MJ: Fisa tehica a Proiectului Codului Civil

1. Data �nceperii proiectului. După adoptarea de către Senat, �n luna septembrie 2004, a proiectului Codului civil, �n cursul dezbaterilor �n cadrul Camerei Deputaţilor, a apărut necesitatea unei revizuiri substanţiale a proiectului.

�n acest scop, dezbaterile la cea de-a doua cameră au fost suspendate şi urmează a fi reluate după depunerea de către Ministerul Justiţiei a unui set de amendamente prin care s-a urmărit, printre altele, crearea unui mediu de afaceri mai competitiv şi luarea �n considerare a noilor tendinţe ale legislaţiei �n materie comercială. �n acest sens, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 828/C/24 martie 2006 se constituie Comisia pentru revizuirea proiectului noului Cod civil aflat �n procedură parlamentară, formată din 18 membri, respectiv, colaboratori externi (cadre didactice la Catedra de drept privat a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti) şi personalul din cadrul Serviciului de drept privat al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare - Ministerului Justiţiei.
Amendamentele formulate la proiectul Codului civil au fost finalizate şi urmează a fi transmise, spre analiză şi dezbatere, Parlamentului la data de 1 decembrie 2008.


2. Cadrul instituţional (program PHARE, cooperare cu experţi străini, etc.)

De la data constituirii p�nă la �nceputul anului 2007, plata membrilor comisiei, colaboratori externi, s-a asigurat din fondurile Ministerului Justiţiei, pe bază de convenţii civile. Din luna februarie 2007 p�nă �n luna iunie 2008, plata colaboratorilor externi a fost asigurată din �mprumutul acordat de Banca Mondială pentru finanţarea Proiectului de Dezvoltare Instituţională a Sectorului privat şi Public (PPIBL), administrat de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin UMP-PPIBL.


3. Componenţa comisiei pe profesii

Astfel cum s-a specificat şi mai sus, Ministerul Justiţiei a beneficiat de consultanţă din partea unor reputaţi teoreticieni şi practicieni �n domeniul dreptului civil, cadre didactice la Catedra de drept privat a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti.

4. Sistematizarea

Membrii comisiei au elaborat un număr de peste 1500 de amendamente care privesc at�t textele actuale ale proiectului (mai mult de 3/4 din cele 1980 de articole ale proiectului adoptat de Senat), c�t şi introducerea unor noi articole sau chiar capitole �n cuprinsul acestuia..
Proiectul este structurat �n 7 cărţi:
 Titlul preliminar;
 Cartea I - Persoanele;
 Cartea a II-a - Familia;
 Cartea a III-a - Bunurile;
 Cartea a IV-a - Despre moştenire şi liberalităţi;
 Cartea a V-a - Obligaţiile;
 Cartea a VI-a - Prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor;
 Cartea a VII-a - Dispoziţii de drept internaţional privat.


5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele

�n ceea ce priveşte principalele elementele de noutate cuprinse �n fiecare dintre cele şapte cărţi ale proiectului, acestea pot fi sintetizate astfel:
� �n materia persoanelor, menţionăm:
- �n ce priveşte instituţia �persoanei fizice�, o atenţie specială a fost acordată asigurării protecţiei drepturilor şi libertăţilor civile fundamentale inerente personalităţii umane, deja consacrate �n reglementările internaţionale importante (Codul civil francez şi Codul civil al Provinciei Qu�bec). De asemenea, se propune recunoaşterea pentru copilul conceput a capacităţii anticipate de folosinţă sub condiţia viabilităţii acestuia (noutate legislativă �mpărtăşită şi �n dreptul comparat, de exemplu, �n Codul civil francez) şi perfecţionarea regimului lipsei capacităţii de exerciţiu. Se urmăreşte şi asigurarea unei protecţii reale a minorului cu capacitate de exerciţiu restr�nsă prin recunoaşterea dreptului ocrotitorului legal sau al instanţei tutelare de a ataca cu acţiunea �n nulitate actele făcute de minor fără �ncuviinţarea acestora;
- �n ceea ce priveşte instituţia �persoanei juridice�, s-a reglementat nulitatea persoanei juridice, fiind introduse dispoziţii ample cu privire la cazurile de nulitate, regimul nulităţii şi efectele nulităţii;
- ca noutate absolută, noul cod civil rom�n va cuprinde dispoziţii prin care se asigură protecţia drepturilor personal nepatrimoniale, prin mijloace juridice specifice.

