Liberarea Conditionata in Noul Cod Penal (art. 99 - 106)

Art. 99 Conditiile liberarii conditionate in cazul detentiunii pe viata (1) Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata poate fi dispusa daca: a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detentiune; b) cel condamnat a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei; c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca; d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate . (2) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere, ori daca nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere . (3) De la data liberarii conditionate, condamnatul este supus unui termen de supraveghere de 10 ani. Art. 100 Conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii (1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa daca: a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani; b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis; c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca; d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate . (2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani, sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in alin.(1) lit.b) - d). (3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin.(1) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin doua treimi, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. (4) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin.(2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. (5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere, ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere . (6) Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate si data implinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Art. 101 Masurile de supraveghere si obligatiile (1) Daca restul de pedeapsa ramas neexecutat la data liberarii este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, orice schimbare a locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. (2) In cazul prevazut la alin.(1), instanta poate impune condamnatului sa execute una sau mai multe din urmatoarele obligatii: a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala; b) sa frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probatiune; c) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate; d) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei; e) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta; f) sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii la savarsirea infractiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea; g) sa nu conduca anumite vehicule stabilite de instanta; h) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme. (3) Obligatiile prevazute in alin.(2) lit.d) - h) pot fi impuse in masura in care nu au fost aplicate in continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi . (4) Masurile de supraveghere si obligatiile prevazute in alin.(2) lit.a) - c) se executa din momentul acordarii liberarii, pe o perioada egala cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani, iar obligatiile prevazute in alin.(2) lit.d) - h) se executa pe toata durata termenului de supraveghere . (5) Pentru stabilirea continutului obligatiilor prevazute in alin.(2) lit.a) - c) instanta va consulta serviciul de probatiune, care este obligat sa formuleze recomandari in acest sens. Art. 102 Supravegherea condamnatului (1) Pe durata supravegherii datele prevazute in art. 101 alin.(1) lit.c) - e) se comunica serviciului de probatiune. (2) Supravegherea executarii obligatiilor prevazute in art. 101 alin.(2) lit.a) - c) se face de serviciul de probatiune. Verificarea modului de indeplinire a obligatiei prevazute in art. 101 alin.(2) lit.d) - h) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probatiune cu privire la orice incalcare a acesteia. (3) Supravegherea obligatiei prevazuta in art. 101 alin.(2) lit.f) poate fi realizata si printr-un sistem electronic de supraveghere, in conditiile prevazute de legea speciala. (4) Pe durata supravegherii, serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca: a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea; b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin. Art. 103 Modificarea sau incetarea obligatiilor (1) Daca pe durata supravegherii au intervenit motive care justifica, fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura condamnatului sanse mai mari de reintegrare sociala. (2) Instanta dispune incetarea executarii unora din obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara. Art. 104 Revocarea liberarii conditionate (1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa . (2) Daca dupa acordarea liberarii cel condamnat a savarsit o noua infractiune, care a fost descoperita in termenul de supraveghere si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa . Pedeapsa pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor de la recidiva sau pluralitate intermediara. (3) Dispozitiile alin.(1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul liberarii conditionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata. Art. 105 Anularea liberarii conditionate (1) Daca, pe parcursul termenului, de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savarsise o infractiune pana la acordarea liberarii, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, liberarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara. (2) In cazul in care, in raport de pedeapsa rezultata, sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 99 sau 100 instanta poate acorda liberarea conditionata. Daca s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se calculeaza de la data acordarii primei liberari. (3) Cand, dupa anulare, instanta dispune executarea pedepsei rezultate, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data anularii suspendarii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii. Art. 