele in cauza, s-a adresat reclamantului cu o scrisoare de intentie intr-o viitoare colaborare cu acesta fara insa a da curs in mod concret notificarii reclamantului.
Tergiversarea solutionarii notificarii reclamantului a condus in anul 2005 la vanzarea la licitatie publica a imobilelor in cauza, licitatiei organizata de Administratia Finantelor Publice_____, in calitate de creditor al SC _______. Prin vanzari succesive ale imobilelor in cauza acestea au ajuns in proprietatea unor societati comerciale .
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman , instanta de fond a retinut urmatoarele :
Practica judiciara constanta intemeiata pe jurisprudenta CEDO (cauzele Radu contra Romaniei, strainul contra Romaniei, Toganel si Gradinaru contra Romaniei) este in sensul ca fostilor proprietari deposedati de imobile si nedespagubiti de stat li se cuvin despagubiri calculate la valoarea de piata a bunurilor de care au fost deposedati, despagubiri care se impun a fi platite de paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor.
In raport de calificare juridica data actiunii dedusa judecatii , instanta a apreciat ca paratul Ministerul Finantelor, in reprezentarea Statului Roman potrivit art. 2 si 3 pct.48 din HG 386/2007, are calitate procesuala pasiva , considerente in raport de care instanta a respins exceptia invocate ca fiind neintemeiata .
Referitor la exceptia inadmisibilitatii actiunii s-au retinut urmatoarele :
Temeiul juridic al actiunii reclamantului vizeaza si dispozitiile art. 480-481 cod civil, art. 44 din Constitutie, art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia europeana a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului (cu privire la garantarea dreptului de proprietate ).
In conditiile in care reclamantul a urmat procedura prealabila administrativa prevazuta de legea nr. 10/2001, insa timp de 10 ani s-a lovit de pasivitatea si refuzul autoritatilor competente de a emite decizia de solutionare a notificarii , respingerea actiunii ca inadmisibila, introdusa pe dreptul comun, dupa aparitia legii 10/2001, incalca dreptul reclamantului privind accesul la justitie si dreptul sau de proprietate garantat de Constitutie, precum si norma europeana care garanteaza protectia unui bun sau a unei sperante legitime cu privire la valoarea patrimoniala respectiva .
In acest sens este si dezlegarea data recursului in interesul legii, pronuntata prin decizia nr. 33 din 9.06.2008 a Sectiilor Unite ale ICCJ .
In raport de considerentele expuse, instanta a respins exceptia invocata ca neintemeiata.
Fata de probele administrate in cauza si considerentele retinute, avand in vedere dispozitiile art. 480-481 cod civil, art. 998 si urmatoarele cod civil, art. 44 din Constitutie, instanta a admis actiunea reclamantului si a obligat paratul sa plateasca reclamantului suma de 143 070 lei despagubiri reprezentand contravaloarea la pretul de circulatie a conacului si cramei, potrivit evaluarii efectuata de catre expert _______, pret actualizat la data platii efective.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Directia Generala a Finantelor Publice ____, in numele Statului Roman, care a criticat-o pentru nelegalitate.
Astfel, a sustinut apelanta, instanta de fond a respins in mod eronat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, retinand neintemeiat ca practica judiciara, intemeiata pe jurisprudenta CEDO, este in sensul ca fostilor proprietari deposedati de imobile si nedespagubiti de stat, li se cuvin despagubiri calculate la valoarea de piata a bunurilor de care au fost deposedati, despagubiri care trebuie platite de paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
A sustinut apelanta ca reclamantul si-a precizat obiectul actiunii, respectiv obligarea paratului Statul Roman la plata pretului actualizat al imobilelor conac si crama, si in drept a invocat prevederile art. 998 si urmatoarele, art. 1073 si urmatoarele Cod civil, coroborate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
A mai sustinut apelanta ca actiunea in revendicare a fost introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, intrucat imobilul in litigiu se afla in posesia unei alte persoane juridice.
Mai mult, s-a mai invederat, reclamanta a initiat procedura administrativa prevazuta de legea speciala, pe care nu a finalizat-o, inclusiv prin folosirea cailor de atac.
Lipsa raspunsului la notificare pe o perioada foarte indelungata, pe care trebuia sa-l dea unitatea detinatoare a imobilului, nu este imputabil Statului Roman, intrucat omisiunea de a raspunde la notificare in termen legal nu apartine acestuia.
Apelanta a invocat prevederile art. 28 al.3 din Legea nr. 10/2001, potrivit carora Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice putea fi actionat in instanta numai in situatia in care unitatea detinatoare a imobilului nu a fost identificata, iar o alta conditie era ca cererea de chemare in judecata sa fie formulata in termen de 90 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin.1.
S-a mai sustinut ca termenul mai sus mentionat este un termen de decadere cu privire la care instantele au obligatia de a se pronunta din oficiu .
Prin decizia civila nr.______, Tribunalul ____ a admis apelul, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, a schimbat in tot sentinta atacata si pe fond a respins actiunea reclamantului.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul ______.
In motivarea recursului, s-a sustinut ca decizia pronuntata de tribunal incalca prevederile art. 304 pct.4 Cod pr.civila, instanta depasindu-si atributiile puterii judecatoresti, in sensul ca a incalcat principiul separatiei puterilor in stat si reglementarile internationale.
Al doilea motiv de recurs a fost fundamentat pe dispozitiile art. 304 pct.7 Cod pr.civila, mentionandu-se ca hotararea atacata cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii.
De asemenea, recurentul a mai sustinut ca instanta de apel a apreciat in mod eronat inscrisurile deduse judecatii, iar hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, fiind data cu aplicarea gresita a legii.
Prin decizia civila nr. ____ pronuntata de Curtea de Apel ____ s-a admis recursul reclamantului, s-a casat decizia atacata si s-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului _____.
In considerentele deciziei de casare s-a retinut ca tribunalul a decis atat ca singurul parat din cauza, respectiv Statul Roman, nu are calitate procesuala pasiva, dispunand in mod expres admiterea exceptiei formulata sub acest aspect de catre paratul mentionat, dar s-a pronuntat si pe fond, respingand actiunea dedusa judecatii.
Procedand la rejudecarea apelului declarat de catre D.G.F.P., in numele si pentru Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, in baza mandatului de reprezentare nr. 72646/28.04.2011, tribunalul constata ca acesta este fondat, pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare:
Prin cererea introdusa la Tribunalul_____in data de 30.09.2009, reclamantul a chemat in judecata paratele SC _______ prin lichidator judiciar, Directia Generala a Finantelor Publice , SC ______si SC_____, solicitand sa se constate nulitatea absoluta partiala a actelor de adjudecare prin care ultimele doua parate au adjudecat de la debitorul SC _____, prin intermediul creditoarei Administratia Finantelor Publice a Municipiului _______ conacul si crama situate in incinta Fermei Zootehnice ______.
De asemenea, prin petitul actiunii, reclamantul a solicitat anularea tuturor actelor de instrainare a imobilelor conac si crama, incheiate ulterior actelor de adjudecare, precum si restituirea in natura, in deplina proprietate si linistita posesie, a celor doua bunuri mentionate.
La data 10.05.2010 reclamantul, prin imputernicitul sau, a depus la instanta de fond concluzii scrise, prin care si-a precizat actiunea si cadrul procesual, mentionand ca renunta la chemarea in judecata a paratilor initiali, urmand a fi introdus in cauza paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, pentru a fi obligat, in conformitate cu art. 480 si urm. Cod civil, la acordarea de despagubiri pentru cele doua imobile - conac si crama.
In raport de aceste precizari, prin sentinta civila nr. _____, Tribunalul _____ si-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei ______.
La Judecatoria ____s-a format dosarul nr. ____.
In data de 03.12.2010 reclamantul a depus la aceasta instanta o cerere precizatoare, prin care a inteles sa clarifice cadrul procesual si temeiul de drept al actiunii.
Astfel, reclamantul a mentionat ca are calitatea de parat in cauza Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, ca obiectul cererii il reprezinta obligarea paratului la plata pretului de piata, actualizat la momentul platii efective, aferent imobilelor conac si crama, precum si ca temeiul de drept al actiunii il reprezinta dispozitiile art. 998 si urm. si art. 1073 si urm. Cod civil, coroborate cu dispozitiile Legii nr. 10/2001.
Prin notele scrise depuse la data de 31.12.2010, D.G.F.P. _____ a invocat faptul ca Statul Roman nu are calitatea de unitate detinatoare a bunurilor imobile ce au apartinut autorului reclamantului, si ca acesta nu a finalizat procedura administrativa prevazuta de Legea nr. 10/2001.
Luand in discutie exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Statului Roman, prima instanta a retinut, in considerentele sentintei civile nr. 874/2011, ca practica judiciara constanta, intemeiata pe jurisprudenta CEDO, este in sensul ca fostilor proprietari deposedati de imobile si care nu au fost despagubiti de stat, li se cuvin despagubiri calculate la valoarea de piata a bunurilor, despagubiri care se impun a fi platite de paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
In raport de calificarea juridica data actiunii, instanta fondului a apreciat ca paratul Ministerul Finantelor, in reprezentarea Statului Roman conform art. 2 si 3 pct.48 din HG nr. 386/2007, are calitate procesuala pasiva, motive pentru care a respins ca neintemeiata exceptia invocata de catre parat.
Considerentele primei instante, referitoare la calitatea procesuala pasiva a Statului Roman in actiunea dedusa judecatii, asa cum aceasta a fost modificata si precizata de catre reclamant, sunt nefondate.
In mod cert, la data de 09.11.2001, cand reclamantul a formulat notificarea pentru restituirea in natura a imobilelor conac si crama, aceste bunuri se aflau in patrimoniul paratei initiale, SC _____.
In sensul art. 22 alin.1 din Legea nr. 10/2001, societatea comerciala mai sus mentionata era persoana juridica detinatoare a bunurilor, care trebuia notificata in legatura cu restituirea acestora.
Prin adresa nr. 1361/19.11.2001, Primaria _____a comunicat reclamantului ca unitatea detinatoare a imobilelor este SC ______, careia i-a transmis intreaga documentatie ce a stat la baza notificarii.
La data de 17.12.2001, reclamantul a expediat catre SC _____ o scrisoare prin care si-a expus considerentele si justificarile privitoare la restituirea in natura a celor doua imobile.
Este adevarat ca unitatea detinatoare mai sus mentionata nu a raspuns notificarii, dar aceasta imprejurare nu reprezinta prin ea insasi un motiv pentru modificarea cererii introductive in sensul precizat de reclamant, respectiv chemarea in judecata exclusiv a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, pentru obligarea acestuia la plata despagubirilor banesti reprezentand valoarea de piata a conacului si cramei.
Legea nr. 10/2001 a reglementat o procedura speciala de restituire in natura, ori in echivalent, a bunurilor imobile preluate abuziv in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989.
Din economia art. 28 al actului normativ mentionat, rezulta ca numai intr-o singura situatie persoana indreptatita poate chema in judecata statul, prin Ministerul Finantelor Publice, respectiv atunci cand unitatea detinatoare a imobilelor nu a fost identificata.
In speta, unitatea detinatoare a imobilelor, la data formularii notificarii, a fost identificata ca fiind SC ______, careia i-a si fost recomunicata de catre Primaria _____ intreaga documentatie de restituire a imobilelor care au apartinut autorului reclamantului.
In masura in care societatea comerciala mai sus mentionata era privatizata la data notificarii, reclamantul avea dreptul la despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, asa cum prevad expres dispozitiile art. 29 alin.1 din Legea nr. 10/2001, prevederi care sunt aplicabile chiar si in cazul in care respectivele bunuri au fost instrainate.
Alineatul 3 al articolului mentionat prevede ca masurile reparatorii in echivalent se propun de catre institutia publica ce efectueaza privatizarea, sau, dupa caz, a efectuat privatizarea, fiind aplicabile in mod corespunzator prevederile art. 26 alin.1. Aceste ultime dispozitii fac referire expresa la situatia in care nu este posibila restituirea in natura, imprejurare in care persoanei indreptatite i se acorda in compensare alte bunuri ori servicii, sau se propune de catre entitatea investita acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 250/2007, prevad, la pct. 29-2, ca pentru situatiile mentionate la alin.1 si 2 ale art. 29 din Legea nr. 10/2001, entitatea investita cu solutionarea notificarii (entitatea care a facut privatizarea), va emite o decizie prin care va propune acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (titlul VII din Legea nr. 247/2005).
Prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005, intitulat ``Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv``, au fost reglementate sursele de finantare, cuantumul si procedura de acordare a despagubirilor pentru imobilele care nu pot fi restituite in natura, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001.
Potrivit art. 13 alin.1 din respectul titlu, pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv si care nu mai pot fi restituite in natura se constituie Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, in subordinea Cancelariei Primului Ministru .
Interpretarea judicioasa a tuturor dispozitiilor legale mai sus mentionate, conduce la doua concluzii evidente:
1. A fost reglementata prin Legea nr. 10/2001 o procedura speciala de restituire in natura ori in echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989.
2. Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, nu are calitate procesuala pasiva in litigiile privind restituirea in natura ori in echivalent a unor asemenea imobile decat in situatia de exceptie reglementata de art. 28 din Legea nr. 10/2001, respectiv atunci cand unitatea detinatoare a bunurilor nu a fost identificata.
Intrucat legea speciala este de stricta interpretare si dispozitiile ei deroga de la dreptul comun, rezulta ca statul nu are calitate procesuala pasiva in cauza pendinte judecatii, deoarece a fost identificata unitatea detinatoare a imobilelor la data formularii, de catre reclamant, a notificarii privind restituirea acestora.
Mai mult, statul nu are aceasta calitate nici in situatia cand unitatea detinatoare a fost privatizata, situatie in care masurile reparatorii in echivalent se propun de catre institutia publica ce efectueaza sau, dupa caz, a efectuat privatizarea.
Asa fiind, raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, va admite apelul declarat in numele acestuia de catre D.G.F.P. ____ si va schimba in tot sentinta atacata, in sensul ca va respinge actiunea ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.