Recursul declarat de procuror care nu a folosit apelul. Inadmisibilitate

Prin sentinta penala nr.786 din 10 noiembrie 2006, pronuntata de Judecatoria Dragasani, in baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod pr.penala, a fost achitat inculpatul pentru infractiunea de uz de fals prev. de art.191 Cod penal. Partea vatamata a fost obligata la plata cheltuielilor judiciare catre inculpat si stat .

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, partea vatamata a formulat plangere penala impotriva inculpatului, invinovatindu-l pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.288 si 291 Cod penal. Procurorul, constatand ca pentru cele doua infractiunii s-a implinit prescriptia raspunderii penale, a dispus neinceperea urmaririi penale fata de inculpat. Pe aceleasi considerente, au fost respinse plangerile formulate de parti impotriva solutiei procurorului.

Impotriva solutiei procurorului, atat petitionarul cat si intimatul au formulat plangere la instanta, care, prin sentinta penala nr.844 din 8 noiembrie 2005, pronuntata de Judecatoria Dragasani, le-a respins ca neintemeiate. Prin decizia penala nr.464/R din 8 mai 2006, pronuntata de Tribunalul Valcea, s-a admis recursul declarat de petitionar, s-a casat sentinta si a fost trimisa cauza la prima instanta pentru judecarea inculpatului pentru infractiunea prev. de art. 291 Cod penal.

Tribunalul a retinut ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunilor prevazute de art. 288 si 291 Cod penal, dar ca, pentru prima infractiune, s-a implinit termenul de prescriptie al raspunderii penale.

Dupa rejudecare, instanta de fond, ajungand la concluzia ca inculpatul nu a comis fapta prevazuta de art.291 Cod penal, in baza art.10 lit.a Cod pr.penala, l-a achitat.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel partea vatamata, criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica pentru gresita achitare a inculpatului.

Prin decizia penala nr.24/A din 5 februarie 2007, pronuntata de Tribunalul Valcea, s-a admis apelul partii vatamate, s-a desfiintat in totalitate sentinta, s-a inlocuit temeiul achitarii din art.10 lit.a in art.10 lit.b Cod pr.penala si, in baza art.91 lit.c Cod penal, i s-a aplicat inculpatului sanctiunea amenzii administrative.

Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut ca, prin fapta savarsita de catre inculpat, s-a adus o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul, care a sustinut ca nu a savarsit fapta, si procurorul, care a cerut inlaturarea aplicarii art.18/1 si art.91 lit.c Cod penal, sustinandu-se ca fapta prezinta pericol social, solicitandu-se condamnarea inculpatului.

Prin decizia penala nr.405/R din 3 iulie 2007, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, s-a admis recursul declarat de inculpat, s-a casat decizia tribunalului si s-a mentinut sentinta.

De asemenea, s-a respins ca inadmisibil recursul procurorului.

Pentru a decide astfel, curtea a apreciat ca solutia instantei de fond privind achitarea inculpatului in baza art.10 lit.a Cod pr.penala, este corecta.

De asemenea, in mod corect curtea a constatat inadmisibilitatea recursului declarat de procuror, atata timp cat acesta nu a folosit apelul, iar in apelul partii vatamate s-a inrautatit situatia inculpatului, caruia i s-a aplicat o sanctiune cu amenda administrativa.