� �n cuprinsul Cărţii privind �Familia�, din proiectul Codului civil, printre cele mai importante amendamente se numără următoarele:
- consacrarea expresă a principiului interesului superior al copilului, �n concordanţă cu prevederile Convenţiei O.N.U. cu privire la drepturile copilului şi cu cele ale Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
- urm�nd modelul Codului civil elveţian şi Codului civil italian, s-a reglementat logodna, �n considerarea faptului că logodna este o realitate socială tradiţională �n Rom�nia;
- consacrarea legală a divorţului �pe cale administrativă�, la serviciul de stare civilă, �n cazul divorţului prin consimţăm�nt mutual, cu condiţia ca soţii să nu aibă copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi de ambii soţi;
- introducerea, �n cadrul paragrafului privind reproducerea umană asistată medical cu terţ donator a obligativităţii consimţăm�ntului �n formă autentică al părinţilor, după modelul existent �n Codul civil francez;

� �n materia textelor din Cartea privind �Bunurile�, printre cele mai importante amendamente, se numără următoarele:
- reglementarea expresă a dreptului de proprietate privată şi a dreptului de proprietate publică, a dreptului de administrare, a dreptului de concesiune şi a dreptului de folosinţă gratuită;
- una dintre cele mai importante noutăţi introduse �n proiectul Codului civil, �n raport cu actualul Cod civil, este reglementarea cărţii funciare, adopt�ndu-se principiul cel mai important care caracterizează publicitatea reală, respectiv principiul publicităţii absolute - efectul constitutiv al �nscrierilor �n cartea funciară;
- pornindu-se de la avantajele prezentate de instituţia trustului sau fiduciei pentru organizarea patrimoniului, s-a propus introducerea acesteia şi �n Codul civil rom�n. Trustul (fiducia) cunoaşte o aplicare foarte largă �n sistemul de drept anglo-saxon, fiind deja receptată �n dreptul continental �n unele sisteme juridice naţionale (de exemplu, Franţa, Elveţia, Luxemburg). Instituţia trustului preluată �n Proiectul Codului civil sub denumirea de fiducie a fost �n mod corespunzător adaptată �n raport cu celelalte instituţii juridice naţionale. �n noua reglementare s-a urmărit, �n principal, evitarea utilizării fiduciei �n scopuri ilicite, cu referire specială la spălarea banilor şi la evaziunea fiscală, drept pentru care modelul urmat a fost cel al legii franceze ( respectiv Legea nr. 2007-211 din 19 februarie 2007, prin care a fost introdus, �n Codul civil francez, Titlul XIV, �Despre fiducie�).

� �n materia textelor din Cartea �Despre moştenire şi liberalităţi�, se propun următoarele :
- �n această materie s-au căutat soluţii echitabile care să nu facă să depindă �ntinderea drepturilor succesorale ale copiilor de faptele reprobabile ale părinţilor lor ori de hazardul cronologiei deceselor ori naşterilor �n familie;
- un alt element de noutate este reglementarea expresă, �n cadrul normelor privind soţul supravieţuitor şi vocaţia lui la moştenire, a cotei soţului supravieţuitor �n concurs cu două clase de moştenitori legali - colateralii ordinari sau ascendenţii ordinari, situaţie care nu se regăseşte nici �n reglementarea actuală (Codul Civil actual şi Legea nr.319/1944 pentru dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor) şi nici �n Proiectul adoptat de Senat;
- �n secţiunea rezervată testamentului, o noutate o reprezintă consacrarea legală a instituţiei dezmoştenirii, un aspect important fiind clarificarea efectelor dezmoştenirii asupra concursului dintre diferite categorii de moştenitori.

� �n materia obligaţiilor, reglementată �n Cartea a V-a:
- ca o consecinţă a abandonării dualismului Cod civil � Cod comercial, se impune �n mod logic includerea �n codul civil a c�t mai multor contracte, inclusiv a celor considerate ca fiind apanajul exclusiv al comercianţilor. Astfel, sunt avute �n vedere contractul de comision, de consignaţie, de expediţie, de transport, de agenţie, de intermediere, de cont-curent, de report, de furnizare;
- �n materia garanţiilor, se propune o restructurare terminologică a materiei, mai apropiată de clasificările admise �n prezent �n dreptul nostru civil şi comercial.

� �n materia prescripţiei extinctive cuprinsă �n Cartea �Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor�:
- noua reglementare preia, cu �mbunătăţi substanţiale, prevederile Decretului nr.167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, sistematizate pe probleme specifice (dispoziţii generale, termenul prescripţiei extinctive, cursul prescripţiei extinctive, �mplinirea prescripţiei extinctive), la care se adaugă o reglementare generală a termenelor de decădere, aceasta din urmă constituind o noutate absolută �n dreptul civil rom�n;
- �n noul cadru legal se va face distincţia �ntre prescripţia dreptului material la acţiune şi prescripţia dreptului de a cere executarea silită, instituţie de drept procesual civil supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă;
- se instituie un nou caz de suspendare a prescripţiei extinctive care se va dovedi extrem de util �n practică. Astfel, s-a considerat că �n cazul negocierilor purtate �n scopul rezolvării pe cale amiabilă a ne�nţelegerilor dintre părţi, continuarea curgerii prescripţiei ar fi nejustificată şi inechitabilă �n privinţa celui care a �ncercat să evite un litigiu judiciar purt�nd cu bună-credinţă negocieri de rezolvare a diferendului.

