Obligarea la eliberarea licentei de taxi

In motivarea actiunii s-a aratat ca reclamantul este taximetrist din anul 1999, in anii anteriori obtinand toate avizele necesare desfasurarii acestei activitati; ca, odata cu aparitia Legii nr. 38/2003 a efectuat cursurile de pregatire profesionala, a obtinut certificatul de atestare si a dobandit un autoturism D.S., prin cumparare, insa i-a fost refuzata eliberarea licentei taxi, cu motivarea ca are cazier judiciar, fiind condamnat in anul 2000, la un an inchisoare, pentru infractiunea de delapidare. Reclamantul apreciaza ca, daca la momentul atestarii profesionale, avand acelasi cazier, a obtinut licenta taxi, trebuie sa obtina licenta taxi si in anul 2004, situatia fiind aceeasi.

Prin sentinta civila nr. 1008/2004, a Curtii de Apel Cluj, sectia comerciala si de contencios administrativ, actiunea a fost admisa fata de Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului - A.R.R., s-au anulat cele doua adrese, A.R.R. a fost obligata sa elibereze reclamantului, licenta taxi si s-a respins actiunea fata de A.R.R. - Agentia Cluj, apreciindu-se ca nu are calitate procesuala. A.R.R. a fost obligata la cheltuieli de judecata catre reclamant, in cuantum de 68.000 lei.

Instanta a retinut ca este nejustificat refuzul paratei de a elibera licenta taxi, refuz intemeiat pe argumentul ca reclamantul nu indeplineste conditia de onorabilitate, deoarece a fost condamnat in anul 2000, la pedeapsa de un an inchisoare, astfel cum prevad dispozitiile Ordinului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 1170/2003. Curtea de apel a apreciat ca potrivit art. 4 lit. e) din Legea nr. 507/2002, infractiunea de delapidare nu este prevazuta, ca reprezentand o interdictie pentru eliberarea licentei taxi.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen, A.R.R. din subordinea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivarea recursului s-a aratat in esenta ca Legea nr. 507/2002 era abrogata la data pronuntarii sentintei, prin Legea nr. 300/2004; ca Legea nr. 300/2004 nu mai distinge asupra infractiunilor care intra in aprecierea conditiei de onorabilitate, astfel cum distingea art. 4 lit. c) din Legea nr. 507/2002; ca autoritatea competenta sa elibereze licenta, era chemata sa aprecieze onorabilitatea solicitantului fata de gravitatea infractiunii pentru care a fost condamnat; ca este indeplinita conditia de onorabilitate, cand nu exista o condamnare penala a solicitantului, intrucat profesia de taximetrist este de interes public si trebuie garantata siguranta calatorilor.

Verificand cauza, in functie de motivarea recursului, in lumina dispozitiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea a constatat ca recursul nu este fondat.

La data (mai - iunie 2004) la care parata a refuzat reclamantului, eliberarea licentei taxi, era in vigoare Legea nr. 507/2002. In art. 4 al legii sunt enumerate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca solicitantul, pentru desfasurarea activitatii in mod independent. La lit. c) a art. 4 din Legea nr. 507/2002, se prevede ca petentul nu trebuie sa fi fost condamnat pentru savarsirea infractiunii prevazute la art. 281 C. pen., a altor infractiuni privind regimul legal stabilit pentru unele activitati economice sau a infractiunii de fals .

Infractiunea de delapidare (art. 2151 C. pen.) nu face parte din infractiunile mentionate de art. 4 lit. e) din Legea nr. 507/2002, care sunt cuprinse in Partea speciala a Codului penal, Titlul VII si Titlul VIII. Infractiunea de delapidare este cuprinsa in Titlul III (infractiuni contra patrimoniului).

Din redactarea textului art. 4 lit. e) din Legea nr. 507/2002, se constata ca s-au avut in vedere infractiuni care sa aiba legatura cu activitatea desfasurata de petent, si nu orice fel de infractiune .

De altfel, prin Legea nr. 300/2004 (M. Of. nr. 576/29.06.2004), intrata in vigoare, conform art. 24 alin. (1), la 90 de zile de la data publicarii, lege prin care a fost abrogata Legea nr. 507/2002, nu mai sunt prevazute restrictiile mentionate in art. 4 lit. e) din Legea nr. 507/2002.

La art. 5 lit. d) din Legea nr. 300/2004 sunt prevazute, ca interdictie pentru desfasurarea activitatii economice in mod independent, fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala, de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal.

Oricum, prevederile Legii nr. 300/2004 nu au aplicabilitate in cauza de fata, intrucat la data refuzului paratei de a emite licenta taxi, erau in vigoare dispozitiile Legii nr. 507/2002.

Nu poate fi primita asertiunea recurentei, in sensul ca autoritatea parata era chemata sa aprecieze onorabilitatea solicitantului, intrucat s-ar incuraja arbitrariul si aprecierea facuta de functionari neautorizati in acest sens, de lege.

Pentru considerentele expuse, recursul a fost respins ca nefondat, in cauza neexistand motive de recurs de ordine publica, in conformitate cu dispozitiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.