Contestatie la executare. Controlul regularitatii actelor de executare

Vizand exclusiv desfiintarea masurilor nelegale de urmarire silita, contestatia la executare nu are aptitudinea declansarii unei noi judecati de fond si nici natura juridica a unei cai de atac de reformare.


Contestatoarea SC "A" SA a solicitat desfiintarea formelor de executare, si suspendarea executarii hotararii pana la solutionarea contestatiei fara a fi obligata la plata unei cautiuni, sustinand ca executarea silita inceputa la staruinta SC ``P.I.`` SRL priveste un titlu netemeinic si nelegal.

Contestatoarea a motivat ca decizia Curtii de Apel Craiova, neavand inserata mentiunea ca este definitiva, nu poate fi investita cu formula executorie, intrucat decizia mentionata a fost atacata cu recurs. Totodata, decizia este netemeinica si nelegala in raport cu imprejurarea ca spatiul ce face obiectul contractului de leasing nu se mai afla in proprietatea sa, ca urmare a trecerii acestuia, in luna iunie 1999, in administrarea F.P.S.

Retinand ca, in raport cu dispozitiile art.400 C.proc.civ., nu se poate invoca netemeinicia si nelegalitatea hotararii puse in executare si nici ca o hotarare pronuntata in apel este definitiva si executorie, Tribunalul Dolj - Sectia comerciala, prin sentinta civila nr.1302 din 21 septembrie 2000, a respins contestatia la executare .

Contestatoarea a declarat apel, aratand ca prima instanta nu a stabilit corect raporturile juridice dintre parti.

Prin decizia nr.63 din 6 februarie 2001, Curtea de Apel Craiova - Sectia comerciala a admis apelul si a schimbat sentinta atacata, in sensul ca a anulat formele de executare din dosarul executional, retinand ca, dupa pronuntarea hotararii judecatoresti definitive ce constituie titlu executor, a avut loc reorganizarea si divizarea fostei SC "A" SA incat drepturile si obligatiile acesteia, cu privire la spatiile comerciale detinute de SC ``P.I.`` SRL si o alta societate au fost preluate de SC "M" SA, care a devenit debitoarea obligatiei de a incheia contractul de leasing imobiliar.

Curtea Suprema de Justitie-Sectia comerciala, prin decizia nr.3979 din 21 iunie 2001, a respins recursul declarat de SC "``P.I.`` SRL.

S-a declarat recurs in anulare, intemeiat pe dispozitiile art.330 pct.2 C.proc.civ., sustinandu-se ca hotararile criticate sunt vadit netemeinice si au fost pronuntate cu incalcarea esentiala a legii, ceea ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond .

S-a mai sustinut ca prin decizia Curtii de Apel Craiova, parata SC "A" SA a fost obligata sa incheie cu SC "P.I." SRL contractul de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare privind spatiul comercial in litigiu.

Invocand netemeinicia si nelegalitatea titlului executoriu parata a formulat contestatie la executare .

Or, contestatia la executare este destinata sa inlature neregularitatile savarsite cu prilejul executarii silite sau sa explice dispozitivul hotararii si nu constituie un mijloc procedural prin care sa se poata anula sau modifica chiar titlul executoriu.

Totodata, din procesul verbal incheiat la 17 mai 1999, cu prilejul finalizarii negocierilor privind divizarea SC "A" SA, nu rezulta preluarea spatiului comercial in litigiu de catre FPS. Se impunea astfel introducerea in cauza a FPS Dolj care sa dea lamuriri cu privire la situatia juridica a spatiului in litigiu, iar pronuntarea unei hotarari prin care sa se lamureasca intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului trebuia pronuntata in contradictoriu cu aceasta parte .

Recursul in anulare este fondat.

Potrivit art.399 C.proc.civ., "impotriva executarii silite insesi, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare . De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art.2811 C.proc.civ., se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu . . .``

Prin alineatul 2 al aceluiasi articol se dispune in sensul ca "nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal".

Ca atare, contestatia la executare este mijlocul procesual prin care partile interesate sau vatamate prin modul de realizare a executarii silite, cu neobservarea sau ignorarea conditiilor si formalitatilor stabilite de procedura executionala, se pot plange instantei competente in vederea desfiintarii sau anularii formelor sau actelor de executare nelegale.

Vizand exclusiv desfiintarea masurilor nelegale de urmarire silita, contestatia la executare nu are aptitudinea declansarii unei noi judecati de fond .

Fata de aceste dispozitii legale raportate la art. 1201 C.civ. contestatia la executare nu are natura juridica a unei cai de atac de reformare reglementata de legea procesuala civila cu privire la ciclul ordinar al judecatii in fond a cauzei, avand ca obiect recunoasterea dreptului si obligarea debitorului la restabilirea dreptului incalcat ori contestat.

Prin urmare, in mod corect prima instanta, investita cu solutionarea contestatiei la executare, s-a pronuntat in sensul respingerii acesteia.

Admitand contestatia la executare prin care a fost supusa examinarii legalitatea si temeinicia hotararii judecatoresti puse in executare, instanta de apel a statuat asupra fondului, acordand acestui mijloc procesual avand ca obiect regularitatea actelor de executare silita, un continut de reformare si o finalitate negatorie neprevazute de legea executionala si care incalca autoritatea lucrului judecat.

Or, legea procesuala civila, prin norme preponderent imperative, asigura succesiunea progresiva a actelor procesuale vizand realizarea dreptului subiectiv pretins incalcat, intre momentul sesizarii instantei de judecata competente si executarea silita a dreptului recunoscut prin hotarare judecatoreasca definitiva.

In cauza, in etapa executarii silite, investita cu solutionarea, in apel a unei contestatii la executare, care poate viza exclusiv controlul regularitatii actelor de executare, instanta i-a stabilit acesteia un continut corespunzator judecatii in fond a cauzei, altul decat cel prevazut de lege.

Decizia pronuntata in apel, irevocabila ca urmare a respingerii recursului declarat impotriva acesteia, este data "cu incalcarea esentiala a legii", asa incat in cauza este incident cazul de casare prevazut de art.330 pct.2 C.proc.civ., invocat prin recursul in anulare.

In consecinta, Curtea a admis recursul in anulare, a casat decizia pronuntata in recurs, a admis recursul paratei impotriva deciziei pronuntate in apel, pe care a modificat-o in sensul respingerii apelului declarat de contestatoare si mentinerii hotararii primei instante.