din anul 2007, atuul tau de DREPT!
958 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Calculul termenului masurii preventive a arestului

Calculul termenului masurii preventive a arestului

  Publicat: 21 Sep 2012       3120 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Prin incheierea nr. 1/21.03.2011 a Judecatoriei Lipova pronuntata in dosar nr. 319/250/2011 s-a admis propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria si in baza art.1491 raportat la art. 143 si art. 148 alin.1 lit. f) Cod procedura penala s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului MM, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 192 al. 2 si art. 197 al. 1 C. pen.; cu aplic. art. 33 lit. a C. pen., pentru o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 21 martie 2011, orele 17:30 si pana la data de 19 aprilie 2011, orele 17:30. S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventiva,

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. effractio, de la effringere " a zdrobi, a sparge"). Modalitate de savarsire a unor infractiuni constand in fosrtarea incuietorilor, ruperea legaturilor sau violarea oricarui dispozitiv de inchidere etc.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune asiguratoare prin care o persoana fizica sau juridica dispune pastrarea unei sume de bani in contul altei persoane, care renunta sa o primeasca.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Pentru a dispune astfel judecatorul a retinut ca:
Prin ordonanta emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Lipova la data de 21 martie 2011, in dosar nr. 266/P/2011, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva inculpatului MM, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 192 al. 2 si art. 197 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a) Cod penal.
In sarcina sa, s-a retinut ca in noaptea de 19/20 martie 2011, in jurul orelor 23:00, a patruns fara drept in locuinta partii vatamate MV de 85 de ani din loc.S, jud. Arad, si, prin violenta, a intretinut acte sexuale cu aceasta.
Examinand propunerea de arestare preventiva, raportat la cele retinute anterior, judecatorul a apreciat ca sunt indicii temeinice care sustin acuzarea inculpatului de a fi comis infractiunile retinute in sarcina sa, respectiv de a patrunde fara drept in locuinta partii vatamate MV de 85 de ani si prin violenta, de a intretine acte sexuale cu aceasta, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile savarsite se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani, existand probe certe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica plecand de la imprejurarile in care acesta a comis fapta, astfel incat a adus o atingere grava relatiilor sociale referitoare la sanatatea, libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei cu impact si rezonanta sociala negativa, determinate de sentiment de insecuritate in randul femeilor din comunitatea din care provine inculpatul. S-a mai retinut faptul ca inculpatul a savarsit fapta in timpul noptii si prin efractie.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul Mm, care prin motivele expuse oral a indicat ca a recunoscut savarsirea faptei si doreste sa fie cercetat in stare de libertate.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, respectiv: procese verbale de consemnare a plangerii, declaratii martori, proces verbal de cercetare la fata locului, declaratiile inculpatului care a recunoscut savarsirea faptei, tribunalul retine ca rezulta indicii temeinice ca inculpatul a savarsit faptele astfel cum a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Sub acest aspect, instanta de recurs retine si ca potrivit dispozitiilor art. 143 Cod procedura penala, masurile preventive necesita existenta presupunerii rezonabile privind savarsirea faptei imputate inculpatului, neputandu-se face aprecieri cu valoare de certitudine in acest moment procesual. Fata de probatoriul administrat pana in acest moment nu exista date care sa conduca la concluzia ca masura arestarii preventive dispusa fata de inculpat ar fi fost luata cu incalcarea prevederilor legale.
Cu privire la temeiul prevazut de art. 148 lit. f) Cod procedura penala tribunalul retine ca s-a apreciat la luarea masurii arestului preventiv ca este intrunita conditia prevazuta de art. 148 lit. f) teza a II-a - pericolul pentru ordinea publica. Astfel, pentru inculpatul MM s-a retinut ca desi nu are antecedente penale, faptele pentru care a fost cercetat sunt de o rezonanta sociala deosebita.
Tribunalul constata ca impotriva inculpatului isi gasesc incidenta dispozitiile art. 148 lit. f) din Codul de procedura penala (acuzele ce planeaza asupra acestuia vizeaza infractiuni ce sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, iar lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica, date fiind circumstantele reale retinute drept cadru al comiterii faptelor, natura infractiunii, caracterul activitatii infractionale). In concret, legal si temeinic a retinut prima instanta ca inculpatul a actionat in conditii propice respectiv : pe timp de noapte si asupra unei persoane lipsite de aparare datorata unei varste inaintate, Acest mod de savarsire descris si natura infractiunii : viol asupra unei persoane in varsta de 85 de ani a creat o stare de temere la nivelul unei comunitati mici. Lipsa antecedentelor penale, invocata de inculpat, or recunoasterea comiterii faptelor nu pot fi avute in vedere intrucat infractiunea de viol, fiind o infractiune contra libertatii sexuale, creeaza in randul opiniei publice o stare de temere si insecuritate, astfel ca probele care privesc savarsirea faptei constituie tot atatea probe certe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publica.
Analizand legalitatea incheierii prin care s-a dispus luarea masurii arestului preventiv, tribunalul constata ca recursul este fondat. Astfel, nelegal prima instanta, dispunand luarea masurii arestului preventiv pe o durata de 29 de zile, a efectuat un calcul cu incalcarea dispozitiilor art. 188 Cod procedura penala conform caruia ``In calcularea termenelor privind masurile preventive, ora sau ziua de la care incepe si cea la care se sfarseste termenul intra in durata acestuia``. Asa cum rezulta din textul de lege mentionat, actualul cod de procedura penala a instituit, in privinta masurilor preventive, sistemul de calcul `` pe zile pline``. De asemenea, potrivit legii, durata retinerii se determina pe ore, iar durata arestarii preventive se determina pe zile . Legea nu permite ca la calcularea unui termen pe zile sa se tina seama concomitent , si de ora la care a inceput curgerea termenului, caci in acest mod se ajunge in mod inevitabil la prelungirea termenului pe care legea l-a stabilit in zile .
In prezenta cauza, inculpatul a fost retinut la data de 20.03.2011 ora 17,30, iar prima instanta a dispus arestarea pe durata de 29 de zile stabilind nelegal ca termenul ar incepe sa curga la data de 21.03.2011 ora 17,30 si ca s-ar implini in data de 19.04.2011 ora 17,30 ( depasind cu mai mult de o zi durata de 30 de zile).
Fata de aceste motive tribunalul in baza art.38515 alin. 1 lit. d) Cod procedura penala va admite recursul declarat de inculpatul MM, impotriva incheierii penale nr. 1/21.03.2011 a Judecatoriei Lipova, cu privire la calculul termenului masurii preventive a arestului si in rejudecare va dispune ca termenul de 29 de zile privind luarea masurii arestului preventiv fata de inculpatul MM sa inceapa din data de 21.03.2011 pana la data de 18.04.2011 inclusiv.




Pronuntata de: Tribunalul Arad - Hotarare nr. 18 din data 24.03.2011


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Lipova    Parchetul de pe langa Judecatoria Lipova    Arestare preventiva    Calculul termenului masurii preventive a arestului    Circumstante reale    Viol    Infractiune contra libertatii sexuale
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Uzucapiune. Dreptul de superficie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 379 din 21 ianuarie 2005

Uzucapiune. Dreptul de superficie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 379 din 21 ianuarie 2005

Uzucapiune. Dreptul de superficie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 379 din 21 ianuarie 2005

Conversiunea unui act de vanzare- cumparare lovit de nulitate absoluta. Conditii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad, Decizia nr. 455 din 02.04.2012

Calitatea procesuala pasiva si raspunderea civila delictuala a persoanei juridice. Fond funciar
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad, Decizia nr. 73 din 31.01.2012

Uzucapiune. Dreptul de superficie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 379 din 21 ianuarie 2005

Uzucapiunea. Dreptul de superficie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 379 din 21 ianuarie 2005

Uzucapiune. Dreptul de superficie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 379 din 21 ianuarie 2005