Desfacere casatorie. Incredintare minor

A admis cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta
A declarat desfacuta casatoria partilor incheiata la data de 2 decembrie 2001 si inregistrata sub nr. 8 in Registrul Starii Civile al Primariei com. Poienesti, jud. Vaslui, in temeiul art. 617, alin. 2 Cod procedura civila;
A incredintat minorul E S-C, nascut la data de 20 mai 2003, paratei-reclamante;
A fost obligat reclamantul-parat la plata unei pensii de intretinere lunare in favoarea minorului, in cuantum de A� din salariul minim pe economie garantat in plata, de la data de 19 noiembrie 2008 si pana la majoratul beneficiarului;
A dispus revenirea paratei-reclamante la numele avut anterior casatoriei, cel de ``P``;
A constatat compensate cheltuielile de judecata, in temeiul dispozitiilor art. 276 Cod procedura civila;
S-a retinut de catre instanta de fond ca:
Casatoria partilor a fost incheiata la data de 2 decembrie 2001, din casatorie rezultand minorul.
Incepand cu anul 2005, relatia de cuplu a inceput sa se deterioreze, datorita comportamentului reclamantului-parat, care, asa cum rezulta din declaratia martorei B M coroborat cu inscrisurile depuse (fila 40-41), a dezvoltat un comportament violent, provocand internarea paratei-reclamante in spital.
Ancheta sociala efectuata in cauza a aratat ca familia de provenienta a paratei-reclamante a construit pe terenul comun o locuinta pentru parata-reclamanta si pentru minor, in vederea separarii complete de reclamantul-parat. In aceasta locuinta, parata-reclamanta locuieste impreuna cu copilul din 20 ianuarie 2009, avand o relatie buna cu toti membrii familiei si ai comunitatii.
Inscrisurile depuse de catre parata-reclamanta sustineau probator asertiunile anchetei sociale, in sensul implicarii paratei-reclamante si a parintilor sai in cresterea si educarea minorului.
Asa cum rezulta din toate probele administrate in cauza, reclamantul-parat a plecat in strainatate pe o durata nedeterminata.
Inscrisurile depuse de catre parata-reclamanta atestau faptul ca parata-reclamanta a acordat o permanenta atentie relatiei sale cu minora, atat in ceea ce priveste confortul material cat si cel moral. Erau elocvente in acest sens, referintele medicului de familie, ale educatorilor, ale primarului - prin referatul de ancheta sociala, care coroborate cu declaratiile martorei B M, au condus la ideea ca parata-reclamanta intruneste toate conditiile necesare in vederea incredintarii minorului.
Pentru aceste motive, instanta a inlaturat declaratia martorei E A, a carei declaratie nu poate fi coroborata cu nici un alt mijloc de proba .
Raportat la motivele actiunii principale formulate de catre reclamant si la cele formulate de parata-reclamanta prin cererea reconventionala, asa cum au fost ele sustinute probator, instanta de fond si-a format convingerea existentei unei culpe comune a partilor care concura la imposibilitatea continuarii relatiei maritale.
Ca atare, luand act de manifestarea de vointa a partilor privitoare la modificarea actiunii, respectiv a cererii reconventionale, in sensul pronuntarii unei hotarari nemotivate, prima instanta a retinut, ca incidente in speta, dispozitiile art. 617 alin. 1 - privitoare la vina ambelor parti - asa cum reiesea din probele administrate - si a pronuntat o hotarare nemotivata, potrivit dispozitiilor art. 617 alin. 2 Cod procedura civila.
In ceea ce priveste cererea accesorie de incredintarea a minorului l, pentru considerentele de fapt aratate anterior, instanta de fond a incredintat minorul, paratei-reclamante spre crestere si educare, in temeiul dispozitiilor art. 42 Codul familiei raportat la art. 43 alin. 1 Codul familiei.
Pe cale de consecinta, instanta a obligat reclamantul-parat, in temeiul dispozitiilor art. 89 si 94 Codul familiei, la plata unei pensii de intretinere lunare, in cuantum de A� din venitul minim pe economie garantat in plata, de la data introducerii actiunii si pana la majoratul beneficiarului.
Privitor la cererea accesorie referitoare la nume, in temeiul dispozitiilor art. 40 alin. final Codul familiei, instanta a dispus revenirea paratei-reclamante la numele avut anterior casatoriei, cel de ``P``.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta de fond a constatat compensarea acestora.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel E M, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Apelantul arata ca instanta de fond a dat o interpretare gresita, dar mai ales superficiala intregului material probatoriu administrat in cauza.
Intimata nu a locuit timp de 4 ani cu familia, prezentand dezvoltarea fata de copil.
Instanta de fond a retinut in mod eronat ca mama si copilul s-au mutat intr-o noua locuinta, in conditiile in care nu s-a tinut cont de faptul ca aceasta constructie nu este finalizata, iar parata nu a locuit niciodata acolo, ci la mama sa care are in plasament un copil minor.
Apelantul are o locuinta mai spatioasa cu cinci camere, in care locuieste doar el si parintii sai si unde, pana la inceputul anului 2009, a locuit neintrerupt.
EE M a depus la dosar o intampinare in care arata ca hotararea pronuntata de instanta de fond este legala si temeinica.
Criticile aduse de apelant hotararii sunt neintemeiate.
Astfel, intimata arata ca nu este adevarat ca a parasit minorul, fiind nevoita sa paraseasca domiciliul comun datorita violentelor sotului.
Apelantul locuieste in casa mamei sale impreuna cu concubina sa si copilul acesteia, astfel ca, considera ca daca tatal va pleca din tara, nu va avea parte de afectiunea si conditiile pe care i le poate oferi intimata ca mama.
S-au solicitat de catre parti administrarea probei cu martori, interogatorii si efectuarea unei anchete sociale la domiciliul actual al minorului, respectiv bunicii paterni.
Din actele si lucrarile dosarului de fata Tribunalul constata urmatoarele:
Ambii parinti au conditii materiale si morale pentru cresterea si educarea copilului, insa instanta este chemata sa se pronunte asupra copiilor cand exista neintelegeri intre parinti, prin analiza interesului superior al copilului.
Legea 272/2004, in art.2 arata ca orice reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Tribunalul constata ca este in interesul copilului, avand in vedere varsta sa, gradul de atasament, conditiile de care beneficiaza, climatul familial sa ramana cu mama sa.
Aceasta este si viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului care a aratat in jurisprudenta sa (hot.CEDO din 25.01.2000) ca instantele trebuie sa tina cont de interesele copilului, iar autoritatile trebuie sa depuna eforturi rezonabile pentru ca atunci cand interesele parintilor sunt in conflict, iar copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-si exprima ei insisi in mod clar preferintele, interesele superioare ale copiilor sa fie promovate.
Din depozitiile martorilor audiati rezulta ca ambii parinti sunt preocupati de cresterea si educarea minorului.
Copilul a locuit, cat timp tatal a fost plecat in strainatate, cu mama sa si apoi cu bunicii materni.
Dupa ce apelantul a revenit in tara, in luna oct. 2009, acesta, impreuna cu bunici paterni, au inceput sa aiba grija de minor.
Deoarece bunicii paterni si cei materni locuiesc foarte aproape, minorul a locuit la ambii, fiind atasat in egala masura de ei.
Aceste aspecte au fost avute in vedere de instanta de fond care a intreprins un examen comparativ complex al conditiilor oferite de ambii parinti pentru cresterea si educarea minorului, concluzionandu-se motivat ca, in momentul actual, ele sunt mai bine realizate prin incredintarea minorului mamei.
In acest moment a evolutiei fizice si psihice a copilului, respectiv varsta sa frageda, este de natura sa creeze o prezumtie simpla a unei legaturi afective puternice dintre mama si copil.
Aceasta prezumtie a fost confirmata de probele administrate in cauza, din care rezulta ca minorul a fost bine ingrijit de mama cat timp aceasta a locuit in tara, chiar daca s-au implicat si alte persoane in activitatea de crestere a copilului (bunicii, atat materni, cat si paterni).
Mama poate oferi copilului conditiile materiale si morale pentru cresterea si educarea lui.
Chiar daca locuieste in imobilul mamei sale care mai are in grija un copil ce a fost dat in plasament, aceasta nu inseamna ca minorul nu ar avea conditii corespunzatoare.
Si tatal locuieste in casa parintilor sai. Mai mult decat atat, acesta a initiat o relatie de concubinaj, locuind in acelasi imobil si cu copilul concubinei.
Chiar daca ambii parinti ar fi nevoiti sa plece in strainatate, Tribunalul apreciaza ca climatul oferit de locuinta bunicilor materni ar fi mult mai favorabil dezvoltarii minorului, decat cel oferit de bunicii paterni si concubina tatalui.
Fata de cele aratate, Tribunalul apreciaza ca apelul formulat de E M este nefondat si prin urmare va fi respins.
In baza art. 296 Cod pr. civ. Tribunalul va pastra sentinta civila nr. 1621/2009 a Judecatoriei Vaslui.
In baza art. 274 Cod pr. civ. Tribunalul va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecata efectuate in recurs.
Instanta:
Respinge apelul declarat de E M impotriva sentintei civile nr. 1621/30.04.2009 a Judecatoriei Vaslui pe care a Judecatoriei Vaslui pe care o pastreaza.
Obliga apelantul E M sa achite intimatei E E M suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate in recurs.
Cu recurs in 30 zile de la comunicare .