106 Efectele liberarii conditionate Daca pana la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a savarsit din nou o infractiune, nu s-a dispus revocarea liberarii conditionate si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se considera executata. In privinta conditiilor de acordare, nu s-au mentinut dispozitiile care creau regimuri diferentiate de acordare a liberarii intre condamnatii femei si barbati ori intre condamnatii pentru infractiuni comise cu intentie sau din culpa. In primul caz, ratiunea modificarii urmareste reglementarea unui regim unic in care criteriul relevant sa-l reprezinte durata pedepsei executate. In al doilea caz, forma de vinovatie cu care s-a savarsit infractiunea nu mai poate constitui un temei pentru fundamentarea unor regimuri diferentiate de acordare a liberarii conditionate deoarece forma de vinovatie, a fost valorificata in operatiunea de individualizare a pedepsei, care se reflecta in natura, durata si modul de executare a pedepsei asa cum au fost aplicate prin hotararea de condamnare. Orientarea europeana in aceasta materie dar si a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, pe deplin justificata, este de a reglementa acordarea liberarii conditionate tinand cont exclusiv de conduita condamnatului pe durata executarii pedepsei, pentru ca numai in acest fel poate fi influentata si modelata mai eficient conduita condamnatului care dobandeste astfel o motivare in plus cunoscand ca o buna conduita il aduce mai aproape punerea in libertate. Acordarea liberarii tinand seama de stari de fapt anterioare inceperii executarii, precum natura sau gravitatea infractiunii comise, forma de vinovatie, conduita pe parcursul procesului, constituie o cauza de descurajare a condamnatului in procesul de reintegrare deoarece acesta realizeaza ca liberarea nu depinde de conduita sa pe durata executarii, ci de faptele sale anterioare, pe care oricum nu le mai poate influenta in nici un fel. In acelasi timp, prin modul de reglementare a conditiilor de acordare se evidentiaza mai clar rolul si ratiunile liberarii conditionate. Practica judiciara din ultimul deceniu a transformat liberarea conditionata, este adevarat si din cauza majorarii drastice a limitelor de pedeapsa, intr-un drept al condamnatului de a fi liberat dupa executarea fractiei de pedeapsa prevazuta de lege. De asemenea, s-a observat ca in ceea ce priveste conditia existentei dovezilor temeinice de indreptare, aceasta a fost socotita ca fiind indeplinita atata timp cat condamnatul nu a fost sanctionat disciplinar pentru abateri comise in perioada incarcerarii. Liberarea conditionata nu reprezinta un drept recunoscut condamnatului de a nu executa pedeapsa pana la termen ci un instrument juridic prin care instanta de judecata constata ca nu mai este necesara continuarea executarii pedepsei in regim de detentie pana la implinirea integrala a duratei stabilite cu ocazia condamnarii intrucat condamnatul, prin conduita avuta pe toata durata executarii, dovedeste ca a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale si convinge astfel instanta ca nu va mai comite infractiuni iar liberarea sa anticipata nu prezinta nici un pericol pentru colectivitate. Pornind de la aceste considerente proiectul reglementeaza urmatoarele conditii in raport cu care este evaluata conduita condamnatului pentru acordarea liberarii conditionate: a) a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei, a dovedit interes constant in cadrul programelor de recuperare si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale; b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis; c) a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca; d) instanta are convingerea ca acesta s-a indreptat si ca nu va mai savarsi alte infractiuni . Referitor la procesul de recuperare dupa liberare, pe parcursul termenului de supraveghere condamnatului ii revine nu numai obligatia generala negativa de a nu mai comite alte infractiuni, verificarea respectarii acestei obligatii fiind supusa unui regim de supraveghere, dar si o serie de obligatii prin care se urmareste reacomodarea acestuia cu viata in colectivitate pentru inlesnirea reintegrarii sale sociale. In acest sens, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul este obligat sa respecte anumite masuri de supraveghere (sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, orice schimbare a locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea etc.) ori poate fi obligat sa indeplineasca anumite activitati utile procesului de reintegrare (sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala; sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala organizate sau coordonate de serviciul de probatiune, sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta etc.) In legatura cu obligatiile ce pot fi impuse condamnatului pe durata liberarii conditionate se observa ca acestea sunt similare sub aspectul continutului cu pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi, care de asemenea se executa pe durata liberarii, insa acestea nu se vor suprapune deoarece legea interzice impunea unor obligatii ce au acelasi continut cu o interdictie aplicata deja cu titlu de pedeapsa accesorie. Numai in masura in care anumite interdictii nu au fost stabilite cu titlu de pedeapsa accesorie iar la data liberarii instanta apreciaza ca utila aplicarea unora dintre acestea, o poate face numai in masura in care aceste interdictii sunt prevazute in cadrul obligatiilor ce pot fi impuse condamnatului liberat si numai cu acest titlu . Noua reglementare a institutiei liberarii conditionate, prin care condamnatul este supus pe durata termenului de supraveghere unui proces de supraveghere si reacomodare cu viata in colectivitate, a fost inspirata de dispozitiile similare din legislatia penala germana (A� 57-A� 58), spaniola (art. 90) si portugheza (art. 61- art. 63).