Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Decizie obligatorie a ICCJ: Clarificari privind drepturile salariale ale functionarilor publici

Decizie obligatorie a ICCJ: Clarificari privind drepturile salariale ale functionarilor publici

Publicat: 20 May 2025 910 citiri Sursa: avocat Curpas Florian Cristian Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Act adoptat de organele de stat,

Pe 5 mai 2025, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), in completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronuntat Decizia nr. 143/2025, o hotarare de referinta in materia salarizarii functionarilor publici. Sesizarea a venit din partea Tribunalului Botosani � Sectia de contencios administrativ si fiscal, in cadrul dosarului nr. 2052/40/2022.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Persoana care a implinit varsta de 18 ani.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Sanctiuni ce se aplica in cazuri anume prevazute de lege prin derogare de la regulile comune.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Act adoptat de organele de stat,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Problema ridicata a vizat interpretarea unor dispozitii legale privind egalizarea salariilor in sistemul bugetar si stabilirea clara a elementelor care pot fi incluse in aceasta egalizare, in special in ceea ce priveste functionarii publici.

Normele legale analizate

Pentru a da un raspuns clar, ICCJ a analizat mai multe acte normative relevante in domeniu, inclusiv:

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (abrogata intre timp, dar inca aplicabila in anumite cauze anterioare);

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice;

OUG nr. 83/2014, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 84/2012 si OUG nr. 80/2010;

Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara.

Intrebarea esentiala

Intrebarea juridica esentiala a fost daca suplimentul postului si suplimentul pentru treapta de salarizare trebuie sau nu sa fie incluse in procesul de egalizare a salariilor intre functionarii publici, pe baza principiului nediscriminarii.

Hotararea ICCJ: Nu toate componentele salariale pot fi egalizate

Inalta Curte a stabilit in mod clar ca nu toate componentele salariale pot fi incluse in egalizarea la nivelul maxim. In mod concret, suplimentul postului si suplimentul pentru treapta de salarizare, prevazute de art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999, nu pot fi incluse automat in egalizare.

Astfel, chiar daca alti functionari publici au beneficiat de aceste sume in mod exceptional (prin acte administrative sau decizii judecatoresti), acestea nu creeaza un drept general aplicabil tuturor functionarilor cu functii similare.

De ce este importanta aceasta decizie?

Clarificare legislativa: Hotararea pune capat interpretarilor divergente ale instantelor si evita extinderea nejustificata a drepturilor salariale.

Limitarea litigiilor: Blocheaza practic actiunile in instanta care urmaresc egalizarea salariala prin comparatie cu alte cazuri individuale sau exceptionale.

Aplicabilitate obligatorie: Conform art. 521 din Codul de procedura civila, deciziile ICCJ date in acest tip de complet devin obligatorii pentru toate instantele din Romania.

Opinii din doctrina juridica

Potrivit unor specialisti in dreptul muncii si al functiei publice, aceasta decizie reflecta o tendinta mai clara a ICCJ de a limita aplicarea extensiva a principiului nediscriminarii atunci cand nu exista o baza legala concreta si uniforma. ``Nediscriminarea nu inseamna egalizare absoluta, ci tratament egal in conditii egale``, a declarat pentru Juridice.ro prof. univ. dr. Alexandru Ticlea.

Context european

Aceasta decizie vine intr-un context mai larg in care Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a subliniat in repetate randuri ca egalitatea de tratament in materie salariala trebuie analizata in lumina unor criterii obiective si nu doar pe baza perceptiei subiective de inechitate (Cauza C-177/10 Rosado Santana).

Consecinte pentru administratia publica

Institutiile publice nu mai pot fi obligate sa acorde suplimente salariale prin simpla comparatie cu alti functionari.

Functionarii publici trebuie sa aiba in vedere faptul ca doar elementele salariale expres prevazute de lege sau de contractele colective pot fundamenta cereri de majorare.

Instantele de judecata vor trebui sa respinga actiunile care nu respecta aceste limite, evitand astfel interpretarile arbitrare.

Concluzie

Decizia nr. 143/2025 a ICCJ reprezinta un reper major in jurisprudenta privind salarizarea bugetarilor. Ea reafirma importanta respectarii cadrului legal in vigoare si traseaza o limita clara intre drepturi recunoscute prin lege si pretentii salariale bazate pe analogii cu alte cazuri .

Intr-un sistem public care se confrunta constant cu provocari privind echitatea si sustenabilitatea salarizarii, aceasta hotarare aduce stabilitate si predictibilitate atat pentru angajatori, cat si pentru angajati.

Autor: Curpas Florian Cristian, avocat in Oradea, cu peste 10 ani de experienta. Domenii de specialitate: drept civil, dreptul familiei, drept fiscal, dreptul muncii, drept administrativ si drept comercial. Mai multe detalii pe www.avocat-curpas.ro.