Revocarea deciziei de concediere. Intre executare provizorie si efecte retroactive

In dreptul muncii, unde stabilitatea raporturilor contractuale este in egala masura o cerinta sociala si o valoare protejata normativ, aplicarea mecanismului nulitatii se loveste frecvent de dificultati practice, mai ales atunci cand efectele actului nul au fost deja executate, iar restabilirea situatiei anterioare nu mai este posibila in mod pur formal.

In prezentul articol, vom analiza implicatiile juridice ale unei astfel de situatii, cu accent pe efectele desfiintarii hotararii de reintegrare si pe temeiul incetarii raportului de munca in urma deciziei definitive pronuntate in apel.

Situatia de fapt este urmatoarea: un salariat, concediat printr-o decizie a angajatorului pe care o considera abuziva, formuleaza contestatie in instanta, si solicita atat anularea actului de concediere, cat si reintegrarea in functia detinuta anterior si plata despagubirilor salariale. Instanta de fond admite actiunea, constata nelegalitatea masurii dispuse de angajator, dispune reintegrarea salariatului si obliga unitatea la plata tuturor drepturilor salariale de care acesta a fost lipsit de la momentul concedierii si pana la pronuntare.

In temeiul acestei hotarari, care beneficiaza de caracter executoriu de drept in materie muncii, angajatorul reintegreaza salariatul, reactivand contractul individual de munca si permitandu-i acestuia sa isi desfasoare efectiv activitatea, ca si cum concedierea nu ar fi intervenit niciodata. Pe tot parcursul perioadei urmatoare - interval cuprins intre momentul punerii in executare a hotararii de fond si momentul solutionarii apelului - salariatul este prezent la locul de munca, isi exercita atributiile, este remunerat conform functiei, si se afla, in mod incontestabil, intr-un raport juridic de munca deplin activ .

Surpriza intervine odata cu pronuntarea instantei de apel, care, examinand legalitatea si temeinicia deciziei de concediere, constata ca aceasta este valabila, admite apelul formulat de angajator si, in consecinta, respinge contestatia initiala a salariatului. Se produce astfel o inversare radicala de perspectiva: actul de concediere devine perfect valabil, iar intreaga constructie juridica realizata in baza hotararii de fond se prabuseste.

Apar, in acest context, mai multe intrebari nu doar teoretice, ci acut practice: ce se intampla cu efectele produse de executarea hotararii de fond? Ce regim juridic guverneaza perioada in care salariatul a fost reintegrat si a prestat munca? In baza carei dispozitii inceteaza contractul de munca? Se revine automat la decizia de concediere initiala, aceasta fiind repusa in drepturi prin efectul deciziei de apel sau se impune emiterea unui nou act administrativ, de incetare ori constatare? Ce se intampla cu decizia de reintegrare?

La toate aceste intrebari trebuie sa se raspunda printr-o corelare atenta intre caracterul executoriu al hotararii de fond si efectele desfiintarii acesteia de catre instanta de apel, cu luarea in considerare a principiilor bunei-credinte, securitatii raporturilor juridice si specificului dreptului muncii, in care formalismul excesiv cedeaza, adesea, in fata realitatilor concrete ale raportului de munca .

In primul rand, trebuie subliniat caracterul retroactiv si integral devolutiv al hotararii pronuntate in apel, care, prin efectul sau specific, desfiinteaza in totalitate hotararea instantei de fond . In consecinta, raportul juridic de munca inceteaza de drept, iar decizia de concediere isi redobandeste plenitudinea de efecte ex tunc, contractul individual de munca fiind considerat incetat prin simplul efect al hotararii definitive pronuntate in apel.

Aceasta interpretare este sustinuta si de regimul juridic al hotararilor judecatoresti in materia dreptului muncii. Astfel, hotararea de fond, chiar daca este executorie de drept potrivit dispozitiilor art. 274 alin. (1) din Codul muncii (coroborat cu art. 478 alin. (2) Cod procedura civila), nu are autoritate de lucru judecat, iar efectele produse prin executarea sa - inclusiv reintegrarea salariatului - sunt supuse riscului reversibilitatii in cazul in care aceasta este modificata ori casata in apel.

Caracterul provizoriu al executarii nu afecteaza insa valabilitatea actelor realizate pe durata aplicarii hotararii, ci doar impune ca, in ipoteza infirmarii acesteia, partile sa se repozitioneze juridic intr-un cadru legal in care hotararea de fond nu mai exista.

Astfel, decizia definitiva de apel, in masura in care valideaza decizia de concediere, inlatura ex tunc toate efectele juridice ale hotararii primei instante, inclusiv decizia de reintegrare. Contractul individual de munca, care a fost reactivat temporar printr-o executare provizorie, inceteaza de plin drept, fara a fi necesara o noua decizie a angajatorului, fara a opera o constatare administrativa si fara a se putea sustine ca raportul de munca ar mai subzista. Este vorba despre un efect negativ al retroactivitatii hotararii de apel: ea sterge nu doar solutia primei instante, ci si realitatea juridica produsa prin executarea acesteia.

In al doilea rand, este important de mentionat ca de la momentul comunicarii deciziei de concediere si pana la momentul reintegrarii curg despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public potrivit alin. (2) art. 106 din Legea nr. 188/1999 si art. 80 din Codul muncii, in cazul concedierii nelegale.

In schimb, de la momentul reintegrarii si pana la solutia definitiva din apel curg drepturi salariale potrivit art. 159 din Codul muncii, deoarece salariatul presteaza activitate in baza unui contract individual de munca valabil.

De ce este importanta aceasta distinctie? Pentru ca, in materia restituirii prestatiilor, odata ce hotararea instantei de apel devine definitiva, salariatul are obligatia de a restitui despagubirile primite in temeiul hotararii desfiintate, in timp ce drepturile salariale raman in patrimoniul sau, intrucat acestea reprezinta contraprestatia unei activitati efectiv prestate in baza unui contract individual de munca .

In concluzie, desfiintarea hotararii de fond prin hotararea definitiva a instantei de apel are un efect profund si ireversibil asupra intregului raport juridic reconstituit provizoriu prin reintegrarea salariatului. Decizia de concediere isi redobandeste valabilitatea cu efect retroactiv, iar contractul individual de munca inceteaza de drept de la data comunicarii deciziei de concediere, fara vreo formalitate suplimentara din partea angajatorului.

Cu toate acestea, executarea hotararii de fond, chiar daca provizorie, a produs efecte juridice valabile cat timp a fost in vigoare, ceea ce impune o distinctie esentiala intre despagubiri si drepturi salariale pentru asigurarea echilibrul intre securitatea juridica a angajatorului si protectia muncii efectiv prestate de salariat .