Pentru perioadele de dupa aprilie 2001, nu sunt necesare documente justificative pentru veniturile nepermanente, deoarece aceste informatii sunt deja stocate in bazele de date electronice. Pensionarii trebuie sa solicite angajatorilor in activitate adeverinte cu sporuri nepermanente, conform formatului prevazut in Anexa nr. 6 din Legea 360/2023. In cazul angajatorilor care nu mai sunt activi, pensionarii trebuie sa se adreseze detinatorilor de arhive.
Asadar, veniturile nepermanente se valorifica numai in situatia in care acestea sunt dovedite prin adeverinte intocmite conform modelului prevazut in Anexa 6 la lege.
Anterior adoptarii Legii nr. 360/2023, principalul argument al Casei de Pensii pentru respingerea valorificarii veniturilor nepermanente era faptul ca respectivul venit nu este permanent si a fost exceptat de catre legiuitor in mod expres, de la calculul privind stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Totusi, instantele de judecata au sanctionat aceasta interpretare si au retinut ca ``ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti``.
Chiar daca in prezent se valorifica veniturile nepermanente, pensionarii trebuie sa depuna adeverintele conform Anexei 6, ceea ce presupune anumite cerinte si rigori pentru a se demonstra plata contributiilor de asigurari sociale.
Atestarea expresa a platii contributiilor de asigurari sociale este esentiala, pentru ca numai asa se poate determina caracterul suplimentar al venitului, posibilitatea valorificarii pe langa salariul inscris in carnetul de munca, intemeiat pe principiul contributivitatii.
Daca pretindem, ca niciun venit salarial dintre cele care au intrat in baza de calcul al contributiilor de asigurari sociale, sa nu fie omis cu ocazia stabilirii drepturilor de pensie, atunci trebuie sa admitem si reciproca, anume ca numai veniturile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor pot participa la stabilirea punctajului mediu anual in conditiile Legii nr. 360/2023, cerinta care trebuie indeplinita fata de sumele suplimentare salariului tarifar, a caror valorificare se solicita de catre pensionari.
Noua lege pastreaza rigoriile vechii legi cu privire la indicarea temeiului juridic in baza caruia s-au acordat aceste venituri nepermanente, iar instanta de judecata a retinut intr-o speta privitoare la veniturile nepermanente ca ``adeverintele trebuie sa respecte in conditiile in care prin Anexa 15 la Norma de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobata prin HG nr. 257/2011, legiuitorul a dispus sa nu se ia in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2011 anumite venituri, printre care si formele de retribuire in acord, primele, o solutie diferita neputand fi adoptata numai pe baza prezumtiei extrase din legile succesive privind pensiile, ca angajatorul nu se putea sustrage de la virarea contribufiei datorate la castigul integral realizat de salariat, ci este imperativa dovada expresa a contrariului, respectiv a faptului pozitiv al obtinerii sumelor ca venit suplimentar salariului din carnetul de munca si includerii lor in baza de calcul al contributiilor de asigurari sociale``.
Or, in speta respectiva, prin modul generic de redactare a adeverintelor cu privire la plata CAS, (mentionandu-se ca unitatea a virat CAS conform reglementarilor in vigoare), nu se putea verifica daca sumele obtinute cu titlu de adaos acord, prime si spor de noapte, respectiv de prime si beneficii au fost sau nu incluse in baza de calcul a contributiilor.
Asadar, in conditiile in care dispozitiile din Norme, anterior evocate, instituie prezumtia ca aceste forme de retribuire nu au facut parte din baza de calcul al contributiilor, era nevoie de o mentiune speciala in sens contrar, care lipsea din adeverintele ce faceau obiectul cauzei.
Valorificarea veniturilor suplimentare intemeiata pe principiul contributivitatii, elementar pentru organizarea si functionarea sistemului public de pensii, introdus prin Legea 19/2000, reiterat in art. 2 din Legea nr. 263/2010 si mentinut de Legea nr. 360/2023, se poate dispune numai in sensul in care drepturile de asigurari sociale se cuvin in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
In acelasi sens sunt si interpretarile obligatorii date de instanta suprema in interesul legii, univoce cat priveste legitimitatea valorificarii veniturilor obtinute in sistemele de retribuire dupa calitatea si cantitatea muncii (in acord global), dar si alte venituri suplimentare, in masura in care pentru ele s-au calculat si platit contributii de asigurari sociale.
Din deciziile nr. 19 din 2011 si 2012 ale Inaltei Curti, rezulta neindoielnic, ca toate interpretarile favorabile valorificarii veniturilor suplimentare salariilor brute sau nete, inscrise in carnetele de munca, au la baza si sunt conditionate de dovada certa a platii contributiei in schimbul careia se cere luarea in considerare la stabilirea drepturilor de pensie .
Deficientele practice ale noii a pensiilor. Este legal sa se primeasca o pensie mai mica dupa recalculare? Sursa: MCP avocati
6 modificari importante aduse de Noua Legea pensiilor, Legea 360/2023 Sursa: MCP avocati
Contestarea deciziei de pensionare conform Noii Legi a Pensiilor (Legea 360/2023) Sursa: MCP Cabinet avocati
Noua lege a pensiilor: Reglementari privind pensia anticipata partiala Sursa: EuroAvocatura.ro
Noua lege a pensiilor: Reglementari privind pensia anticipata Sursa: EuroAvocatura.ro
Cum se determina si cum va evolua pana in 2030 valoarea punctului de pensie Sursa: EuroAvocatura.ro
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti