Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte

Aceasta reprezinta un drept al salariatilor si, in acelasi timp, unul dintre mijloacele esentiale prin care lucratorii si organizatiile acestora isi pot promova si apara interesele lor economice si sociale. In baza prevederilor constitutionale si ale Codului muncii, prin contractul colectiv sau prin cel individual de munca nu se poate renunta la dreptul la greva. O astfel de clauza de renuntare, chiar inserata in contract, este nula.

In acest an, multiple greve au impactat spatiul public, ca urmare a revendicarilor salariale formulate atat de angajatii din sistemul educational, cat si din alte sectoare precum Ministerul Afacerilor Interne, la care se adauga protestele seniorilor nemultumiti de dispozitiile noii legi a pensiilor.

Dreptul la greva nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat in limitele stabilite prin lege, respectiv prin Legea nr. 367/2022, iar acest aspect naste anumite intrebari la care ar trebui sa stim raspunsul inainte de a incepe o greva, respectiv:

1. Cat dureaza o greva?

Organizarea grevei si stabilirea duratei acesteia este atributul sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, al reprezentantilor angajatilor, iar daca legiuitorul ar fi simtit nevoia sa conditioneze si stabilirea duratei privind greva propriu-zisa, de acordul scris a cel putin o patrime din numarul angajatilor/lucratorii unitatii ar fi inserat o norma juridica expresa in lege.

Asadar, declararea grevei trebuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a hotari incetarea colectiva a lucrului si intreruperea efectiva a acestuia, iar greva trebuie sa ia sfarsit de indata ce aceasta conditie nu mai este intrunita ca urmare a renuntarii la greva a cel putin jumatate din salariati.

Greva nu poate avea o durata nedeterminata, mai ales ca pentru a indeplinii cerinta legalitatii o greva trebuie sa fie determinata, deoarece regula generala este aceea ca orice actiune trebuie determinata/limitata in timp, iar orice exceptie de la aceasta regula trebuie sa fie expres permisa sau solicitata de legiuitor, cum este cazul contractului individual de munca .

Daca s-ar fi avut in vedere posibilitatea unei durate nedeterminate, atunci legiuitorul nu ar mai fi impus conditia stabilirii duratei grevei, caz in care, simpla declansare a grevei ar fi avut ca efect nelimitarea in timp a acesteia.

Toate cele trei tipuri de greva prevazute in lege au o durata limitata de timp, respectiv greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore, greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi, iar greva propriu-zisa are o durata stabilita de organizatiile sindicale care au declansat conflictul colectiv sau de reprezentantii angajatilor/lucratorilor.

2. Cine poate declara greva?

Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca si care au declansat conflictul colectiv de munca .

Daca in cadrul unitatii nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotararea de a declara greva se ia de catre reprezentantii angajatilor cu acordul scris a cel putin AA� dintre angajati. Aceasta hotarare in care se mentioneaza momentul declansarii grevei, se comunica angajatorului sau inspectoratului teritorial de munca sau ministerului responsabil cu dialogul social, dupa caz cu cel putin 2 zile inainte.

3. Cand se poate declara greva?

Inainte de a organiza greva, trebuie sa se parcurga procedura obligatorie a concilierii, realizata prin intermediul unui persoanei delegate atat din cadrul organizatiei sindicale ori a reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, cat si din cadrul angajatorului/organizatiei patronale.

Procedura medierii sau a arbitrajului sunt obligatorii, daca partile, de comun acord, inainte de declansarea grevei sau pe parcursul acesteia, au decis astfel. De asemenea, inainte de a proceda la declararea grevei, trebuie desfasurata greva de avertisment, care nu poate avea o durata mai mare de 2 ore daca presupune incetarea lucrului si care trebuie sa preceada cu cel putin 2 zile lucratoare inceperea propriu-zisa a grevei.

Intrucat greva poate fi declarata doar in cadrul unui conflict colectiv de munca si doar prin respectarea etapelor mentionate, este de precizat ca pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca sau a unui acord colectiv de munca angajatii nu pot declansa conflictul colectiv de munca .

Declansarea conflictului se poate face doar dupa sesizarea in scris a angajatorului de catre reprezentantii salariatilor, precizand revendicarile angajatilor, motivarea lor, precum si solutiile propuse. Angajatorul are obligatia sa raspunda la aceasta sesizare in termen de 2 zile lucratoare de la primirea sesizarii.

Pe durata participarii la greva raporturile de munca se suspenda, mentinandu-se doar drepturile de asigurari de sanatate. Organizatorii grevei au obligatia continuarii negocierilor cu conducerea unitatii pe toata durata grevei.

4. Salariatii trebuie sa participle fizic la greva?

Legea nr. 367/2022 prevede o astfel de obligatie in sarcina salariatiilor la art. 153 alin. (5) ``greva se desfasoara cu prezenta grevistilor in incinta unitatii``, mai ales ca trebuie avut in vedere faptul ca greva presupune o actiune colectiva de incetare a lucrului, care se manifesta de cele mai multe ori printr-o prezenta fizica fie la locul de munca, fie in spatii publice.

Aceasta indatorire pe care o au grevistii si care este prevazuta si expres in lege nu este una intamplatoare deoarece, vizibilitatea si impactul social este mult mai crescut in momentul in care intre salariati se intareste sentimentul de unitate si apartenenta la aceeasi cauza.

Absenta salariatilor de la locul de munca pune o presiune si mai mare pe angajator care este nevoit in unele situatii sa accepte revendicarile solicitate, in conditiile in care daca greva ar fi doar simbolica, fara o perturbare concreta, puterea de negociere a lucratorilor ar fi mult diminuata.

Insa, este de precizat ca ``participarea la greva este libera . Nimeni nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la greva``, astfel cei care nu au participat initial la declansarea conflictului colectiv de munca si nu au avut de la bun inceput calitatea de grevisti nu pot fi obligati sau constransi in vreun mod sa se alature grevei sau sa nu participe la aceasta in momentul in care s-au hotarat sa o faca.

Totusi, in acest context, exista si unele limitari pe care legea le-a avut in vedere pentru a nu bloca sau a nu obstructiona buna desfasurare a serviciului pulic cum ar fi ``in unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa, greva este permisa cu conditia ca organizatorii si conducatorii grevei sa asigure serviciile esentiale, dar nu mai putin de o treime din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale.

(2) Salariatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitate, care sa nu puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si care sa asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta``.

Cu alte cuvinte, aceste limitari reflecta necesitatea de a echilibra dreptul angajatilor de a protesta cu responsabilitatea sociala de a asigura continuitatea serviciilor esentiale, garantand astfel atat drepturile lucratorilor, cat si siguranta comunitatii.

In concluzie, greva este un instrument important al democratiei si al luptei pentru drepturile angajatilor, permitandu-le sa isi exprime nemultumirile si sa negocieze conditii mai bune de munca .