� Cartea a VII-a �Dispoziţii de drept internaţional privat�:
- cuprinde reglementări care vor permite soluţionarea conflictelor de legi, fiind atinse două deziderate majore, respectiv, pe de o parte predictibilitatea, str�ns legată de stabilitatea circuitului civil, şi, pe de altă parte, flexibilitatea, care permite adaptarea soluţiei la speţă, astfel �nc�t să nu se genereze situaţii inechitabile;
- �n ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor de legi �n diferite materii, amendamentele propun soluţii noi, de natură să asigure compatibilitatea dreptului internaţional privat rom�n cu dreptul comunitar, precum şi cu cele mai recente reglementări adoptate �n cadrul Conferinţei de drept internaţional privat de la Haga;
- �n materia raporturilor de familie se regăsesc cele mai spectaculoase noutăţi, av�nd �n vedere faptul că aceasta este şi materia �n care viitorul Cod civil va cunoaşte unele dintre cele mai profunde noutăţi, prin abrogarea Codului familiei. Astfel, �n materia regimurilor matrimoniale, cea mai spectaculoasă modificare constă �n consacrarea principiului autonomiei de voinţă a soţilor, �n sensul posibilităţii de a alege, �n anumite limite, legea aplicabilă regimului matrimonial (modelul urmat fiind cel instituit prin Convenţia de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabilă regimurilor matrimoniale reafirmat �n Cartea verde din 17 iulie 2006 a Comisiei Europene privind elaborarea unui Regulament european referitor la conflictele de legi �n materia regimurilor matrimoniale, competenţa şi recunoaşterea hotăr�rilor judecătoreşti);
- soluţii noi au fost consacrate şi �n ceea ce priveşte legea aplicabilă divorţului, alegerea legii aplicabile sau legea aplicabilă separaţiei de corp. Acestea au fost inspirate din Regulamentul CE nr. 2201/2003 din 27 noiembrie 2003 referitor la competenţa, recunoaşterea şi executarea hotăr�rilor �n materie matrimonială şi �n materia responsabilităţii părinteşti şi din Cartea verde din 14 martie 2005 a Comisiei Europene privind legea aplicabilă şi competenţa �n materia divorţului.


6. Componenta nominala a comisiei

Conform Ordinului ministrului justiţiei nr.828/C/24.03.2006, Comisia pentru revizuirea proiectului noului Cod civil, aflat �n procedură parlamentară, are următoarea componenţă:
- dna Katalin Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, fost secretar de stat �n cadrul Ministerului Justiţiei;
- dl.prof. dr. Valeriu Stoica;
- dl.prof. dr. Lucian Mihai;
- dl.prof.dr.Flaviu Baias;
- dl.conf.dr. Marian Nicolae;
- dl.conf. dr. Radu-Romeo Popescu;
- dl. lector.dr Aladar Sebeni;
- dl. avocat Cătălin Marian Predoiu, doctor �n drept � p�nă la data de 29 februarie 2008, data numirii sale �n funcţia de ministru al justiţiei;
- dl. executor judecătoresc Bogdan Dumitrache (p�nă la data de 4 ianuarie 2007);
- dl.asis. dr. Răzvan Dincă (p�nă la data de 4 ianuarie 2007).

Secretariatul tehnic al Comisiei pentru revizuirea proiectului noului Cod civil, aflat �n procedură parlamentară, a fost asigurat de următorii reprezentanţi ai Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare din cadrul Ministerului Justiţiei:
- dna Alina Rădoi, director al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;
- dna Claudia Roşianu, director adjunct al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;
- dna Violeta Belegante, şef serviciu drept privat �n cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;
- dna Cristina Irimia, consilier juridic;
- dna Anda Mitu, consilier juridic;
- dna Ileana Petre, consilier juridic;
- dl. Emil Raba, consilier juridic;
- dl. Decebal Ghinoiu, consilier juridic;
- dna. Alina Tudorică, consilier juridic;
- dna. Honoria Dumitrescu, consilier juridic;
- dna. Nicoleta Miclăuş, consilier juridic;
- dl. George Miclăuş, consilier juridic.