Anularea procesului verbal de contraventie

Solutionand cauza, Judecatoria Tulcea prin sentinta civila 3193 din 8.11.2010, a respins plangerea, ca nefondata.
Pentru a se pronunta in sensul celor de mai sus, prima instanta a retinut ca ............, lichidator judiciar al ............ a fost sanctionata de catre D.G.F.P. TULCEA, A.F.P. pentru Contribuabili Mijlocii cu suma de 1.000 lei pentru neindeplinirea obligatiei de depunere a declaratiei 100 privind obligatia de plata la bugetul de stat si a decontului T.V.A. aferente lunii martie 2010 pentru ...........
A retinut instanta de fond ca petenta a invocat doua motive de nelegalitate a procesului-verbal de contraventie, respectiv intocmirea procesului-verbal la sediul intimatei si nesemnarea acestuia de catre un martor, considerand ca acestea sunt nefondate.
In ceea de priveste primul motiv invocat, instanta a apreciat ca acesta este nefondat intrucat fapta contraventionala este de natura a fi constatata si la sediul organului constatator, cu atat mai mult cu cat procedandu-se in acest mod nu s-a produs nici un fel de vatamare celui care a fost sanctionat.
Referitor la cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat de catre petenta, instanta a constatat ca si acesta este neintemeiat intrucat, potrivit art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, "in lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului verbal in acest mod." In acest sens, organul constatator a facut mentiunea justificativa ca "sanctiunea a fost aplicata conform situatiei existente in baza de date a organului fiscal, situatie centralizatoare a declaratiilor fiscale depuse/nedepuse de agentii economici inregistrati cu obligatii declarative". Prin urmare, fiind incheiat astfel, instanta nu a putut retine vreo vatamare a petentei.
Pe fond, prima instanta retinut ca plangerea formulata de catre ............ este nefondata retinand in acest sens ca, o data cu deschiderea procedurii insolventei, debitorului i se ridica dreptul de administrare, insa obligatia de a depune la termenele legale declaratiile fiscale se transfera catre lichidatorul judiciar care nu facut acest lucru, iar din sustinerile intimatei rezulta ca petenta a mai fost sanctionata mai multe randuri, fie cu avertisment, fie cu amenda, pentru astfel de fapte, fiind si notificata in acest sens de mai multe ori.
Prin urmare, dupa ce a fost deschisa procedura insolventei asupra ............, ............ s-a substituit administratorului acestei societati in conducerea acesteia si dispunerea bunurilor astfel incat ii revenea inclusiv obligatia de a depune declaratiile declarative de venit si a decontului T.V.A.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a formulat recurs petenta ........... , criticand sentinta sub aspectul nelegalitatii si al netemeiniciei.
Arata recurenta ca un motiv de critica a solutiei data de prima instanta este faptul ca aceasta nu a tinut cont de dispozitiile art. 16, alin. (7) si de art. 19 din O.G. nr. 27/2001, actul emis fiind lovit de nulitate.
Astfel, potrivit art. 16 alin. (7) se sanctioneaza cu nulitate actul constatator in cazul in care agentul constatator nu si-a indeplinit obligatia de a aduce la cunostinta dreptul de a formula obiectiuni la procesul-verbal, iar potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001 semnatura martorului devine obligatorie in cazul in care contravenientul nu este de fata sau refuza sa semneze procesul-verbal.
In ceea ce priveste fondul cauzei, considera recurenta ca prima instanta nu a retinut in mod corect apararile sale.
Astfel, societatea pentru care nu s-au depus declaratiile de venit si de T.V.A. se afla in procedura insolventei, situatie cunoscuta de catre D.G.F.P. Tulcea, aceasta fiind notificata in mod expres cu privire la stare de fapt si de drept .
De asemenea, societatea nu desfasoara nicio activitate economica, si de altfel nu are acest drept dat fiind starea firmei, asa incat declaratiile respective erau lipsite de obiect .
Intrucat societatea in discutie nu a predat actele contabile lichidatorului judiciar, a fost in imposibilitate de a intocmi declaratiile solicitate, despre toate aceste imprejurari D.G.F.P. Tulcea fiind notificata si cu adresa nr. 1648/2010 (anexa nr. 1).
Mentioneaza recurenta ca potrivit normelor speciale instituite de Legea nr. 85/2006, exercitiul financiar incepe si se incheie cu data deschiderii/inchiderii procedurii insolventei, iar despre toate aceste considerente a invederat in mod repetat, atat telefonic cat si in scris D.G.F.P. Tulcea, care le-a relatat ca softul respectiv evidentiaza in mod automat toate societatile comerciale care nu au depus declaratiile respective
Cu privire la cuantumul deosebit de mare al amenzii fata de pericolul social al faptei, aceasta raportat la situatia speciala in care se afla societatea, considera ca era suficient un avertisment.
Verificand sentinta atacata prin prisma motivelor invocate in recurs, a probatoriului administrat, cat si din oficiu, Tribunalul constata ca recursul este fondat, potrivit urmatoarelor considerente.
Astfel, prin procesul-verbal de contraventie seria A/2009 nr. 0207444 emis de D.G.F.P. Tulcea, recurenta, in calitate de lichidator judiciar al debitoarei ........... a fost sanctionata de catre D.G.F.P. Tulcea pentru neindeplinirea obligatiei de depunere a declaratie 100 privind obligatia de plata la bugetul de stat si a decontului TVA aferente lunii martie 2010 pentru debitoarea ...........
In cauza, trebuie retinute unele aspecte legate de procedura insolventei, in sensul ca societatea debitoare pentru care nu s-au depus declaratiile de venit si de T.V.A. se afla in procedura insolventei, situatie cunoscuta de D.G.F.P. Tulcea, care, in opinia instantei, ar trebui sa aiba o evidenta separata cu societatile aflate in procedura insolventei, deoarece este o situatie diferita fata de celelalte societati comerciale care sunt in activitate .
Societatile la care petenta recurenta a fost numita lichidator este o societate care nu desfasoara nici o activitate economica, asa incat respectivele declaratii erau lipsite de obiect .
De altfel, fostul administrator nici nu a predat lichidatorului judiciar actele contabile ale societatii, astfel ca lichidatorul a fost in imposibilitate de a intocmi declaratiile respective, fapt adus la cunostinta D.G.F.P. prin notificarea nr. 1648/2010 (pag. 6 recurs).
Toate aceste considerente, reprezinta circumstantele de care organul constatator ar trebui sa tina cont atunci cand aplica o sanctiune contraventionala, circumstante prevazute expres in art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
Tot in art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/201 se prevede ca sanctiunea aplicata trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita si de scopul urmarit.
Fata de toate aceste considerente, urmeaza a se admite recursul, si a modifica sentinta atacata in sensul ca va fi admisa in parte plangerea si va fi inlocuita sanctiunea amenzii cu aceea a avertismentului.