din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2761 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?

  Publicat: 23 Sep 2024       692 citiri       Sursa: MCP avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Ca regula de principiu, daunele morale se acorda pentru a compensa suferinta fizica sau psihica (anxietate, stres, sindrom post-traumatic) produse unei persoane .

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Desi prejudiciul moral nu poate fi evaluat in bani, in sistemul actual de drept roman se considera ca sumele de bani pot compensa, atenua, alina sau chiar anihila durerile fizice si suferintele psihice ale victimei.


Acestea sunt asimilate terminologiei de ``prejudiciu nepatrimonial`` sau ``prejudiciu moral``, care se refera la modalitatea de reparatie in cazul incalcarii unor drepturi care nu sunt prin natura lor patrimoniale.


Sub aspectul acordarii daunelor morale pentru tratamentul jignitor, umilitor, hartuire morala si psihologica, sarcina probei revine salariatului, ci nu angajatorului, intrucat devin incidente normele raspunderii contractuale (respectiv existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, respectiv a culpei) care nu reglementeaza in privinta probei o regula similara cu cea instituita prin dispozitiile art. 272 din Codul Muncii.


Asadar, sarcina probei se inverseaza in momentul in care salariatul sustine ca este hartuit la locul de munca, caz in care trebuie sa aduca suficiente probe concludente si utile cauzei pentru ca instanta de judecata sa acorde daunele morale solicitate.


Cu alte cuvinte, salariatul care este victima hartuirii la locul de munca nu trebuie sa se rezume doar la a spune ca a fost afectat, ci trebuie sa aduca probe concrete din care sa rezulte modul in care a fost afectat, gravitatea prejudiciului si consecintele asupra vietii sale, mai ales ca intinderea prejudiciului moral se poate proba cu orice mijloc de proba (martori, rapoarte psihologice si medicale, expertize psihologice si medicale, alte inscrisuri, etc).


Aflandu-ne in prezenta unui prejudiciu moral, in ceea ce priveste proba acestuia, Inalta Curte a precizat ca este suficienta proba faptei ilicite, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele urmand sa deduca producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa produca un asemenea prejudiciu si a imprejurarilor in care a fost savarsita, solutia fiind determinata de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directa fiind practic imposibila.


Hartuirea la locul de munca poate fi definita ca drept orice conduita abuziva, prin gesturi, cuvinte, atitudini, care aduc atingere, prin caracterul lor sistematic sau prin repetare.


Astfel, este vorba despre un comportament repetat si anormal, fata de un salariat sau un grup de salariati care este de natura sa creeze un risc pentru cei din jur.


In legatura cu acuzatiile de hartuire la locul de munca, trebuie avut in vedere faptul ca salariatul trebuie sa sesizeze societatea in legatura cu acuzatiile pe care le face impotriva colegilor de serviciu, astfel incat angajatorul sa nu fie pus in imposibilitatea de a face investigatii si a analiza situatia de fapt pentru a lua masurile care s-ar fi putut impune.


Potrivit art. 30 din Legea nr. 202/2002 ``angajatii au dreptul ca, in cazul in care se considera discriminati pe baza criteriului de sex, sa formuleze sesizari/reclamatii catre angajator sau impotriva lui, daca acesta este direct implicat, si sa solicite sprijinul organizatiei sindicale sau al reprezentantilor salariatilor din unitate pentru rezolvarea situatiei la locul de munca``.


In cazul in care aceasta sesizare/reclamatie nu a fost rezolvata la nivelul angajatorului prin mediere, persoana angajata care prezinta elemente de fapt ce conduc la prezumtia existentei unei discriminari directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex in domeniul muncii, pe baza prevederilor prezentei legi, are dreptul atat sa sesizeze institutia competenta, cat si sa introduca cerere catre instanta judecatoreasca competenta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul ori resedinta, respectiv la sectia/completul pentru conflicte de munca si drepturi de asigurari sociale din cadrul tribunalului sau, dupa caz, instanta de contencios administrativ, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarsirii faptei .


Uneori, salariatii tind sa creada ca sunt hartuiti la locul de munca in momentul in care sunt cercetati disciplinar, cu toate ca Tribunalul Bucuresti a retinut intr-o cauza similara ca ``cercetarea disciplinara efectuata in ceea ce o priveste pe reclamanta nu a reprezentat o forma de hartuire la adresa angajatei, aceasta reprezentand o procedura legala prealabila sanctionarii disciplinare a angajatului, care in prezenta cauza s-a derulat cu respectarea legii fara a fi identificate elemente de hartuire sau comportament necorespunzator al paratei``.


Potrivit art. 2 alin. 51 din Ordonanta nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, ``constituie hartuire morala la locul de munca si se sanctioneaza disciplinar, contraventional sau penal, dupa caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de catre un alt angajat care este superiorul sau ierarhic, de catre un subaltern si/sau de catre un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, in legatura cu raporturile de munca, care sa aiba drept scop sau efect o deteriorare a conditiilor de munca prin lezarea drepturilor sau demnitatii angajatului, prin afectarea sanatatii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat in oricare dintre urmatoarele forme: a) conduita ostila sau nedorita; b) comentarii verbale; c) actiuni sau gesturi``.


De asemenea, in practica judiciara s-a retinut ca in momentul in care angajatorul are o conduita ostila sau nedorita, formuleaza anumite comentarii verbale, actiuni sau gesturi, indreptate catre toti salariatii, denota faptul ca aceasta nu este o modalitate de hartuire morala, ci modul cum intelege societatea sa isi administreze activitatea in relatia cu proprii angajati.


Asadar, pentru acordarea daunelor morale in cazul conflictelor de munca trebuie respectate normele raspunderii contractuale, respectiv existenta unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si a culpei, iar in ceea ce priveste cuantumul lor, instanta de judecata va analiza de la caz la caz gravitatea faptei, durata hartuirii, impactul asupra victimei si repercusiunile asupra vietii personale si sociale.





Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    daune morale    daune morale salariat    conflicte de munca    hartuire la locul de munca    prejudiciu moral

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Anularea fisei de evaluare profesionala. Regulile fundamentale de efectuare a evaluarii profesionale
Sursa: MCP avocati

Lipsa caracterului efectiv al desfiintarii postului ca urmare a infiintarii de catre angajator a altor posturi
Sursa: MCP avocati

Concediul de odihna suspenda termenul de preaviz?
Sursa: MCP avocati

Efectele ofertei de angajare in raporturile juridice de munca
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti