din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3857 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Servitute de vedere. Servitutea privind picatura stresinilor

Servitute de vedere. Servitutea privind picatura stresinilor

  Publicat: 05 Oct 2012       9864 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Prin actiunea inregistrata pe rolul instantei sub nr. (�) reclamantii I. E. si I.M. au chemat in judecata pe parata B. M., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa fie obligata parata
sa-si inchida ferestrele ce au vedere directa spre terenul proprietatea lor si sa-si refaca acoperisul astfel incat picatura streasinei si zapada sa nu mai cada pe terenul lor.

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Spatiu aflat dincolo de atmosfera Pamantului, care nu este supus suveranitatii vreunui stat.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta forma raspunderii sociale stabilita de stat, in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este acea entitate destinata realizarii platii prin echivalent a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de statul rom�n in perioada de referinta a actelor normative prevazute la art.1 alin. (1)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca sunt proprietarii imobilului teren in suprafata de 360 mp. situat in intravilanul (a��), cu vecinii expres mentionati, teren dobandit prin contractul de vanzare-cumparare nr. (a��). Mai sustin ca, pe una dintre laturi se invecineaza cu parata care, in mod ilegal si fara acordul lor, a construit si construieste un imobilale carui ferestre sunt amplasate astfel incat au vedere directa catre proprietatea lor. Mai precizeaza ca, acoperisul imobilului a fost construit astfel incat picatura streasinei si zapada se scurge pe terenul lor, astfel ca solicita admiterea actiunii.
In drept, au invocat dispozitiile art. 611, 614 cod civil.
Au depus alaturat, in copie, inscrisuri .
In sedinta publica din (a��) reclamantii si-au completat cererea de chemare in judecata, in sensul ca solicita ca in situatia in care parata nu-si va inchide de buna voie ferestrele ce au vedere directa spre terenul proprietatea lor sa fie ei abilitati sa faca aceste lucrari pe cheltuiala paratei .
Desi legal citata, parata nu a formulat intampinare, insa a depus la dosar inscrisuri .
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
Expertiza tehnica a fost intocmita si depusa la dosar de expert (a��).
Din examinarea lucrarilor din dosar, instanta a retinut,
Reclamantii sunt proprietarii unui teren in suprafata de 360 mp situat in intravilanul (a��), asa cum rezulta din contractul de vanzare cumparare autentificat sub numarul (a��) de BNP (a��), si se invecineaza pe una din laturi cu parata din prezenta cauza.
Parata pe terenul limitrof cu cel al reclamantilor si-a edificat o serie de constructii cu destintia de pensiune si anexe ce deservesc acest spatiu .
In cauza s-a efectuat un raport de expertiza constructor si expertiza completare (a��) prin care au fost identificate toate imobilele edificate de parata si ferestrele ce au vedere directa sau piezisa spre terenul proprietatea paratilor. S-a stabilit totodata si imprejurarea ca deschiderile efectuate spre terenul reclamantilor nu respecta prevederile legale, respectiv 1,90 ml pentru cele cu vedere directa si 0,60 ml pentru cele cu vedere piezisa precum si aceea ca cele patru cladiri identificate pe terenul paratei sunt edificate pe linia de hotar ce desparte cele doua fonduri limitrofe.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligatia de a face, expertul constructor a stabilit ca de la corpurile 1 si 2 apa de ploaie cade pe terenul reclamantilor iar preluarea si dirijarea acestora pe terenul paratei se poate face prin modificarea acoperisului si montarea jgheaburilor sau burlanelor cu dirijare prin pereti catre proprietatea paratei.
La raportul de expertiza constructor au fost atasate si planse foto.
Se retine asadar ca potrivit concluziilor raportului de expertiza si planselor foto anexate s-au identificat urmatoarele: la corpul 1 - Bar- 2 bucati fereastra cu dimensiunile 1.00 x 0,80 la H= 2,50, la corpul 2 - Bucatarie si spatiu cazare - 2 bucati ferestre cu vedere directa de 1,20 x 1,20, 2 bucati ferestre fixe de 55 x 60 si 50 x 60, 1 bucata fereastra de 0,90 x 0,90, precum si alte doua ferestre cu vedere piezisa situate la mansarda, la corpul 3 + 4 reprezentand demisol, parter, etaj si mansarda, si anume corp ,, 3,, 2 bucati ferestre mobile de 90x70 respectiv 30 x 30 pozitionate la parter, 2 bucati ferestre mobile 30 x 60 pozitionate la etaj si la corpul ,, 4,, 1 bucata fereastra mobile 30 x 60 situata la etaj, un gol de fereastra 35x 42 situat la demisol , precum si doua bucati ferestre pozitionate la nord si situate la parter pe zidul hotarului si 2 bucati ferestre pozitionate la est spre rau, situate la parter si etajul 1.
Deasemenea se retine ca pentru o serie de ferestre s-au efectuat inchiderile cu caramida opaca tip Nevada, respectiv la corpul 1 un gol inchis si la corpul 4 ferestre inchise astfel.
