Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Competenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene

Competenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene

Publicat: 18 Sep 2009 4041 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana

(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.

Pentru a-si indeplini cu bine misiunea, Curtii i-au fost atribuite competente jurisdictionale bine definite, pe care le exercita in cadrul procedurii intrebarilor preliminare si al diferitelor categorii de actiuni .

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

(CJCE) Curtea de Justitie este alcatuita din tot atatia judecatori cate state membre. In prezent sunt 25 de judecatori asistati de opt avocati generali care sunt numiti pe durata a sase ani cu acordul statelor membre. Curtea se poate reuni camere, in Marea Camera (treispezece judecatori) sau in plen.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Impozite si taxe locale stabilite in suma globala si invariabila.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

(Dumping) (1) Pe piata actiunilor, oferirea unei cantitati mari de actiuni fara a tine cont de efectul asupra pretului sau asupra pietei in general.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

(TPI). Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989 cu scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza: interpretarea uniforma a legislatiei Comunitare.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Procedura intrebarilor preliminare

Curtea de Justitie colaboreaza cu instantele judecatoresti din statele membre, care sunt instantele de drept comun in materia dreptului comunitar. Pentru a asigura o aplicare efectiva si omogena a legislatiei comunitare si pentru a evita orice interpretare divergenta, instantele nationale pot si uneori trebuie sa se adreseze Curtii de Justitie solicitandu-i sa clarifice un aspect privind interpretarea dreptului comunitar, in scopul de a le permite, de exemplu, sa verifice conformitatea legislatiei nationale cu dreptul comunitar. Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validitatii unui act de drept comunitar.

Raspunsul Curtii de Justitie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotarari sau a unei ordonante motivate. Instanta nationala destinatara este tinuta de interpretarea data atunci cand solutioneaza litigiul aflat pe rolul sau. Hotararea Curtii de Justitie este in aceeasi masura obligatorie pentru celelalte instante nationale sesizate cu o problema identica.

Tot prin intermediul cererilor de pronuntare a unei hotarari preliminare, fiecare cetatean european poate sa obtina precizarea normelor comunitare care il privesc. Intr-adevar, cu toate ca aceasta cerere nu poate fi formulata decat de o instanta judecatoreasca nationala, toate partile din procedura in fata acesteia din urma, statele membre si institutiile europene pot participa la procedura initiata la Curtea de Justitie . Astfel, mai multe principii importante ale dreptului comunitar au fost stabilite in urma unor intrebari preliminare, adresate uneori de catre instantele judecatoresti nationale de rang inferior.

Actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor

Aceasta actiune permite Curtii de Justitie sa controleze respectarea de catre statele membre a obligatiilor care le revin in temeiul dreptului comunitar. Sesizarea Curtii de Justitie este precedata de o procedura prealabila initiata de Comisie prin care i se da statului membru posibilitatea de a raspunde motivelor invocate impotriva sa. Daca aceasta procedura nu determina statul membru sa isi indeplineasca obligatiile, poate fi introdusa la Curtea de Justitie o actiune privind incalcarea dreptului comunitar.

Aceasta actiune poate fi introdusa fie de catre Comisie - cazul cel mai frecvent intalnit in practica -, fie de catre un stat membru. In cazul in care Curtea de Justitie constata neindeplinirea obligatiilor, statul este obligat sa puna imediat capat acestei situatii. Daca, in urma unei noi sesizari din partea Comisiei, Curtea de Justitie constata ca statul membru in cauza nu s-a conformat hotararii sale, aceasta ii poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalitati cu titlu cominatoriu.

Actiunea in anulare

Prin intermediul acestei actiuni, reclamantul solicita anularea unui act al unei institutii (regulament, directiva, decizie). Curtea de Justitie este singura competenta sa solutioneze actiunile introduse de catre un stat membru impotriva Parlamentului European si/sau impotriva Consiliului (cu exceptia actelor acestuia din urma in materie de ajutoare de stat, dumping sau competente de executare) sau pe cele introduse de catre o institutie comunitara impotriva alteia. Tribunalul este competent sa judece, in prima instanta, toate celelalte actiuni de acest tip si indeosebi actiunile introduse de catre persoanele private.

Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona

Aceasta actiune permite Curtii sa controleze legalitatea inactiunii institutiilor comunitare. Cu toate acestea, o asemenea actiune nu poate fi introdusa decat dupa ce institutiei respective i s-a solicitat sa actioneze. Atunci cand s-a constatat nelegalitatea abtinerii, institutia in cauza trebuie sa puna capat abtinerii de a actiona, luand masurile adecvate. Competenta de a judeca actiunea in constatarea abtinerii de a actiona este impartita intre Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta in functie de aceleasi criterii precum actiunea in anulare.

Recursul

Curtea de Justitie poate fi sesizata cu recursuri limitate la motive de drept, formulate impotriva hotararilor si a ordonantelor pronuntate de Tribunalul de Prima Instanta. Daca recursul este admisibil si fondat, Curtea de Justitie anuleaza decizia Tribunalului de Prima Instanta. In cazul in care cauza este in stare de a fi judecata, Curtea poate sa o retina spre solutionare. In caz contrar, trebuie sa trimita cauza Tribunalului, care este tinut de decizia pronuntata in recurs.

Reexaminarea

Deciziile Tribunalului de Prima Instanta care statueaza asupra actiunilor introduse impotriva hotararilor Tribunalului Functiei Publice a Uniunii Europene pot, in mod exceptional, sa faca obiectul unei reexaminari din partea Curtii de Justitie.