Desemenea potrivit planselor foto anexate se retine ca prin raportul de expertiza constructor nu au fost mentionate 2 ferestre cu vedere piezisa montate la corpul 3, aspect ce poate fi insa suplinit de catre instanta de judecata prin hotararea ce se va pronunta.
Astfel instanta retine ca , exercitiul dreptului de proprietate este subsumat, potrivit normelor constitutionale, conceptului de buna credinta, obligatiei de neatingere a drepturilor si libertatilor altor persoane (art. 57), precum si de asigurare a bunei vecinatati [art. 44 alin. (8)]. Vazute ca limite interne de exercitare a dreptului de proprietate, aceste obligatii fiinteaza numai ``in scopul pentru care ele au fost prevazute`` art. 18 din Conventia ratificata prin Legea nr. 30/1994, text prevalent conform art. 11 alin. (3) din Constitutie), adica, conform art. 3 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, in deplina concordanta cu finalitatea economica si sociala a dreptului de proprietate . Ipoteza negativa a nesocotirii acestor limite, desemneaza abuzul de drept si atrage raspunderea juridica pentru prejudiciilor majore cauzate tertilor.
In sensul acestor reguli de drept, textul art. 611-613 C. civ. limiteaza exercitiul dreptului de proprietate prin obligarea proprietarilor fondurilor limitrofe de a nu deschide ferestre, balcoane, etc. la o distanta mai mica de 1,90 ml, daca vederea este directa asupra fondului vecin sau de 0,60 ml, cand vederea este oblica asupra acestuia.
Textele mentionate limiteaza, ca atare, exercitiul dreptului de proprietate in cazul vederii directe asupra fondului vecin.
Totodata se retine ca servitutea privind picatura stresinilor prevazuta de art. 615 Cod Civil, este o obligatie impusa celui care construieste o casa de a-si face streasina in asa fel incat apele rezultate din ploi sa se scurga pe terenul sau sau in strada si nu pe terenulvecinului.
Odata apa de ploaie cazuta pe fond, conform art, 615, aceasta apa poate fi lasata sa se scurga pe fondul inferior in mod natural, deoarece vecinul este supus la servitutea de scurgere conform art. 578.
In consecinta si avand in vedere cele mai sus mentionate instanta va admite in parte actiunea si va obliga parata da procedeze la inchiderea ferestrelor ce au vedere directa sau piezisa la terenul reclamantilor prin montarea unor materiale din sticla opaca , respectiv: la Corpul 1 - Bar- 2 bucati fereastra cu dimensiunile 1.00 x 0,80 la H= 2,50, Corpul 2 - Bucatarie si spatiu cazare - 2 bucati ferestre cu vedere directa de 1,20 x 1,20, 2 bucati ferestre fixe de 55 x 60 si 50 x 60, 1 bucata fereastra de 0,90 x 0,90, precum si alte doua ferestre cu vedere piezisa situate la mansarda, Corpul 3 + 4 reprezentand demisol, parter, etaj si mansarda, si anume corp ,, 3,, 2 bucati ferestre mobile de 90x70 respectiv 30 x 30 pozitionate la parter, 2 bucati ferestre mobile 30 x 60 pozitionate la etaj, corpul ,, 4,, 1 bucata fereastra mobile 30 x 60 situata la etaj, un gol de fereastra 35x 42 situat la demisol , precum si doua bucati ferestre pozitionate la nord si situate la parter pe zidul hotarului si 2 bucati ferestre pozitionate la est spre rau, situate la parter si etajul 1.
Obliga parata sa monteze la corpul 1 si 2 jgheaburi si burlane in vederea dirijarii apelor pluviale spre terenul proprietatea sa.
In baza art.274 C.p.c obliga parata catre reclamanti la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de (a��) lei reprezentand cheltuieli de judecata, onorariu de expert si onorariu de avocat.




Pronuntata de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 1576 din data 27.09.2011


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Valenii de Munte    Servitute de vedere    Contract de vanzare-cumparare    Servitutea privind picatura stresinilor    Raport de expertiza constructor    Drept de proprietate    Decretul 31/1954    Legea 30/1994
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Anularea procesului-verbal de contraventie
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 708 din data 23.03.2010

Reincredintare minor. Obligarea la plata pensiei de intretinere. Sistarea obligatiei de intretinere
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 1258 din data 31.05.2010

Constatarea existentei sau inexistentei dreptului de a executa silit terenul
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta penala nr. 371 din data 16.02.2010

Dobandirea terenului prin uzucapiune de lunga durata
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 398 din data 07.03.2011

Stabilirea liniei de hotar. Respectarea dreptului de proprietate si posesie
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 1575 din data 27.09.2011

Cerere de revizuire a sentintei penale. Lipsire de libertate in mod ilegal
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta penala nr. 7 din data 19.12.2011

Partaj avere succesorala
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 2039 din data 06.12.2011

Desfiintarea contractului de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 129 din data 25.01.2011

Contract de asigurare. Exceptia necompetentei teritoriale
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta civila nr. 1801 din data 01.11.2011